1
Codul Hackerului - Codul onoarei
Hackerii sīnt utilizatori de computere, care pătrund īn sisteme
informatice protejate. Cu cīt un hacker este mai bun, el poate pătrunde
īn programe foarte securizate, cum ar fi cele de la Pentagon, CIA, FBI,
NATO sau NASA.
Crackerii sīnt . Termenul a apărut īn SUA la īnceputul anilor ’80, īn
replică la folosirea abuzivă de către mass-media a termenului de
hacker, cu intenţia de a delimita cele două noţiuni diferite.
Hackerii forţează un sistem doar pentru palmares. El nu foloseşte
intrarea īn reţeaua securizată pentru interese financiare proprii,
pentru sustragerea de documente secrete şi pentru publicarea lor. Etica
hackerilor se bazează pe două principii :
1) Datoria morală de a răspīndi cunoştinţe, prin
distribuirea de “Free software” (programe gratuite), uşurīnd astfel
accesul la informaţie.
2) Condamnarea vandalismului şi a atentatelor la
confidenţialitate.
Există crackeri cu un statut legal – oficial. “Tiger teams-urile” sīnt
echipe de crackeri profesionişti care testează sistemele de securitate
de la distanţă, folosin reţele şi canale de tip “x.com”, “x.org”, sau
“x.gov”, considerate impenetrabile. Dacă nu ar fi ţinute īn mare
secret, s-ar putea admira cu siguranţă, īn programele acestor echipe de
“Tigri”, cele mai ingenioase artificii software, care s-au imaginat
vreodată. Se pare că aceşti crackeri profesionişti provin din rīndul
hackerilor care şi-au īnfrīnat dorinţa de a comite infracţiuni spărgīnd
sisteme, dorinţă care īn noua ipostază şi-o pot satisface pe cale
legală. Aceşti hackeri īşi iau angajamentul că nu vor divulga niciodată
secretele reţelelor, dar nu trebuie să ne bazăm pe asta referitor la
siguranţa vieţii lor după aceea. Pentru a ajunge hacker sau cracker
trebuie să cunoşti extrem de bine informatică şi să-ţi dedici mult timp
acestei ocupaţii.
Codul hackerului
1. Nu ataca niciodată, cu răutate, un sistem. Nu
şterge şi nu modifica fişierele. Nu provoca prăbuşirea sau
īncetinirea unui sistem. Excepţie fac procedurile de accesare şi de
ascundere a urmelor.
2. Nu furniza niciodată şi nimănui numele tău real,
numărul de telefon sau adresa. Mulţi dintre hackerii renumiţi, după ce
au fost prinşi, i-au denunţat pe toţi cei pe care īi cunoşteau, pentru
a li se mai īndulci pedepsele.
3. Fereşte-te de computerele guvernului. O să
descoperi foarte repede că īncercarea de a pătrunde o instalaţie MilTac
se află la graniţa imposibilului şi s-ar putea să fii arestat īnainte
de a spune “peşte”. “Fratele cel mare” are o grămadă de resurse
disponibile şi tot timpul de care are nevoie, pentru a te vīna.
Guvernul poate petrece ani īntregi pentru a te urmări. Aşa că cel mai
bine nu te arunca cu capul īnainte īntr-o asemenea treabă. Īn cele din
urmă īţi va părea rău.
4. Sub nici o formă nu trebuie să foloseşti codurile
de acasă. Este cea mai nesăbuită operaţiune. Folosirea abuzivă a
codurilor a dus la prăbuşirea multor oameni, care la īnceput păreau
foarte inteligenţi şi promiteau mult. Cele mai multe coduride tip
PBX/950/800s (Private Branch Exchange) posedă ANI (Automatic Number
Identification – Număr automat de identificare). Īn cazul īn care le
foloseşti, vei fi prins fără nici o īndoială. Şi mai grav este să
foloseşti o cartelă de apelare “And calling cards are an even worse
idea”
5. Nu-i incrimina pe alţii, indiferent de cīt de mult
īi urăşti. Generarea de dispute īntre oameni, este un lucru īngrozitor
şi de cele mai multe ori nu rezolvă problemele.
6. Fii atent la ce foloseşti. Nu lansa coduri īn
reţele deschise. Vor dispărea īn cīteva zile şi īţi vei pierde noua
comoară. Trebuie să ştii că folosirea unor numere de cărţi de credit
este considerată o infracţiune gravă.
7. Dacă, din anumite motive, chiar trebuie să
foloseşti unele coduri, foloseşte-le pe cele proprii. Nu folosi coduri
găsite pe INTERNET, pentru că sīnt şanse foarte mari ca ele să fie puse
special şi să fie monitorizate pentru a-i prinde pe fraieri.
8. Eşti liber să pui cīt mai multe īntrebări, dar
fă-o īn aşa fel īncīt cel care īţi va răspunde să nu īşi de-a seama la
ce īţi folosesc lămuririle respective. Oamenii nu sīnt prea săritori
cīnd e vorba să īmpărtăşească şi altora cunoştinţe rare. Este necesar
să īnveţi din propria experienţă.
9. Fii puţin paranoic. Foloseşte cīt mai multe
programe pentru a-ţi īncripta fişierele, păstrează-ţi materialele
scrise īn locuri secrete.
10. Dacă eşti prins, nu spune nimic autorităţilor.
Refuză să vorbeşti şi cere să fii asistat de un avocat.
11. Dacă Poliţia īţi bate la uşă şi īţi prezintă un
mandat de percheziţie, cercetează-l cu atenţie, pentru că este dreptul
tău. Află ce au voie şi ce nu au voie să facă pe baza acelui mandat,
iar dacă au voie să facă ceva, īmpiedică-i.
12. Dacă este posibil nu folosi propria linie
telefonică, īn timp ce penetrezi anumite sisteme. Piratează linia
telefonică a vecinului sau foloseşte un telefon clonat sau orice
altceva. Dacă stai prea mult timp īn reţea, sīnt mari şanse ca īntr-o
zi să fii prins pe baza ANI. Să nu fii niciodată prea sigur că eşti
invincibil, pentru că, indiferent dacă va dura ceva vreme, poţi fi
detectat.
13. Fă tot posibilul pentru ca operaţiunile de
urmărire să devină foarte complicate şi costisitaore, pentru cei care
se ocupă cu acest lucru. Pentru asta trebuie să foloseşti serviciile
mai multor companii telefonice, să nu stai īn reţea prea mult şi să
alternezi orele şi datele.
14. Nu păstra notiţe scrise. Pătrează toate
informaţiile īn computer, īncriptate cu programe cīt mai bune. Notiţele
scrise pot fi folosite la tribunal de către acuzatori.
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |