1 CE SE ASCUNDE ÎN PC

       Daca nu ati deschis niciodata carcasa PC-ului este timpul  sa o  faceti acum. Intelegerea functiilor pe care le au componentele acestuia  este un lucru foarte important pentru al ajuta sa functioneze  la maximul de  capacitate. Probabil ca pe multi dintre voi va plictiseste  acest subiect, este  adevarat dar sa nu trebuie sa uitam ca nu  toti detinem aceste informatii. Pentru  cei care nu le au, sper  ca acest articol sa fie util iar pentru cei care sint  familiarizati  cu structura PC-ului speram sa fie bine venit sub forma unei  revigorari  a memoriei. Prin acest articol ne propunem sa va oferim suportul  necesar pentru a intelege rolul celor mai importante componente  ale unui  computer. In esenta intelegerea rolului componentelor  nu inseamna descrierea  amanuntita a modului de functionare d.p.d.v.  strict ingineresc. De aceea acest  articol aprofundeaza modul de  functionare in limita stricta a informatiilor ce  sint necesare  pentru a cunoaste limita intre un PC functional si unul in stare  de functionare (adica,un sistem care ruleaza la limita prapastiei).
       Primul lucru, inainte de a deschide carcasa computerului,  trebuie sa va  asigurati ca ati descarcat energia statica. Desi  in mare masura, multi dintre  noi nu observa ori nu considera ca  acest fenomen este unul demn de a fi luat in  serios, va asigur  ca lucrurile nu sint chiar atit de nepericuloase pe cit par.  Energia  statica este un dezechilibru intre sarcinile pozitive si cele negative.  Fenomenul este rezultatul contactului dintre doua materiale ce  detin  caracateristici electrice diferite, unde unul din materiale  tinde sa absoarba o  cantitate mai mare de sarcini negative (electroni)  decit cantinatea sarcinilor  negative detinuta de celelalt material.  Astfel primul va incerca sa se  echilibreze din punct de vedere  electric prin atragerea electronilor din  materialul cu care vine  in contact. In acelasi timp cel de al doilea material va  incerca  sa isi pastreze electroni pe care ii detine. In momentul in care  cele  doua materiale sint scoase din contact direct, se produce  o descarcare  electrica. In aceste cazuri intensitatea curentului  este foarte mica ori zero  dar in acelasi timp tensiunea electrica  poate lua valori de la 1.000v pina  undeva in jurul valori de 50.000v.
      Inainte de a intra mai adinc in  subiect o sa prezint  cele mai importante componente ale unui sistem de calcul;  acestea  sint :


•    placa de baza (Mainboard)
•    procesorul  (CPU, Central Processing Unit)
•    memoria (RAM, Random Access  Memory)
•    unitati de stocare fixa (HDD, Hard Drive)
•    unitati  de stocare mobile (FDD, CD, DVD)
      Placa de baza,  este  una dintre cele mai importante componente ale sistemului.  Aceasta determina  configuratia si capabilitatile computerului  (viteza maxima a CPU, viteza  magistralei, numarul si calitatea  placilor de extensie, tipul de memorie, etc.).  Placile de baza  se impart in trei mari categorii. Aceasta orinduire este data de  factorul de forma (form factor). Notiune de "factor de forma"  are la baza  dimensiunile si forma placi, tipul soclurilor utilizate,  dispunerea suruburilor  de fixare in carcasa.
•    AT pentru  modelele ce se bazeaza pe procesoare din gama 286 - 486/586, chiar  si pentru primele modele Pentium / AMD-K6. Unde sint din nou diferentiate  in  "Baby AT" si Full AT". Aceste placi de baza se recunosc dupa  conectorul pentru  alimentare (format din doua mufe ce se insereaza  in prelungire unul cu celalt)  si dupa dispunerea soclului pentru  procesor, acesta find asezat chiar in fata  sloturilor pentru placile  de extensie.
•    ATX sint disponibile odata cu aparitia procesoarelor  Pentium si pina la  ultimul model de Pentium IV, aceastea vin cu  un nou conector pentru alimentare  format dintr-o singura mufa  iar soclul procesorului este dispus linga sloturile  pentru placile  de extensie. Odata cu introducerea acestor placi, calculatoarele  capata noi functii in ceea ce priveste regimul de alimentare (PowerOn  by  Keyboard, StandBy)
•    NLX este o constructie revolutionara,  care doreste sa modularizeze  constructia computerelor. Placa de  baza este astfel conectata la un slot, ca si  celelalte placi de  extensie. In acest mod este mult mai usor demontabila. Mai  multe  detalii la http://www.formfactors.org/developer/specs/nlx/nlxspecs.htm.
      In continuare, trecem in revista structura  placi de baza.  Conform importantei, startul este dat de soclul  procesorului (socket,slot). Dupa  cum am amintit, placa de baza  este cea care stabileste tipul de procesor  suportat, functie de  modelul soclului instalat si plaja tensiunilor de  alimentare a  procesorului. Aceste doua caracteristici primordiale pentru  determinarea  modelelor de procesoare suportate de placa de baza. Pentru a  exemplifica,  imaginile de mai jos prezinta diferite modele de socluri si tipul  de procesor ce poate fi montat.


