1
MINISTERUL EDUCATIEI , TINERETULUI SI SPORTULUI
DIN REPUBLICA MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI
Facultatea de Radioelectronica si Telecomunicatii
Catedra SOE
LUCRARE DE CONTROL
la disciplina ”Tehnologii informationale aplicate ”
Tema:
Informatizarea, caracteristica principala si directiile de baza.
Notiuni de societate informationala
A efectuat: st. gr. SOE
061
A verificat: lector
superior
Turcanu D
Chisinau, 2007
Cuprins:
1. INTRODUCERE : ……………………………….…………………………… 3
2. PARTEA TEORETICA : ………………………...……..…………………… 5
2.1. FUNCTIONAREA RETELEI INTERNET : ..………….……………… 5
2.2. ADRESAREA IN INTERNET : …..………………………………………... 7
2.3. CE ESTE URL? ………...………………...…………………………………. 9
3. PARTEA PRACTICA : …………..………………………….………………. 11
3.1. UTILIZAREA EFECTIVA URL-urilor : …………..…………………. 11
3.2. EXEMPLE DE AFLARE A ADRESEI IP
CU
ALUTORUL COMENZIEI PING : ……………………………….... 12
4. CONCLUZII : ………………………………………………………………...... 13
BIBLIOGRAFIE :
...................................................................................................
14
1 INTRODUCERE:
Progresul tehnico-stiintific din a doua jumatate a secolului al XX-lea
a dus la o imperioasa dezvoltare in ramura tehnologiilor
informationale. Aceasta dezvoltare a avut o profunda justificare
economica. Constietizarea rolului informatiei in tarile dezvoltate a
pus drept baza informatizarea societatii fapt care a generat atit
efectul economic, cit si cel social. In timpul actual ponderea
principala in informatizarea societatii o detine calculatorul personal.
Orice doritor poate accesa diverse surse de informatie. Specificul
informatiei este ca ea in sine nu are valoare decit daca nu este
transmisa si receptionata de utilizatori care simt nevoia de a fi
informati.
Se stie ca primele incercari de interconectare dintre calculatoare au
fost efectuate in Statele Unite ale Americii inca in timpul campaniei
razboiului rece pentru asigurarea reactiei bazelor militare. Spre
sfirsitul anilor 80 au aparut noduri de comunicare puternice care
asigurau legatura dintre universitatile principale ale SUA.
Interconectarea calculatoarelor unei universitati era efectuata in
forma de retea. Ce este o retea? O retea se defineste drept un grup de
computere capabile sa comunice unele cu altele, sa partajeze fisiere,
date, programe sau operatii.
Computerele intr-o retea sunt conectate prin hardware si
software. Hardware-ul reprezinta legatura fizica dintre computere
(legaturi telefonice, fibre optice, routere, placi de retea si,
propriu-zis, calculatoarele). Software-ul este reprezentat de
programele care fac posibila utilizarea hardware-ului pentru
comunicatii si schimbul de informatie. Software care permite lucrul in
retea respecta un sir de reguli care sunt cunoscute sub denumirea de
protocol de retea. Reteaua poate fi inter-operabila. Adica
diferite computere de diferite tipuri, folosind diferite sisteme de
operare, pot fi conectate, pot sa comunice unele cu altele, sa
partajeze informatia, daca respecta aceleasi protocoale de retea.
Aceste retele conectate eventual la alte retele, ale altei
universitati, formeaza reteaua de retele. Experimentul a fost destul de
impresionant, posibilitatea comunicarii prin intermediul
calculatoarelor unite in retea a atras noi doritori de utilizare a
acestui serviciu cu atit mai mult preturile mici, in comparatie cu
metodele traditionale favorizau aceasta afacere.
Urmatoarea etapa a fost interconectarea tuturor retelelor de retele
intr-o retea GLOBALA numita INTERNET. Pentru ca INTERNET-ul este o
combinatie a mai multor retele interconectate de o structura complicata
este destul de greu de a efectua controlul total asupra acestui
“gigant” informational. Administrarea INTERNET-ului este practic
imposibila. Din aceasta cauza nu exista nici persoana fizica, si nici
juridica care ar avea drepturi de proprietar si autoritate totala
asupra INTERNET-ului. In acelasi timp, exista organizatii de voluntari
care isi propun pentru rezolvare unele probleme de accesare, alocare de
resurse, stabilirea standartelor. Oricine poate deveni membru al unei
astfel de oganizatii. Asistarea la intruniri se face insa pe cont
propriu. Se stie bine ca nimeni nu plateste de facto serviciul de
INTERNET, se plateste doar apelul catre prestatorul serviciului de
legatura, numit PROVIDER.
