1 ROMA, IMPERIUL ROMAN SI ROMANII


IMPERIUL ROMAN, este denumirea data statului roman dupa instaurarea, de catre imparatul Augustus, in 27 i.Hr, a formei de conducere monarhica. Augustus a ales pentru sine termenul de princeps, astfel incat regimul instaurat de el a dat perioadei de inceput a imperiului (sec 1-3 d.Hr), inca din din antichitate, numele de principat. Domniile lui Diocletian si Cpnstantin cel Mare, care inaugureaza monarhia absoluta de drept divin, deschid epoca dominatului (sec. 4-5). Imperiul Roman este cel mai vast si compact imperiu al antichitatii, una din cele mai unitare si durabile macroformatiuni statale din istoria omenirii. Este singura data in istorie cand un stat a inglobat intre hotarele sale  toate regiunile limitrofe Marii Mediterane, transformand-o intr-o Mare Internum. Intre granitele Imperiului Roman, care insumau peste 10000km, traiau, pe o suprafata de 3,3 mil. km2 ,intre 50-70mil. de locuitori, cca 1/5 din populatia de atunci a globului. In timpul dinastiei Antoninilor (96-192) Imperiul Roman atinge apogeul expansiunii teritoriale si al puterii militare.epoca marii crize a sec. 3 marcata de profunde framantari interne si grave conflicte militare, afecteaza intreaga viata statala.
Noul stadiu de dezvoltare atins de populatiile barbare de la hotare impune revizuirea raporturilor de subordonare a acestora fata de imperiu, constrans acum sa treaca la un razboi de aparare de-a lungul intregii frontiere. Reformele lui Diocletian si Constantin cel Mare vizeaza intarirea coeziunii interne si sporirea rezistentei statului in fata pericolului extern. Daca prin Edictul de la Milano(313) crestinismul devine o religie egala in drepturi cu celelalte culte din Imperiul Roman, prin Edictul de la Tesalonic(380)el este proclamat religie de stat, obligatorie pentru toti supusii imperiului. Unitatea Imperiului Romani se destrama la moartea lui Teodosiu I (395), cand teritoriul statului este impartit intre cei doi fii ai sai Arcadiu si Honoriu.
ROMA.
Organizarea sociala a Romei in perioada 753-509 i.Hr era democratia militara . Locuitorii romei erau impartiti in trei triburi a cate zece curii, fiecare curie avand zece ginti. Principalele institutii politice ale statului roman incipient erau adunarea batranilor (senatus),  adunarea poporului pe curii (comitia curiata), care alegea pe toti magistratii, si regele (rex), ales de adunarea poporului. In cursul evolutiei sale din aceasta perioada populatia Romei s-a impartit in patricieni(aristocratia gentilica) si plebei(reprezentanti ai triburilor aservite), amandoua categoriile fiind formate din oameni liberi, slavia, incipienta, avand un caracter patriarhal.
Dupa anul 287 i.Hr s-a modificat structura sociala a statului roman. Populatia libera a Romei s-a impartit in caste (ordines), in fruntea carora era noua aristocratie (nobilitas), alcatuita din varfurile patriciene si plebiene.