1 •    Socket 370 a fost  conceput pentru a sustine procesoare fabricate de Intel,  ca Mendocino,  Pentium II.
•    Socket 7 este similar d.p.d.v al dimensiunilor  si formei insa se utilizeaza  pentru procesoare AMD cu sint cele  din gama K6, insa acesta suporta si  procesoare Intel mai vechi  cum sint Pentium I si Pentium MMX.
•    Slot 1 este un model pe  care Intel a dorit sa-l promoveze ca o alternativa  la Socket,  acesta suporta procesoare ca Celeron, Pentium II, Pentium III.
•    Slot  A este realizat pentru a acomoda procesoare AMD Athlon
        Sloturile pentru placi de extensie, acestea sint prezente  pe placa de baza sub  forma unor conectori cu diferite lungimi  in functie de standardul utilizat (VLB,  ISA, CNR, PCI, AGP). Aceastea  sint concepute sa functioneze cu marea diversitate  a placilor  de extensie, cu diverse utilitati. De la controlere pentru unitati  de  stocare (arhaicele controlere IDE, controlere SCSI), placi  video, placi pentru  retea, modem si pina la placile multimedia  (… de sunet, tunere, achizitie  imagine, etc). In general aceste  sloturi permit orientarea placi de baza in  carcasa computerului,  aceste sloturi fiind astfel montate incit sa fie colineare  cu  fantele din stapele carcasei.
      In perioada aceasta cele  mai  raspindite sloturi sint PCI , AGP, CNR si pentru placile cu  doua generatii mai  vechi apar si sloturile ISA. Totusi merita  amintit ca majoritatea placilor ce se  ajung pe piata in zilele  noastre au integrate chipuri ce inglobeaza functiile  unei placi  video si ale uneia de sunet. In alte cuvinte, pentru cei care nu  sint  amatori de mari perfomante, aceste chip-uri ne scapa de montajul  a doua placi de  extensie implicit doua sloturi libere.
       Model slot Frecventa de lucru  Largime banda Numar contacte  Tensiune alimentare Viteza transfer

Model  slot    Frecventa  de lucru    Largime  banda    Numar contacte    Tensiune alimentare    Viteza  transfer
ISA    16 MHz    16 bit    49 (x2)    5 / 12 v    8MB/s
PCI I / II    33 MHz    32 / 64 bit    62 / 94 (x2)    3.3 / 5.0 v    133MB/s
AGP 1x    66 MHz    32 / 64 bit    62 (x2)    1.5 / 3.3 v    533MB/s
        Conectori pentru memorie sint prezenti in grupuri de 2 -  4 sloturi, alaturate.  Acestia ca si sloturile pentru placile de  extensie sint prezenti in mai multe  variante constructive. Cele  mai vechi placi de baza utilizau conectori de tip  SIMM (Single  Inline Memory Module) cu 30 contacte si care detineau un mare  dezavantaj  - modulele de memorie trebuiau instalate in pereche pentru ca acestea  sa functioneze. Dar acestea au evoluat, extinzind numarul de contacte  la 72,  dupa care a urmat trecerea la conectori DIMM cu 168 contacte  care au lasat mult  in urma dezavantajele si performantele oferite  de modulele SIMM. Astazi ne  bucuram de performantele conectorilor  RIMM, care nu se deosebesc cum mult de  predecesori insa performantele  obtinute de memoriile Rambus sint din nou,  uimitoare.
       Conectori pentru unitatile de stocare, fie ele detasabile  ori fixe, sint si acestia prezenti pe placa. Pina in prezent acest  tip de  conectori nu au avut o evolutie atit de spectaculoasa cum  este cea a placilor de  extensie. Dar si aceastia au evoluat, astfel  de la gigantici conectori pentru  unitatea floppy ce prezentau  nu mai putin de 50 contacte astazi se utilizeaza  conectori cu  34 contacte (ESDI - Enhanced Small Device Interface), mult mai  flexibili  si usor de manevrat. In schimb conectori pentru HDD nu au suferit  modificari majore, in schimb pamblica ce conecteaza unitatea de  disk cu placa de  baza a trecut de la standardul IDE la UltraATA  si astfel a fost marit numarul de  trasee de la 40 la 80.
       O alta componenta indispensabila unei placi de  baza este  BIOS-ul, acesta este reprezentat fizic de un chip, usor observabil  datorita formei si mai ales datori faptului ca este singurul chip  care este  pozat intr-un soclu. Acesta impreuna cu bateria formeaza  un cuplu fara de care  nici un sistem nu poate functiona.
       In final, conectori pentru USB,  keyboard, mouse, com-urile  sint cunoscuti, acest lucru se datoreaza si amplasari  acestora,  respectiv spre partea exerioara a placi de baza. Functiile pe care  acestia le indeplinesc banuiesc ca sint mult prea cunoscute pentru  a mai fi  mentionate. Merita amintit ca datorita progresului realizat  in ultimi ani  conectori pentru COM1 / COM2 / LPT / USB se afla  direct pe placa de baza, acest  lucru simplificind instalarea acesteia.  Acestea ar fi informatiile care  trebuiesc avute in vedere pentru  ca montajul unuei placi de baza sa devina un  lucru banal.