Baza functionarii INTERNET-ului depinde direct de resursele fiecarei
retele in parte. Daca reteaua are in componenta ei doar trei
calculatoare, este evident ca adresarea la unul din ele se poate face
numai prin anuntarea numelui caracteristic acestui calculator. Acest
nume trebue sa fie unic de felul sau in reteaua data. Legatura cu alte
retele se face prin intermediul serverulul pus la dispozitie de
PROVIDER, care de obicei dispune de resurse hardware si software mai
performante. In ierarhia structurala de retele serverul, de asemenea,
are un nume unic dar pentru retele.
Lucrarea data abordeaza anume modul de lucru in reteaua INTERNET prin
accesarea numelor de calculatoare unice cu resursele necesare. URL,
Uniform Resource Locator.
2. PARTEA TEORETICA
2.1. FUNCTIONAREA RETELEI INTERNET :
Modul de functionare a retelelor de calculatoare in internet se bazeaza
pe utilizarea adreselor de acces a unui terminal (calculator) catre
alte terminale din reteaua data. Identificarea unui calculator in retea
se face prin adresa lui, in reteaua data aceasta adresa este unica.
Adresa este generata de serverul retelei date. Serverul pastreaza in
memorie mai multe documente de tipuri diferite. Pentru a face o
cerere de document catre server utilizatorul trebuie sa cunoasca
modul de acces la documentul dat si sa indice explicit calea pe care se
face accesul. Serverul de asemenea dispune de o baza de date in care
pune in corespundere fiecarui terminal o adresa unicala cunoscuta de
el. Limbajul cunoscut de calculator contine doar cifre, de cele
mai dese ori, este utilizat codul binar. Evident, numele calculatorului
este alcatuit din numere. In scopul de a facilita comunicarea intre
diferite calculatoare cu variate configuratii si sisteme de operare au
fost propuse anumite reguli de comunicare. Ele poarta denumirea de
protocoale. Un exemplu ar fi FTP File Transfer Protocol,
protocol pentru transferul de fisiere. El este o parte a protocoalelor
TCP/IP. Acesta din urma reprezinta un set de reguli care permite
transferul fisierelor de la un calculator la altul. FTP este o unealta
puternica care permite ca un fisier sa fie transferat de pe
calculatorul A pe calculatorul B. FTP lucreaza pe principliul
client/server. Fisierele care pot fi transferate sunt stocate pe
computere speciale numite servere de FTP. Un program client permite
utilizatorului sa interactioneze cu un server in scopul accesarii de
informatii si servicii de pe server. Pentru a accesa aceste fisiere se
utilizeaza un client de FTP. Acesta este o interfata care permite
utilizatorului sa localizeze fisierele si sa le transfere pe propriul
computer.
Un alt protocol este Telnet. El permite unui computer sa se conecteze
cu un alt computer. Acest proces se numeste si conectare la distanta
(remote login). Computerul care initiaza conexiunea se numeste computer
local, iar computerul care este accesat si care accepta conexiunea se
numeste remote computer sau gazda (host). Computerul remote poate fi
localizat fizic in cealalta camera, in alt oras sau in alta tara. O
data conectat utilizatorul emuleaza computerul de la distanta. Cind
sunt tastate comenzile, ele se executa pe computerul gazda. Monitorul
afiseaza mesajele computerului-gazda. Procedura de conectare la
computerul-gazda depinde de tipul de acces Internet. Toate regulile de
interactiune in retea sunt unificate si standartizate pentru ca
utilizatorii sa poata face schimb de documente sau fisiere sau alte
servicii puse la dispozitie de internet. Fiecare serviciu are, la
rândul sau, protocolul lui. Pentru a usura folosirea internetului de
catre utilizatorii fara experienta au fost elaborate programe speciale
pentru ajutor de navigare. Ele poarta denumirea de exploratoare sau
Browser.
