1
Perl
Practical Extract and Report Language
Continut:
1. Ce este Perl ?
2. Resurse Perl.
3. Utilizatori Perl.
4. Stilul de programare Perl.
5. Stocarea si rularea programelor Perl.
6. Elemente Perl.
7. Literali si Operatori.
8. Bucle si sistemul I/O in Perl.
10. Procesare de date
11. I/O folosind Pipe si Apelarea functiilor sistem
12. Cautare
13. Despartire in cuvinte (parsing)
14. Folosirea Perl in scrierea de programe
CGI.
Note:
1. Cele 4 paradoxuri Perl sunt evidentiate cu
culoarea roz.
2. Un exemplu de aplicatie CGI scrisa in Perl de
mine, se gaseste la adresa:
http://www.scs.ubbcluj.ro/~mr28602/serverstatus.cgi
1. Ce este Perl ?
Perl este un limbaj de programare orientat spre
extragerea , prelucrarea si prezentarea informatiei. Este disponibil pe
o multime de platforme: Unix, MVS, VMS, MsDos, Macintosh, OS/2, Amiga
si altele. Perl contine functii foarte puternice pentru manipularea
textelor. El combina facilitatile si scopurile multor limbaje de
comnezi (scripting). Perl a cunoscut succesul de curand, fiind folosit
in programarea World Wide Web, la crearea formularelor electronice si
in general ca o legatura intre sisteme, baze de date si utilizatori.
2. Resurse Perl.
Acestea sunt cateva resurse pentru invatarea
limbajului Perl.
web:
www.cis.ufl.edu/perl
www.perl.oreilly.com
grupuri usenet: news:comp.lang.perl.anounce
news:comp.lang.perl.misc
manual
: Larry Wall, Tom Christiansen & Randall L. Schwartz,
Programming Perl, 2nd Edition
September 1996, 670 pages, O'Reilly and Associates, Inc., ISBN
1- 56592-149-6, $39.95. The "Camel
Book".
3. Utilizatori Perl.
Doua categorii de programatori indragesc Perl.
Administratori de sistem, deoarece imbina foarte elegant comenzi sistem
pentru manipularea datelor si proceselor, si are facilitati de cautare
care usureaza cautarile si afisarea de informatie intr-un sistem.
Dezvoltatorii de aplicatii Web pe servere unix, deoarece este mai usor
de invatat decat C si ofera mai multe functii decat acesta, respectiv
pentru validarea datelor si gestionarea de baze de date simple.
Codul Perl din acest document ruleaza sub Perl 4.036
(ultima versiune din seria 4) cat si sub Perl 5.0. Perl 5.0 adauga
facilitati pentru programarea orientata obiect.
4. Stilul de programare Perl.
Multe programe utile scrise in Perl sunt scurte. Sa
presupunem ca vrem sa schimbam acelasi text in mai multe fisiere. In
loc sa editam toate fisierele sau sa construim niste comenzi criptice
in find, awk, sau sed , putem scrie o simpla comanda:
perl -e 's/rosu/negru/gi' -p -i.bak
*.html
Acesta comanda, tastata la un promp Unix, executa programul Perl scris
intre ghilimele. Acest program executa o singura operatiune:
inlocuieste cuvantul rosu cu cuvantul negru , global, intr-un mod
case-insensitive. Restul liniei de comenzi specifica, ca rularea sa se
faca pentru fiecare fisier cu extensia .html din directorul curent, iar
daca vre-un fisier trebuie modificat (test.html) atunci se va crea o
copie de siguranta cu extensia .bak (test.html.bak).
Pentru cei acomodati cu stilul de programare C sau
Pascal, programul de mai sus poate fi expandat in forma urmatoare
astfel incat sa urmareasca stilul de programare din cele doua limbaje
de mai sus: (Pascal si C):
#!usr/local/bin/perl -w
# File: schimb
# Program Perl pentru substituirea cuvantului rosu
cu cuvantul negru in toate
# specificate in linia de comanda
$vechi = 'rosu';
$nou = 'negru;
$nrschimbari = 0;
# Separatorul de inregistrari in fisierele de
intrare este definit de variabila globala # Perl: $/
.Poate fi orice sir de caractere. In mod normal este \n . Aici il
specificam # ca fiind ca fiind null, deci intreg
fisierul va fi citit ca un singur camp
undef $/;
# Presupunand ca programul a fost apelat cu
parametrii schimb 1.html, 2.html, # 3.html, atunci
lista @ARGV va contine 3 elemente: ('1.html', '2.html, '3.html')
# Acestia pot fi accesati prin $ARGV[0], $ARGV[1],
$ARGV[2]
foreach $file(@ARGV)
{
if (! open(INPUT,"<$file"))
{
print STDERR
"Nu pot deschide fisierul $bakfile \n";
next;
}
# Citesc fisierul de intrare ca si un singur camp de
inregistrare
$data = <INPUT>;
close INPUT;
if ($data =~ s/$vechi/$nou/gi)
{
$bakfile = "$file.bak";
# Iesire daca nu pot salva
fisierul de siguranta sau nu pot deschide fisierul
# destinatie
if (! rename($file, $bakfile))
{
die "Nu pot
redenumi $file $!";
}
if (! open(OUTPUT,">$file"))
{
die "Nu pot
deschide fisierul destinatie $file \n";
}
print OUTPUT $data;
close OUTPUT;
print STDERR "$file inlocuit \n";
$nrschimbari++;
}
else { print STDERR "$file nu a fost schimbat\n"; }
}
print STDERR "$nrschimbari fisiere inlocuite. \n";
exit(0);
Observam din programul de mai sus ca anumite
elemente se aseamana cu limbajul C. De exemplu linia in linia
!open(INPUT,...) semnul ! este operatorul boolean de negare si se
foloseste identic ca si in C, orice valoare pozitiva este adevarata,
iar orice valoare pozitiva cu ! in fata este fals, iar 0 cu ! in fata
este adevarat. Totodata observam ca si constructia if...else este
similara cu ceea din C.
In linia $nrschimbari++ observam ca incrementarea
unei variabile se face analog ca in C.
Filozofia Perl este :"There is more than one way",
exista mai multe modalitati. Din acesta nobila libertate de exprimare
rezulta prima din cele patru paradoxuri Perl: Programele Perl sunt usor
de scris dar nu intotdeauna usor de citit. Pentru exemplificare,
urmatoarele linii de cod Perl sunt echivalente.
if ($x == 0) {$y = 10;} else {$y = 20;}
$y = $x == 0? 10 : 20;
$y = 20; $y = 10 if $x == 0;
unless ($x == 0) {$y = 0;} else {$y = 10;}
if ($x) {$y = 20;} else {$y = 10;}
$y = (10,20) [$x != 10];
Observam ca liniile 1, 2 si 5 sunt similare ca si
sintaxa cu limbajul C. In multe aspecte Perl este similar cu C, dupa
cum vom vedea si in cele ce urmeaza.
5. Stocarea si rularea programelor Perl.
Exemplul Hello World. Continutul fisierului hello
este:
# !/usr/local/bin/perl -w
if( $#ARGV >= 0) {$who = join(' ', @ARGV); }
else {$who = 'World'; }
print "Hello, %who! \n";
Presupunem ca programul de mai sus este stocat in
fisierul Unix ~/bin/hello. Programul poate fi rulat cu una din
comenzile:
perl ~bin/hello
perl ~bin/hello oameni
perl hello (daca ne aflam in directorul ~/bin).
Pentru executarea acestui program ca si o comanda,
trebuie parcursi urmatorii pasi:
Prima linie din program trebuie sa contina dupa #! calea spre
comanda perl, asa cum s-a aratat si in exemplul de mai sus. Totodata in
aceasta linie se pot specifica si optiuni de comanda, de exemplu -w
(warnings - avertismente).
Pentru a permite citirea si executarea fisierului de catre toti
utilizatorii trebuie introdusa comanda Unix:
chmod a+rx ~/bin/hello
Se editeaza fisierul ~/.cshrc sau ~/.login pentru a aduga directorul
bin in calea de cautare a fisierelor executabile. In aceste fisiere se
adauga o linie in genul:
set path = ($path ~/bin)
Dupa acestea, programul se poate lansa in executie tastand hello.
6. Elemente Perl
Structurile de date in Perl.
Scalari pot valori numerice sau caractere, determinate de contextul in
care apar.
Exemple:
123 12.4 5E-10 0xff (valoare hexazecimala)
0377(valoare octala)
' Eu sunt $nume si sunt in anul \n 2'
"Ce mai faci?" "Inlocuirea valorilor $x si \n in \"
ghilimele."
`date` uptime -u`
$x $lista[5] $tabela('key')
Ghilimelele simple ' ' permit doar inlocuirea in textul cuprins intre
ele a semnelor \\ si \. Ghilimelele duble " " permit inlocuirea in
textul cuprins intre ele si a variabilelor gen $nume si a caracterelor
de control gen \n (linie noua). Ghilimelele intoarse ` ` permit toate
inlocuirile de mai sus , dupa care incearca sa execute sirul rezultat
ca si o comanda sistem si intorc textul afisat de sistem ca urmare a
executiei comezi reprezentate de sirul de caractere.
Sirurile de scalari ( numite si liste) reprezinta scalari aranjati
secvential.
Exemple:
('Luni', 'Marti', 'Miercuri', 'Joi', 'Vineri',
'Sambata', 'Duminica')
(1,2,3,4,5,6,7,8,9) echivalent cu
(1..9)
(1,2,3,4,5,6,7) [2,4] echivalent cu (3,4,5)
@Lista
Sirurile asociative, ajuta la retinerea anumitor lucruri des folosite:
Exemple:
$ZileInLuna('Ianuarie') = 31;
$Student('Muresan Robert') = 1;
$NumeStudent{28602} = 'Muresan Robert';
$Nota($NrStudent, $NrExamen) = 10;
%lista_intreaga
Perl 5 permite permite combinarea celor mai de sus, cum ar fi liste de
liste sau siruri asociative de liste.
Conventii de notare in Perl.
Numele variabilelor scalare incepe cu $, chiar si atunci cand ne
referim la un element dintr-o lista. Numele variabilelor care
reprezinta liste incepe cu @, iar numele unei variabile care se refera
la o lista asociativa incepe cu %.
Listele sunt indexate cu paranteze patrate [] si contin inchis intre
ele un indice, indexarea incepand cu [0] (ca si in C). In Perl 5
indicii negativi inseamna indexare de la capatul listei.
De exemplu $Zile[5] este al saselea element al element al listei @Zile
si
('Luni','Marti','Miercuri')[1] este egal cu 'Marti'
Listele asociative sunt indexate cu paranteze rotunde () care cuprind
intre ele un sir de caractere.
$var, @var si % var sunt 3 variabile distincte.
@zile = (31,28,31,30,31,30,31,31,30,31,30,31);
# o lista cu 12 elemente
$#zile
# Ultimul indice din lista zile; 11 in acest caz
$#zile =
7;
# Trunchiaza sau extinde lista zile la 7 elemente
@zile
# ($zile[0], $zile[1],...)
@zile[3,4,5]
# = (30,31,30)
@zile('a',
'c')
# echivalent cu ($zile{'a'}, $zile{'c'})
%zile
# (cheie1, valore1, cheie2, valoare2,...)
Limbajul Perl este case sensitive, astfel $VAR, $Var si $var reprezinta
3 variabile distincte.
Daca primul caracter dupa simbolurile $,%, sau @ este un caracter sau
linii de despartire _ atunci restul numelui poate sa contina numere sau
linii de despartire. Daca primul caracter este cifra atunci si restul
numelui trebuie sa contina doar cifre. Perl are mai multe variabile ale
caror prim caracter nu este alfanumeric. De exemplu $/ este separatorul
de inregistrari. O variabila neinitializata are o valoare speciala
nedefinit care poate fi aflata cu ajutorul functiei defined(). Valorile
nedefinite se convertesc in functie de context in 0, null sau false.
Variabila $_ este folosita implicit de Perl cand o
variabila necesara unei operatii nu a fost specificata. De exemplu:
<STDIN>; # Atribuie o
inregistrare din fisierul STDIN variabilei $_
print;
# Tipareste valoarea variabilei $_
chop;
# Elimina ultimul caracter din $_
@cuvinte = split; # Imparte sirul $_ in cuvinte
despartite de spatii, care
devin
# elemente succesive ale listei @cuvinte
Variabilele $_, $1, $2, $3 si alte variabile implicite folosite de Perl
creaza al doilea paradox Perl: "What you don't see can't help you or
hurt you", ceea ce nu poti vedea nu te poate ajuta sau ranii.
Functii si subrutine.
Functiile in Perl se declara cu simbolul & in
fata, excpetie facand cazurile cand numele procedurii urmeaza dupa un
cuvatn cheie cum ar fi sub.
Exemplu:
sub square{return $_[0] ** 2;}
print "5 la patrat este ", &square(5);
Numele handlerelor de fisiere nu incep cu caractere speciale, si pentru
a nu intra in conflict cu alte cuvinte cheie, acestea sunt notate cu
litere mari : INPUT, OUTPUT, STDIN, STDOUT, STDERR, etc..
7. Literali si Operatori
Exemple: Numere si Caractere
#!usr/bin/perl
print '013' , 'este numar prim', 004, ' nu
este numar prim.';
print 7 + 3,' ' , 7 - 3
$x = 7;
print $x
print 'Nu afiseaza variabila $x si linie noua \n .'
print 'Afiseaza $x si line noua \n'
$y = "Linie ce contin $x si se termina cu salt la
linie noua \n."
print $y;
$y = "Con"."catena"."re";
print $y
Acest program va afisa:
013 este numar prim 4 nu este numar prim. 10 4 Nu afiseaza variabila $x
si linie noua \n.Afiseaza 7 si linie noua
Linie ce contine 7 si se termina cu salt la linie noua
Concatenare
Observam ca instructiunea print nu sare la linie
noua decat daca se specifica caracterul \n intre ghilimele "". Aceasta
o greseala des intalnita in programele Perl.
Totodata observam operatorul . (punct) care are ca efect concatenarea
celor trei siruri de caractere.
Exemple: Comparatiile
O greseala des intalinta in programele Perl este
confundarea operatorului de atribuire = cu operatorul de comparare
numerica ==.
Totodata este recomandata folosirea operatorilor eq,
ne, lt, gt pentru siruri de caracatere:
if ( $x eq 'unu')
{
print 'Siruri egale.'
}
8. Bucle si sistemul I/O in Perl.
Exemplu: Parametrii in linia de comanda si bucle iterative
print "$#ARGV este indicele ultimului argument din
linia de comanda.\n"
# Itereaza de la indicele 0 pana la indicele $#ARGV:
# Observam ca , constructia for este similara cu cea
din C
for($i = 0; $i <= $#ARGV; $i++)
{
print "Paramtrul $i este
$ARGV[$i].\n";
}
# O alta varianta a buclei de mai sus
foreach $item(@ARGV)
{
print "Cuvantul este: $item. \n";
}
# O varianta similara folosind de data asta
variabila implicita Perl $_
foreach (@ARGV)
{
print "Spun: $_ .
\n";
}
Rularea programului va afisa:
> perl exemplu.pl Buna Dimineata,
Elevi!
2 este indicele ultimului argument din linia de
comanda
Parametrul 0 este Buna.
Parametrul 1 este Dimineata,.
Parametrul 3 este Elevi!
Cuvantul este: Buna.
Cuvantul este: Dimineata,.
Cuvantul este: Elevi!
Spun: Buna.
Spun: Dimineata,.
Spun: Elevi!.
Exemplu: Sistemul standard I/O
print STDOUT "Tastati un text: ";
while($input = <STDIN>)
{
chop $input;
print STDOUT "Ati tastat : $input
\n"
if ($input eq '') {print STDERR
"Nu ati tastat nimic!\n"}
print STDOUT "Mai tastati ceva
sau apasati CTRL - D pentru terminare"
}
print STDOUT "Atat a fost."
1
Obs1. Conditia din directiva while este o directiva de asignare,
asigneaza urmatoarea inregistrare de la intrarea standard, variabilei
$input. La sfarsit de fisier acesta nu va asigna variabilei $input
valoarea null, ci o valoare nedefinita, care in acest context este
evaulata ca fiind null. Deci lini a while($input = <STDIN>) face
trei lucruri: citeste o inregistrare, o asigneaza variabilei $input si
verifica daca $input este nedefinita, in acest context ea fiind
evaluata la valoarea null. In alte contexte, Perl evauleaza o variabila
ca fiind zero sau null. De exemplu daca $i nu este definita, atunci
$i++ va atribui variabilei $i valoare 1. De aici rezulta al treilea
paradox Perl: Side effects can yield an elegant face or a pain in
the
rear. Efectele secundare pot conduce la lucruri elegante sau batai de
cap.
Obs2. Campurile de date sunt in mod implicit delimitate de caracterul
\n, care in exemplul de mai sus este inclus ca si ultimul caracter al
variabilei $input. Functia chop elimina acest ultim caracter din
variabila $input. In Perl 5 este introdusa o noua functie chomp care
elimina ultimele caractere doar daca acestea sunt definite ca
delimitatori de inregistrari, prin variabila globala $/.
Exemplu: Executarea unui string ca si porgram Perl
#!usr/bin/perl
for(;;){
print '(', join(', ',@Result),') ?';
last unless $Input = <STDIN>;
$? = ''; $@ = ''; $! = '';
@Result = eval $Input;
if ($?) {print 'status=', $?,' '}
if ($@) {print 'eroare=', $@,' '}
if($!) {print 'nreroare=',$!+0,': ',$!',' '}
}
Functia eval, evalueaza un sir de caractere interpretand-ul ca un
program scris in Perl. $@ reprezinta mesajul de eroare rezultat din
ultimul apel al functiei eval sau do.
Rularea programului va afisa:
>perl perls.pl
() ? sqrt(2)
(1.4142)
Exemplu: I/O cu fisiere
#! usr/bin/perl
# program pentru inversarea fiecarei linii dintr-un
fisier.
# 1: Obtinerea numelui fisierelor din parametrii
transmisi in linia de comanda
if($#ARGV != 1){
die "Folosire: $0 fisier_sursa
fisier_destinatie \n";
}
($infile,$outfile) = @ARGV;
if (! -r $infile){
die "Nu pot citi fisierul de
intrare $infile \n";
}
#2: Validarea fisierelor
# Daca prima parte a expresiei in cazul operatorului
|| (or) este
adevarata, Perl # nu mai evalueaza si restul
continutului. Daca
fisierul de intrare sa putut
#
deschide atunci executia programului continua, altfel se
evalueaza instructiunea # die si executia
programului se incheie.
open($INPUT,"<$infile") || die "Nu pot deschide
fisierul $infile ! \n";
if( -e $outfile){
print STDERR "Fisierul $outfile
exista!\n";
until ($ans eq 'i' || $ans eq 'a'
|| $ans eq 'e'){
print STDERR
"Inlocuiesc, Adaugare, or iEsire?";
$ans =
getc(STDIN);
}
if ($ans eq 'e') {exit}
}
if ($ans eq 'a') {$mode = '>>'}
else {$mode = '>'}
open(OUTPUT,"$mode$outfile") || die "Nu pot deschide
fisierul destinatie!";
#3: Citeste fiecare linie din fisierul sursa,
inverseaza linia si o scrie in fisierul # destinatie
while(<INPUT>){
chop $_;
$_ = reverse $_;
print OUTPUT $_,"\n";
}
#4: Terminare
close INPUT, OUTPUT;
exit;
10. Procesare de date.
Exemplu: Tabel cu rezultatele studentilor.
Programul produce un raport cu rezultatele studentilor la examene,
combinand date din doua fisiere ce contin informatii despre studenti
respectiv notele obtinute de fiecare la examene.
Fisierul de intrare studenti are campurile
delimitate prin : si
contine pe fiecare linie numarul matricol, numele si anul in care este
studentul.
28602:Muresan Robert:2
38601:Pop Ioan:3
48000:Pop Vasile:1
Fisierul de intrare note are campurile delimitate
prin spatii si
contine pe fiecare linie numarul matricol, examenul, si numarul de
credite obtinute.
28602 1 4
38601 1 2
48000 1 1
28602 2 5
38601 2 3
Se observa ca Pop Vasile a lipsit la al 3-lea examen.
Raportul afisat de program arata in felul urmator:
Nr. Mat
Nume
1 2 Total
28602 Muresan
Robert 4 5 9
38601 Pop
Ioan
2 3 5
48000 Pop
Vasile
1 1
Total: 7 8
Programul care a generat acest raport este urmatorul:
#! usr/bin/perl
# Catalog de Note - pentru demonstrarea lucrului cu
sistemul I/O, liste asociative # sortare si
formatarea unui raport
# Programul accepta orice numar de studenti si
examene, respectiv
trateaza si # cazurile cand anumite informatii
lipsesc.
$studfile = 'studenti';
$notfile = 'note';
# Daca fisierele se pot deschide, atunci perl nu mai
evalueaza si restul expresiei ce # urmeaza dupa ||
open (NUME,"<studfile") || die "Nu pot deschide
fisierul $studfile! \n";
open(NOTE,"<notfile") || die "Nu pot deschide
fisierul $notfile! \n";
# Construieste o lista asociativa cu informatiile
despre studenti folosind ca si # cheie, numarul
matricol
while(<NUME>){
($nrmat,$nume,$an) =
split(':',$_);
$nume{$nrmat} = $nume;
if (length($nume) >
$maxlengthnume){
$maxlengthnume
= length($nume);
}
}
close NUME;
# Construieste un tabel cu notele de la exemene
while(<NOTE>){
{$nrmat,$nrexam,$nota} = split;
$nota{$nrmat,$nrexam} = $nota;
if ($nrexam >
$maxnrexam){$maxnrexam = $nrexam;}
}
close NOTE;
# Tipareste raportul cu datele citite
printf "%6s %-${maxlengthnume}s ",'Nr. Mat','Nume';
foreach $nrexam(1..$maxnrexam){
printf "%4d",$nrexam;
}
printf "%10s\n\n",'Total:';
# Subrutina dupanume este folosita pentru
sortarea sirului %nume
# Functia "sort" transmite variabilele $a si
$b subrutinelor pe care le apeleaza
# Functia " x cmp y " returneaza -1 daca x
< y , 0 daca x=y si 1 daca x > y.
sub dupanume {$nume{$a} cmp $nume{$b}}
# Ordoneaza numerele matricole astfel incat numele
studentilor sa apara in # ordine alfabetica
foreach $nrmat(sort dupanume keys(%nume)){
# Tipareste creditele obtinute si
totalul pentru fiecare student
printf "%6d %-${maxlengthnume}s
", $nrmat,$nume{$nrmat};
$total = 0;
foreach $nrexam(1..$maxnrexam){
printf
"%4s",$nota{$nrmat,$nrexam};
$total +=
$nota($nrmat,$nrexam);
$examtot($nrexam) += $nota($nrmat,$nrexam);
}
printf "%10d\n",$total;
}
printf "\n%6s %${maxlengthnume}s ",' ',"Total: ";
foreach $nrexam(1..$maxnrexam){
printf "%4d",$examtot{$nrexam};
}
printf "\n";
exit(0).
11. I/O folosind Pipe si Apelarea functiilor sistem.
Exemplu: Afisarea spatiului ocupat de fisiere pe
disc.
#! usr/bin/perl
# Afisarea spatiului ocupat de fisierele specificate
# Acest program apeleaza functia sistem (Unix) du
din care obtine
numele # fisierului si numarul de bytes ocupati, si
reuneste aceste
informatii cu alte # informatii utile
$files = join(' ',@ARGV);
# Semnul | redirecteaza datele afisate de du catre
programul nostru
if(! open(DUPIPE,"du -sk $files | sort -nr |")){
die "Nu pot rula du! $!\n";
}
printf "%8s %-8s %-16s %8s
%s\n",'K-Bytes','Login','Nume','Modificat','Fisier';
while (<DUPIPE>){
# proceseaza informatiile afisate
de du
($kbytes,$filename) = split;
# apel sistem pentru aflarea mai
multor informatii despre fisier
($dev,$ino,$mode,$nlink,$uid,$gid,$rdev,$size,$atime,$mtime,$ctime)
= stat($filename);
#apel sistem pentru a
asocia login si nume cu uid
if($uid != $previous_uid){
($login,$passwd,$uid,$gid,$quota,$coment,$realname,$dir,$shell)
=
getpwuid($uid);
$realname =
split(', ',substr($realname,0,20));
$previous_uid
= $uid;
}
# Converteste timpul ultimei
modificari intr-o forma mai usor de citit
($sec,$min,$hour,$mday,$mon,%myear) = localtime($mtime);
$mmonth = $mon + 1;
printf "%8s %-8s %-16s
%02s-%02d-%02d %s\n",$kbytes,
$login,$realname,$myear,$mmonth,$mday,$filename;
}
Exemplu de rezultat afisat de program:
K-bytes
Login
Nume
Modificat Fisier
12345 mr28602 Muresan
Robert 99-10-10 abc.txt
12. Cautare.
Cautarea implica folosirea unor sabloane numite
expresii regulare.
Dupa cum se va vedea, aceasta da nastere la al patrulea paradox Perl:
Regular expresion aren't. Expresiile regulare nu sunt(regulare).
Operatorul =~ efectueaza cautarea dupa un sablon si
inlocuirea. de exemplu, daca
$s = 'Unu doi trei patru'';
atunci
if ($s =~/doi trei/) {print YES} else {print NO}
va tipari YES, deoarece sirul de caractere $s se potriveste cu sablonul
"doi trei"
if($s =~/unu/){print YES} else {print NO}
va tipari NO deoarece sirul nu se potriveste cu sablonul. Adaugand insa
optiunea i pentru a ignora diferenta intre caracterele mari si
caracterele mici, atunci urmatoarele linii vor afisa YES.
if($s =~ /one/i) {print YES} else {print NO}
Sabloanele pot contine o serie larga de optiuni pentru a face cautarea
cat mai flexibila si generala.De exemplu un .(punct) se potriveste cu
orice caracter, exceptand caracterul \n.
if($s =~ /l.mp/){print YES}
va tipari YES pentru $s = "lamp", "lump", "slumped", dar nu si pentru
$s = "lmp",sau "less amperes".
Parantezele () grupeaza elementele sablonului. Un asterisk * inseamna
ca, caracterul, elementul, sau grupul de elemente anterior poate sa
apara de mai multe ori sau deloc.Simila plus + inseamna ca elementul
sau grupul de elemente anterior trebuie sa apara cel putin odata.Semnul
intrebarii se potriveste cu o singura aparitie sau nici o
aparitie.Exemple:
/fr.*nd/ se potriveste cu "frnd", "friend",
"front and back"
/fr.+nd/ se potriveste cu "frond", "friend",
"front and back"
dar nu se potriveste cu "frnd".
/10*1/ se potriveste cu "11",
"101", "1001", "100000001".
/b(an)*a/ se potriveste cu "ba", "bana", "banana",
"banananana"
/flo?at/ se potriveste cu "flat" and "float"
dar nu se potriveste cu "flooat"
Parantezele patrate[] se potrivesc cu un singur caracter definit de
ele. De exemplu:
[0123456789] se potriveste cu orice cifra
[0-9]
se potriveste cu orice cifra
[0-9]+
se potriveste cu orice secventa de cifre
[a-z]+
se potriveste cu orice cuvant scris cu litere mici
[A-Z]+
se potriveste cu orice cuvant scris cu litere mari
[ab
n]*
se potriveste cu sirul null "", sirul "b", orice
numar de
spatii,"banana an
nnna"
[^...]
se potriveste cu orice caracter care nu este "..."
[^0-9]
se potriveste cu orice caracter care nu este cifra
Acoladele permit o specificare mult mai precisa a sirurilor care se
repeta. Astfel [0-9]{6} se potriveste cu orice sir de cifre de lungime
6, iar [0-9]{6,10} se potriveste cu orice sir de cifre care are lungime
cuprinsa intre 6 si 10.
Sabloanele pot sa apara oriunde in sirul de caractere daca nu sunt
ancorate.Semnul ^ pus in afara parantezelor patrate[], ancoreaza
sablonul la inceputul sirului de caractere, iar caracterul $ ancoreaza
sablonul la sfarsitul sirului de caractere.De exemplu:
/at/
se potriveste cu "at", "attention", "flat", si "flatter"
/^at/ se
potriveste cu "at" si "attention" dar nu si cu "flat"
/at$/ se
potiveste cu "at" si "flat", dar nu si cu "attention"
/^at$/ se
potriveste doar cu "at".
/^at$/i se
potriveste cu "at", "At", "aT", si "AT".
/^[ \t]*$/ se potriveste cu o linie
goala, sau cu o linie ce
contine oreice
combinatie de spatii libere
sau taburi
Caracterul Backslash. In general caracterele se potrivesc cu ele
insele, cu exceptie caracterelor speciale de control cum ar fi:+ ? . []
() {}. Acestea trebuie prefixate cu un backslash \ pentru a fi
considerate ca si caractere.
Bara verticala | este operatorul binar sau. Exemplu:
if ($answer =~/^y | ^yes |^yeah/i){
print "Afirmativ";
}
va afisa "Afirmativ" pentru: y, yes, Yes, Yeah, Yeah rigth,etc...
13.Despartire in cuvinte (parsing).
Cand se includ paranteze rotunde in sabloanele de
cautare,
secventele cu care se potrivesc acestea, pot fi accesate folosind
variabilele $1,$2,$3, etc.. in ordine de la prima paranteza din stanga.
Aceste secvente pot fi asignate ca si elemente succesive ale unui sir.
Exemplu:
#! usr/bin/perl -w
$s = 'Acest sir contine 1 subsir de tip data
10/10/99 undeva.';
# sirul /d semnifica un sir de cifre
$s =~ /(\d{1,2})\/(\d{1,2})\/(\d{2,4})/;
# varianta 1:
print "\$1 = $1, \$2 = $2, \$3 = $3\n";
# varianta 2:
{$ziua, $luna, $an} = ($s =~
/(\d{1,2})\/(\d{1,2})\/(\d{2,4})/);
print "$ziua, $luna, $an\n";
#varianta 3:
{$data,$ziua, $luna, $an} = ($s =~
/(\d{1,2})\/(\d{1,2})\/(\d{2,4})/);
print "$data, $ziua, $luna, $an\n";
14. Utilizarea Perl in scrierea de programe CGI.
Limbajul Perl poate fi folosit cu succes in scrierea
de aplicatii
CGI (Common Gateway Interface), acestea fiind folosite pe serverele de
Web. Un program CGI ruleaza pe platforma Web Serverului , astfel chiar
daca WebServerul este o masina Unix si utilizatorul acceseaza programul
CGI de pe o platforma Windows, aplicatia CGI se poate rula fara
probleme pe masina Unix, iar rezultatele afisate de aceasta sunt
afisate in browserul utilizatorului.
Exemplu: Afisarea starii serverului:
Aplicatia foloseste comenzile unix 'uptime',
'hostname', si 'w'.
Pentru a vedea rezultatele acestui program, vizitati
adresa:
http://www.scs.ubbcluj.ro/~mr28602/serverstatus.cgi
Programul este:
#! usr/bin/perl
# Trimite mesajele de eroare catre utilizator, nu
catre sistem
open(STDERR,'<&STDOUT'); $| = 1;
# Programul va furniza browserului, un fisier html
print "Content-type: text/html\n\n";
$host = `hostname`; chop $host;
$uptime = `uptime`;
$w = `w -s -h`;
print <<BUNCHASTUFF;
<Html><Head>
<H1>Informatii despre serverul $host</H1>
</Head><Body>
$uptime
<PRE>$w</PRE>
<HR>
</Body></Html>
BUNCHASTUFF;
exit;
Pentru folosirea aplicatiei este necesar sa setam
fisierului
serverstatus.cgi, drepturi de acces, citire, si executi cu comanda Unix:
chmod a+rx serverstatus.cgi
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |