Motoarele cu aprindere prin scânteie electrică folosesc drept combustibil pentru funcţionarea lor, benzina. La aceste motoare formarea amestecului carburant are loc în afara cilindrului într-un dispozitiv numit carburator, din care cauză se mai numesc şi motoare cu carburator.
Cu aceste motoare  sunt echipate în general automobilele.
  Ele se mai folosesc  şi pe unele tractoare de putere mare, ca motoare de pornire.
  La motoarele cu aprindere  prin scânteie cei patru timpi de lucru corespunzători celor patru curse ale  pistonului, se realizează în felul următor:
  Timpul I –  admisia amestecului carburantului în cilindrul motorului, are drept scop  umplerea cilindrului cu amestec carburant şi se efectuează prin deplasarea  pistonului de la punctul mort interior la punctul exterior. Pe tot acest  parcurs, orificiul de admisie este deschis de supapa respectivă, iar cel de  evacuare se închide la scurt timp după ce pistonul începe să se deplaseze. Prin  deplasarea pistonului, în cilindru se creează o depresiune datorită căreia,  aerul atmosferic este absorbit prin camera de amestec a carburatorului. Aici  întâlneşte benzina care ajunge printr-un tub, o vaporizează şi se formează  amestecul carburant. Acesta trece prin canalizaţii şi intră în cilindru prin  orificiul de admisie. În momentul în care pistonul a ajuns la punctul mort  exterior, amestecul carburant ocupă tot volumul cilindrului – volumul de  admisie.
  Ca urmare a  depresiunii create în cilindru, pe tot parcursul admisiei presiunea amestecului  carburant este ceva mai mică decât presiunea atmosferică, adică 0,75-0,95  daN/cm2, iar temperatura creşte la circa 373°K. Temperatura  amestecului creşte datorită gazelor arse neevacuate şi a pieselor încălzite ale  motorului (cilindrul, chiulasa, supapele, pistonul etc.) cu care vine în  contact.
  Puterea pe care o  dezvoltă motorul depinde în mare măsură de cantitatea de amestec carburant  admisă în cilindrii lui. Cu cât această cantitate este mai mare, cu atât  puterea motorului creşte. În acest scop, orificiul de admisie se deschide  înainte ca pistonul să ajungă la punctul mort interior (avans la deschiderea  supapei de admisie) şi se închide în cursa următoare, după ce pistonul a trecut  de punctul mort exterior (întârziere la închiderea supapei de admisie). În  această situaţie admisia amestecului carburant continuă în virtutea inerţiei şi  după ce pistonul se deplasează de la punctul mort exterior spre punctul mort  interior, asigurându-se o umplere mai bună a cilindrului cu amestec carburant.
  Timpul  II – comprimarea amestecului carburant, este procesul de lucru prin care presiunea  amestecului carburant aspirat în timpul admisiei creşte.
  Procesul  comprimării se realizează atunci când pistonul se deplasează de la punctul mort  exterior la punctul mort interior. După un timp scurt de la începutul  deplasării spre punctul mort interior, se închide supapa de admisie. În acest  moment se sfârşeşte admisia şi ambele supape sunt închise. Amestecul carburant  este comprimat, progresiv până când pistonul ajunge la punctul mort interior,  ocupând numai volumul camerei de compresie.
  Ca urmare,  presiunea amestecului carburant se ridică la 5-10 daN/cm2, iar  temperatura ajunge la 500-600°K.
  Cu puţin înainte  ca pistonul să ajungă la un punct mort interior o scânteie electrică dată de  bujie, aprinde amestecul şi astfel are loc arderea rapidă, sub formă de  explozie.
  După ardere  rezultă gaze cu o presiune de 25-40 daN/cm2 şi temperatură de  2273-2573°K.
  Timpul  iii – detenta sau destinderea gazelor este procesul prin care gazele care  au rezultat în urma arderii îşi măresc volumul şi astfel deplasează pistonul de  la punctul mort interior la punctul mort exterior. Pe tot acest parcurs, ambele  supape închid orificiile respective, iar gazele de ardere, prin destinderea  lor, dau naştere la o forţă care acţionează asupra pistonului şi prin bielă se  transmite la arborele motor.
  Acesta este  timpul motric, cursa motrică sau utilă, care produce lucru mecanic necesar  funcţionării motorului şi folosirii lui în diferite scopuri.
  La sfârşitul  detentei presiunea gazelor scade, ajungând la 2-4 daN/cm2, iar  temperatura este de 1073-1273°K.
  Cu puţin înainte  ca pistonul să ajungă la punctul mort exterior se deschide supapa de evacuare  şi începe evacuarea care are loc până la sfârşitul cursei şi în continuare,  după cum rezultă mai jos.
  Timpul  IV –  evacuarea gazelor de ardere, este procesul care are loc în timp ce pistonul se  deplasează de la punctul mort exterior la punctul mort interior. Orificiul de  evacuare este deschis de supapa respectivă, iar cel de admisie este închis,  ceea ce permite ieşirea gazelor din cilindru.
  În timpul  evacuării, presiunea gazelor arse este de 1,1-1,25 daN/cm2, iar  temperatura este de cca 873-1073°K.
  Cu puţin înainte  ca pistonul să ajungă la punctul mort interior, supapa de admisie se deschide  şi începe admisia cu avans, pentru ciclul următor.
  Se impune o cât  mai bună evacuare de gazele de ardere, pentru că rămânerea lor în cilindru  reprezintă reducerea încărcături proaspete, adică a cantităţii de amestec  carburant. De aceea, supapa de evacuare trebuie să se deschidă cu avans, spre  sfârşitul detentei (avans la deschiderea supapei de evacuare) şi se închide cu întârziere  după ce pistonul a trecut de punctul mort interior (întârziere la închiderea  supapei de evacuare).
  Trebuie menţionat  că, la sfârşitul evacuării şi începutul admisiei, ambele orificii sunt deschise  de supapele respective. Este fenomenul de încălecare a supapelor. Acest fenomen  este nedorit, pentru că amestecul carburant admis antrenează şi reţine în  cilindru gaze arse, care ocupă locul celor proaspete şi este inevitabil, pentru  că supapele trebuie să se deschidă pe o perioadă mai lungă. Deschiderea supapelor  pe durate mai lungi asigură o golire bună a cilindrilor de gaze arse şi  umplerea corespunzătoare cu amestec proaspăt, ceea ce asigură mărirea puterii  motorului.
Din cei patru  timpi ai motorului numai unul este motric – detenta sau destinderea – pentru că  produce energia mecanică şi trei sunt rezistenţi – admisia, comprimarea şi  evacuarea – deoarece consumă energie mecanică. 
| Cele mai ok referate!  www.referateok.ro  |