Un Browser este un soft care ofera o interfata intre utilizator si
serverul de web de pe Internet. Browser-ul contacteaza serverul si
transmite cererea de informatie, apoi primeste informatia si o afiseaza
pe calculatotul clientului
Se cunosc mai multe exploratoare WWW. Ele pot fi grupate in doua
categorii:
- exploratoare textuale orientate pe linie de
caractere (sunt depasite)
- exploratoare grafice.
Primele exploratoare WWW au fost cele textuale. Dezavantajele
exploratoarelor grafice sunt evidente: ele necesita mai multe resurse
si, din punct de vedere temporal, sunt mai lente. Avantajul lor este
insa unul forte – ele sunt, de regula, mai comode. In multe
cazuri, cu exploratoarele grafice se poate lucra si in regim text.
Un browser grafic permite utilizatorului sa vada imagini si sa faca uz
de mouse pentru hiperlegaturi. Un browser bazat pe text nu poate afisa
grafica.
Hiperlegaturile sunt accesibile doar prin folosirea tastaturii.
2.2. ADRESAREA IN INTERNET :
Pentru identificarea statiilor sursa si destinatie la transmisia de
date se foloseste mecanismul de adrese INTERNET, denumite si adrese IP.
Fiecare adresa INTERNET este unica in felul sau. O adresa INTERNET,
conform protocolului IP4, are lungimea de 4 octeti si se reprezinta in
forma zecimala prin 4 numere cu valori intre 0 si 255, separate cu
punct. De exemplu, adresa INTERNET
11000000 01001010 00100011 001110101 in forma zecimala va fi
192.74.35.61.
Adresa INTERNET consta in identificatorul retelei si identificatorul
gazdei in aceasta retea. In cadrul câmpului identificatorului de retea,
se separa un subcâmp in care se specifica clasa adresei. Sunt definite
5 clase de adrese: A, B, C, D si E. Structura claselor A, B si C este
prezentata in Tabelul 1.
Utilizând datele din Tabelul 1. se poate calcula numarul de
identificatoare de retea si de gazda posibile pentru fiecare clasa de
adrese. Rezultatele obtinute sunt sistematizate in tabelul 2. Cunoscând
primul numar zecimal al unei adrese INTERNET, se poate stabili clasa
acestei adrese (vezi coloanele 1, 4 al tabelului 2). De exemplu, adresa
192.74.35.61 este de clasa C.
Tabelul 1.
Structura adreselor INTERNET
Clasa Numarul de retele
Identificatoare de gazda Diapazonul de numere
zacimale
A 27 – 2 (126) 224 – 2 (2 147 483
648) 1.ххх.ххх.ххх
126.ххх.ххх.ххх
B 214 (16 384) 216 – 2 (65 534)
128.0.ххх.ххх 191.255.ххх.ххх
C 221 (2 097 152) 28 – 2 (254)
192.0.0.ххх 223.255.255.ххх
D - -
224.0.0.ххх 239.255.255.ххх
E - -
240.0.0.ххх 254.255.255.ххх
1
Tabelul 2. Caracteristici ale claselor de adrese INTERNET
Utilizarea adreselor INTERNET in forma numerica nu este foarte comoda.
De aceea se prefera adresarea statiilor din retea in forma de nume. Un
nume de calculator gazda consta din mai multe nume de domenii, separate
prin punct. De exemplu: alc.utm.moldnet.md;
rtfm.mit.edu;
gan.ncc.go.jp.
In primul nume din acest exemplu domeniul md specifica Republica
Moldova, domeniul moldnet – reteaua universitara Moldnet, domeniul utm
– Universitatea Tehnica a Molovei si alc – numele unui server din
reteaua locala a U.T.M.
Pentru specificarea unui nume INTERNET pot fi folosite mai multe
nume
de domenii. In realitate insa nu se folosesc mai mult de cinci.
Ele
urmeaza in numele INTERNET de la stânga la dreapta, in ordinea
cresterii ariei de cuprindere, din ce in ce mai generale. De exemplu:
- nume gazda
- nume departament in cadrul organizatiei, nume
subretea sau nume retea;
- nume organitie sau nume retea;
- nume tara.
Conform unei conventii, domeniile de nivelul cel mai inalt in INTERNET
sunt codurile de tara, definite in documentul ISO 3166. Exceptie face
S.U.A., pentru care erau stabilite anterior mai multe domenii de nivel
superior si anume:
com – organizatii comerciale;
edu – institutii educationale, instruire;
gov – organizatii guvernamentale non-militare;
mil – organizatii militare;
org – alte organizatii;
int – institutii internationale;
net – resurse de retea.
