1
Piramidele

    În ultimile zeci de ani piramidele au fost unul dintre cele mai vorbite subiecte.
    Regii Imperiului Vechi, urmati de regii Imperiului de Mijloc , de la dinastia a III-a pânã la dinastia a XII-a au dispus timp de 1000 de ani construirea Piramidelor ca morminte regale.
O camerã mortuarã, în care era depus un sarcofag din piatrã durã se afla în aceste monumente egiptene. La Sakkarah apare pentru prima oarã piramida (cea în trepte) , datoritã talentului arhitectului regelui Zoser, renumitul si genialul Imhotep. Scara simbolicã pe care urca sufletul regelui , înãltându-se cãtre pãrintele sãu, Ra, era reprezentatã de aceste trepte ale piramidei.
„Ei au adus o scarã pentru Teti, ei au instalat o scarã pentru Teti; scara iat-o apare . Apare si numele tãu pe care l-au rostit zeii“ rostesc Textele Piramidelor.
Din epoca regelui Snefru dateazã piramidele cu fete triunghiulare. Ni se povesteste cã aceastã trecere de la una la alta a fost foarte simplã. Ea s-a efectuat în momentul în care arhitectul a materializat în piatrã traiectoria triunghiularã în care se înscrie profilul în trepte al monumentului. Astfel Înãltarea a sufletului regelui era înlesnitã atât de pantele al cãror vârf se ridica la cer , cât si de treptele gigantice construite pânã atunci .
Pentru slãvirea vesnicã a numelui lor, faronii, pe lângã mormintele regale, înãltau un anasmblu întreg de constructii legat de aceste piramide cum ar fi: temple , capele, incinte etc.
De exemplu piramida lui Sneferu de la Dahsur era flancatã , pe latura esticã  de templul de sus, destinat sã primeascã ofrandele pentru cultul regelui zeu, iar pe latura sudicã o micã piramidã . O  incintã înconjoarã tot ansmablul si comunicã printr-un drum de legãturã , uneori fiind acoperit, cu un templu de acces , care probabil la început avea ca destinatie operatiile rituale de mumificare.
La nordul si sudul piramidei se gãseau deseori canale mari, tãiate în roca platoului, care adãposteau „bãrcile lui Ra“, simboluri ale cãlãtoriei faraonului cãtre Duat „ cerul de jos“ si al dreptului cãpãtat de faraon, devenit zeu, de a-l însoti pe Zeul Soarelui, Ra, în barca sa cereascã , în cãlãtoria fãcutã aproape în fiecarre zi. Recent s-au decsoperit trei canale de acest fel , lângã piramida lui Keops si cinci canale lângã cea a lui Kefren .
Dupã moartea regelui cultul sãu funerar era oficiat în aceste temple.
Aproape de drumul care duce la Piramida lui Keops strãjuieste Marele Sfinx, cioplit dintr-o stâncã. Leu , cu cap de om, paznic al apusului unde odihneste Ra, Sfinxul mãsoarã treizeci si nouã de metri  în lungime si saptesprezece metri în înãltime.
Marea piramidã a lui Gizeh, mãsuratã în coti regali egipteni  (0. 524 de metri), prezintã o bazã de 440 de coti, circa 230,5 , metri si o înãltime teoreticã de 280 de coti, circa 146,7 metri. Panta sa excatã este de 51de grade, 50 de minute , 35 de secunde.
Aceastã piramidã are o serie de coridoare care duc la camera regelui. Aceastã piramidã este construitã din blocuri de granit perfect asezate  si lustruite ; pe axa N-S se aflã un frumos sarcofag din granit rosu, fãrã capac , deoarece acesta nu a fost încã descoperit.
În camera regelui si a reginei sunt plasaste douã canale de ventilatie. Datoritã acestor canale, care au contact în permanentã cu exteriorul , chiar dacã intrarea piramidei este închisã, în interior si mai ales în camera regelui si a reginei, orice activitate omeneascã poate continua. Aceste canale de aerisire ale camerelor , iesind în exterior spre nord si spre sud si încãlzirea în mod diferit de cãtre soare a fetelor piramidei, permit o ventilatie suficientã.
De la faraonul Keops nu ne-a rãmas decât amintirea unui mare rege, deoarece mormântul sãu a fost prãdat de hoti. Keops, acest mare rege, zeu pe pãmânt, a dorit sã lase generaþilor viitoare un monument demn de numele sãu si pãrintele sãu, Ra.
Piramidele dominã întinderea nesfârsitã a desertului , continuând în veci sã slãveascã mãretia acestor regi trecuti în nefiintã.