1 Codul Hackerului - Codul onoarei



Hackerii sīnt utilizatori de computere, care pătrund īn sisteme informatice protejate. Cu cīt un hacker este mai bun, el poate pătrunde īn programe foarte securizate, cum ar fi cele de la Pentagon, CIA, FBI, NATO sau NASA.
Crackerii sīnt . Termenul a apărut īn SUA la īnceputul anilor ’80, īn replică la folosirea abuzivă de către mass-media a termenului de hacker, cu intenţia de a delimita cele două noţiuni diferite.
Hackerii forţează un sistem doar pentru palmares. El nu foloseşte intrarea īn reţeaua securizată pentru interese financiare proprii, pentru sustragerea de documente secrete şi pentru publicarea lor. Etica hackerilor se bazează pe două principii :
1)    Datoria morală de a răspīndi cunoştinţe, prin distribuirea de “Free software” (programe gratuite), uşurīnd astfel accesul la informaţie.
2)    Condamnarea vandalismului şi a atentatelor la confidenţialitate.
Există crackeri cu un statut legal – oficial. “Tiger teams-urile” sīnt echipe de crackeri profesionişti care testează sistemele de securitate de la distanţă, folosin reţele şi canale de tip “x.com”, “x.org”, sau “x.gov”, considerate impenetrabile. Dacă nu ar fi ţinute īn mare secret, s-ar putea admira cu siguranţă, īn programele acestor echipe de “Tigri”, cele mai ingenioase artificii software, care s-au imaginat vreodată. Se pare că aceşti crackeri profesionişti provin din rīndul hackerilor care şi-au īnfrīnat dorinţa de a comite infracţiuni spărgīnd sisteme, dorinţă care īn noua ipostază şi-o pot satisface pe cale legală. Aceşti hackeri īşi iau angajamentul că nu vor divulga niciodată secretele reţelelor, dar nu trebuie să ne bazăm pe asta referitor la siguranţa vieţii lor după aceea. Pentru a ajunge hacker sau cracker trebuie să cunoşti extrem de bine informatică şi să-ţi dedici mult timp acestei ocupaţii.


Codul hackerului


1.    Nu ataca niciodată, cu răutate, un sistem. Nu şterge şi nu modifica fişierele. Nu provoca prăbuşirea  sau īncetinirea unui sistem. Excepţie fac procedurile de accesare şi de ascundere a urmelor.
2.    Nu furniza niciodată şi nimănui numele tău real, numărul de telefon sau adresa. Mulţi dintre hackerii renumiţi, după ce au fost prinşi, i-au denunţat pe toţi cei pe care īi cunoşteau, pentru a li se mai īndulci pedepsele.
3.    Fereşte-te de computerele guvernului. O să descoperi foarte repede că īncercarea de a pătrunde o instalaţie MilTac se află la graniţa imposibilului şi s-ar putea să fii arestat īnainte de a spune “peşte”. “Fratele cel mare” are o grămadă de resurse disponibile şi tot timpul de care are nevoie, pentru a te vīna. Guvernul poate petrece ani īntregi pentru a te urmări. Aşa că cel mai bine nu te arunca cu capul īnainte īntr-o asemenea treabă. Īn cele din urmă īţi va părea rău.
4.    Sub nici o formă nu trebuie să foloseşti codurile de acasă. Este cea mai nesăbuită operaţiune. Folosirea abuzivă a codurilor a dus la prăbuşirea multor oameni, care la īnceput păreau foarte inteligenţi şi promiteau mult. Cele mai multe coduride tip PBX/950/800s (Private Branch Exchange) posedă ANI (Automatic Number Identification – Număr automat de identificare). Īn cazul īn care le foloseşti, vei fi prins fără nici o īndoială. Şi mai grav este să foloseşti o cartelă de apelare “And calling cards are an even worse idea”
5.    Nu-i incrimina pe alţii, indiferent de cīt de mult īi urăşti. Generarea de dispute īntre oameni, este un lucru īngrozitor şi de cele mai multe ori nu rezolvă problemele.
6.    Fii atent la ce foloseşti. Nu lansa coduri īn reţele deschise. Vor dispărea īn cīteva zile şi īţi vei pierde noua comoară. Trebuie să ştii că folosirea unor numere de cărţi de credit este considerată o infracţiune gravă.
7.    Dacă, din anumite motive, chiar trebuie să foloseşti unele coduri, foloseşte-le pe cele proprii. Nu folosi coduri găsite pe INTERNET, pentru că sīnt şanse foarte mari ca ele să fie puse special şi să fie monitorizate pentru a-i prinde pe fraieri.
8.    Eşti liber să pui cīt mai multe īntrebări, dar fă-o īn aşa fel īncīt cel care īţi va răspunde să nu īşi de-a seama la ce īţi folosesc lămuririle respective. Oamenii nu sīnt prea săritori cīnd e vorba să īmpărtăşească şi altora cunoştinţe rare. Este necesar să īnveţi din propria experienţă.
9.    Fii puţin paranoic. Foloseşte cīt mai multe programe pentru a-ţi īncripta fişierele, păstrează-ţi materialele scrise īn locuri secrete.
10.    Dacă eşti prins, nu spune nimic autorităţilor. Refuză să vorbeşti şi cere să fii asistat de un avocat.
11.    Dacă Poliţia īţi bate la uşă şi īţi prezintă un mandat de percheziţie, cercetează-l cu atenţie, pentru că este dreptul tău. Află ce au voie şi ce nu au voie să facă pe baza acelui mandat, iar dacă au voie să facă ceva, īmpiedică-i.
12.    Dacă este posibil nu folosi propria linie telefonică, īn timp ce penetrezi anumite sisteme. Piratează linia telefonică a vecinului sau foloseşte un telefon clonat sau orice altceva. Dacă stai prea mult timp īn reţea, sīnt mari şanse ca īntr-o zi să fii prins pe baza ANI. Să nu fii niciodată prea sigur că eşti invincibil, pentru că, indiferent dacă va dura ceva vreme, poţi fi detectat.
13.    Fă tot posibilul pentru ca operaţiunile de urmărire să devină foarte complicate şi costisitaore, pentru cei care se ocupă cu acest lucru. Pentru asta trebuie să foloseşti serviciile mai multor companii telefonice, să nu stai īn reţea prea mult şi să alternezi orele şi datele.
14.    Nu păstra notiţe scrise. Pătrează toate informaţiile īn computer, īncriptate cu programe cīt mai bune. Notiţele scrise pot fi folosite la tribunal de către acuzatori.



Cele mai ok referate!
www.referateok.ro