Trebuie mentionat de altfel si faptul ca domeniile com si net se
folosesc deja pe larg si pentru servere plasate in alte tari.
2.3. CE ESTE URL?
URL, Uniform Resource Locator. Un URL identifica o resursa de pe
Internet, de exemplu o pagina de web, un server multimedia, un catalog
de biblioteca, o imagine. URL reprezinta o adresare standard pentru o
resursa Internet si ajuta utilizatorul sa localizeze resursa. Orice
resursa de pe Internet are un URL unic. URL ul este alcatuit din
litere, numere si semne de punctuatie. Sintaxa de scriere a URL contine
doar simboluri in codul ASCII.
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 0 1 2
3 4 5 6 7 8 9 - + * . , ! ' ( ) $
Structura de baza a URL este ierarhica cu ordinea de la stinga la
dreapta. Spre exemplu, URL:
ftp://ftp.company.com/freeware/program.exe
ne spune:
- protocolul de acces este FTP; (File Transfer
Protocol).
- resursa este pe masina "ftp" in domeniul "company",
care este parte a domeniului ".com,"
- resursa este in directorul numit "freeware" si este
programul "program.exe"
Nu toate URL-urile au directoare si nume de fisiere. URLul se foloseste
in locul adresei IP deoarece un nume de resursa este mai comod de
memorizat decit un sir de numere in forma zecimala sau in forma binara.
La introducerea unui nume de tip URL in cimpul de adresa a unui bowser,
calculatorul utilizatorului face o cerere catre serverul DNS
(Domain
Names Server), ceea ce inseamna, de fapt “ primeste un nume de adresa
si intoarce-mi adresa IP ”. Serverul DNS are in baza sa de date o
multime de adrese URL puse in corespundere cu adresele lor IP. Aceste
baze de date se innoesc regulat pentru a satisface cererile clientilor,
in cazul cind pe serverul dat nu s-a gasit adresa ceruta de un oarecare
terminal acest server face o cerere catre serverul DNS superior
ierarhic. Primind adresa IP, calculatorul utilizatorului se adreseaza
direct la resursa cautata care poate fi o pagina web, un document text,
o imagine sau altceva. Fisierele primite sunt pastrate de Proxy server
in memoria calculatorului numita cash. In cazul daca alt utilizator din
aceeasi retea doreste sa acceseze aceeasi informatie, fisierul se
descarca pe calculatorul client direct de pe server fara a ocupa
traficul pina la sursa initiala pe care se afla fisierul dat.
Unele pagini de Web contin asa-numite lincuri sau hiper-legaturi care,
de fapt, sunt niste adrese URL ascunse in text sau imagini. La
apropierea cursorului ele isi pot schimba imaginea sau culoarea pentru
a se evedentia sau arata in o alta ferestruica alaturata adresa
explicita la care, in cazul accesarii, se va face trimiterea
cererii
de acces de catre browser. Aceste lincuri sunt foarte utile pentru
cautarea informatiei in reteaua internet, realizind hiper-legaturi
intre paginile Web asemanatoare. Este destul de usor de a trece de la
un document la altul printr-un singur clic.
3. PARTEA PRACTICA :
3.1. UTILIZAREA EFECTIVA URL-urilor :
URL-urile vor fi mai usor de retinut de catre utilizatori daca numele
resursei de informatie va fi asociat asemanator continutului de
informatie de pe aceasta resursa. Cum ar fi de exemplu un link de
forma www.Moldtelecom.md, care este site-ul oficial al
organizatiei cu
numele Moldtelecom. Decit numele site ului aceleasi organizatii de
forma
www.Prestatorul_serviciilor_de_telefonie_fixa_si_mobila.md.
Utilizatorul va tine minte mai lesne prima forma a URL-ului si va fi
mai simplu de identificat din lista de adrese vizitate a browser-ului,
in cazul in care pagina a fost vizitata anterior.
Adresele de resurse introduse in bara de adrese a bowserului sunt
memorate de calculator in regim automat. Pentru a accesa o
oarecare
resursa care a fost vizitata de utilizator anterior e suficient sa
alegem din lista derulanta adresa dorita din lista celor propuse.
In
bara de adrese in loc de numele resursei este posibil de introdus
adresa IP daca aceasta se cunoaste in codul zecimal. Daca nu se stie
adresa IP, o putem identifica, folosind comanda PING in sirul de
comanda urmat de adresa URL Comanda ping are o functie destul de
simpla, dar totusi vitala in ceea ce priveste Internet-ul. Prin
intermediul acesteia putem verifica daca noi "vedem" un anumit server
din Internet (protocolul folosit se numeste ICMP - Internet Control
Message Protocol). In cazul in care primim un raspuns de la respectivul
server, vom afla si timpul in care "il putem contacta". Acest timp este
specificat in milisecunde. De asemenea, in raspunsul ping-ului se mai
observa si valoarea variabilei denumita TTL, simbolizind Time To Live
(timpul de a trai). Aceasta variabila specifica numarul de noduri maxim
prin care pachetul de infomatie va trece pina la destinatie. De
mentionat ca numarul de noduri nu este cel de servere, deoarece mai
multe noduri pot reprezenta un singur server.
3.2. EXEMPLE DE AFLARE A ADRESEI IP CU AJUTORUL
COMENZIEI PING
Microsoft Windows XP [Версия 5.1.2600]
(С) Корпорация Майкрософт, 1985-2001.
C:\Documents and Settings\user>ping www.moldtelecom.md
Обмен пакетами с www.moldtelecom.md [83.218.222.38] по 32 байт:
Ответ от 83.218.222.38: число байт=32 время=392мс TTL=59
Ответ от 83.218.222.38: число байт=32 время=290мс TTL=59
Ответ от 83.218.222.38: число байт=32 время=310мс TTL=59
Ответ от 83.218.222.38: число байт=32 время=309мс TTL=59
Статистика Ping для 83.218.222.38:
Пакетов: отправлено = 4, получено = 4, потеряно = 0
(0% потерь),
Приблизительное время приема-передачи в мс:
Минимальное = 290мсек, Максимальное = 392 мсек,
Среднее = 325 мсек
C:\Documents and Settings\user>ping www.intermedia.md
Обмен пакетами с www.intermedia.md [217.26.151.55] по 32 байт:
Ответ от 217.26.151.55: число байт=32 время=292мс TTL=59
Ответ от 217.26.151.55: число байт=32 время=332мс TTL=59
Ответ от 217.26.151.55: число байт=32 время=311мс TTL=59
Ответ от 217.26.151.55: число байт=32 время=289мс TTL=59
Статистика Ping для 217.26.151.55:
Пакетов: отправлено = 4, получено = 4, потеряно = 0
(0% потерь),
Приблизительное время приема-передачи в мс:
Минимальное = 289мсек, Максимальное = 332 мсек,
Среднее = 306 мсек
C:\Documents and Settings\user>ping www.rambler.ru
Обмен пакетами с www.rambler.ru [81.19.70.1] по 32 байт:
Ответ от 81.19.70.1: число байт=32 время=391мс TTL=51
Ответ от 81.19.70.1: число байт=32 время=409мс TTL=51
Ответ от 81.19.70.1: число байт=32 время=448мс TTL=51
Ответ от 81.19.70.1: число байт=32 время=426мс TTL=51
Статистика Ping для 81.19.70.1:
Пакетов: отправлено = 4, получено = 4, потеряно = 0
(0% потерь),
Приблизительное время приема-передачи в мс:
Минимальное = 391мсек, Максимальное = 448 мсек,
Среднее = 418 мсек
4. CONCLUZII :
In procesul de realizare a acestei lucrari au fost abordate mai multe
aspecte ce tin de tehnologiile informationale moderne. Pentru generatia
actuala internetul cu resursele lui incomensurabile a devenit un fapt
comun. In ziua de azi nu se poate imagina viitorul fara persoane
familiarizate cu notiuni si tehnologii informationale. Noile realizari
in tehnica computationala au un rol esential aproape in toate domeniile
de activitate umana. Utilizarea calculatorului personal a devenit o
norma in practica cotidiana.
Lucrarea data are drept scop familiarizarea cu posibilele modele de
lucru in reteaua globala Internet, explicarea notiunilor de baza si
folosirea obligatorie a calculatorului pentru lichidarea lacunelor in
cunostinte.
BIBLIOGRAFIE :
Bolun, I., Covalenco, I., Bazele informaticii aplicate, Chisinau,
Editura ASEM, 2001, 615 p.
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |