1
Analiza si conceperea sistemelor informatice
Īn viata noastra de zi cu zi, calculatoarele sunt ceva obisnuit, ba
chiar indinspensabil īn unele cazuri. Se poate spune, pe drept cuvānt
ca traim īntr-o societate informatizata . Īn zilele noastre, īntālnim
calculatoare peste tot, de la bacanul din colt, care-si tine evidentele
sale cu ajutorul unui PC si pāna la ghiseul la care platim telefonul.
Peste tot sunt calculatoare, legate eventual īntre ele si formānd
astfel retele de calculatoare. Toate acestea se datoreaza faptului ca
ne dam seama din ce īn ce mai mult ca PC-ul ne usureaza munca. Dar
trebuie de subliniat faptul ca un calculator este de fapt o “masinarie”
care prelucreaza o serie de informatii pe care i le dam. Informatia,
este elementul esential din acest īntreg lant. De fapt, īn practica
īntālnim, printre altele, doua concepte legate de aceasta si anume
sistemul informational si sistemul informatic.
Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate īn
procesul de colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informatii.
Rolul sistemului informational este de a transmite informatia īntre
diferite elemente . De exemplu, īn cadrul unei unitati economice,
roulul sistemului informational este de a asigura persoanele din
conducere cu informatii necesare pentru luarea diferitelor decizii
economice sau de alta natura..
Īn cadrul sistemului informational se regasesc : informatia vehiculata,
documentele purtatoare de informatii, personalul, mijloace de
comunicare, sisteme de prelucrare a informatiei, etc.
Printre posibile activitati desfasurate īn cadrul acestui sistem, pot
fi enumerate :achizitionarea de informatii din sistemul de baza,
completarea documentelor si transferul acestora īntre diferite
compartimente, centralizarea datelor, etc.
Īn cadrul sistemului informational, majoritatea activitatilor se pot
desfasura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele
primare si apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe,
catre alt compartiment spre prelucrare.Transferul se poate face si el
pe cale electronica, prin intermediul unei retele de calculatoare sau
cu ajutorul modemului.
Ansamblul de elemente implicate īn tot acest proces de prelucrare si
transmitere a datelor pe cale electronica alcatuiesc un sistem
informatic.
Īntr-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de
transmisie a datelor, alte componente hardware, softwer-ul,
datele prelucrate, personalul ce exploateaza tehnica de calcul ,
teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.
Se poate spune deci, ca sistemul informational este inclus īn sistemul
informatic, acesta din urma fiind o componenta esentiala a primului.
Sistemele informatice acopera cele mai diverse domenii.Īn functie de
specializare, avem :
• Siteme specializate, adica sunt proiectate pentru a
rezolva un anume tip de problema dintr-un anume domeniu;
• Sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate
rezolva o gama larga de probleme din mai multe domenii;
• Sisteme locale, programele necesare prelucrarilor
de date si datele se afla pe un singur sistem de calcul;
• Sisteme pe retea, sistemul functioneaza īntr-o
retea de calculatoare, caz īn care, datele si programele pot fi
distribuite mai multor statii de lucru ce fac parte din acea retea.
Īn ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru
īn retea, avantajele fiind evidente : transfer de date īntre statii
foarte rapid, costuri minime, etc.
Īn functie de localizarea datelor si de locul īn care sunt efectuate
prelucrarile, putem avea sisteme informatice :
• Cu date centralizate, datele se afla pe un singur
sistem de calcul;
• Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe
mai multe calculatoare īn retea;
• Cu prelucrari centralizate, prelucrarea datelor se
face pe o singura statie de lucru, indiferent de numarul statiilor pe
care sunt informatiile de prelucrat;
• Cu prelucrari distribuite, mai multe calculatoare
prelucreaza datele provenite de la unul sau mai multe calculatoare din
retea;
Dupa domeniul īn care functioneaza, sistemele pot fi clasificate :
• De baze de date, specializate īn gestiunea unor
cantitati mari de date;
• Pentru prelucrari stiintifice, specializate pe
anumite domenii stiintifice;
• Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru
conducerea unor masini,scule,unelte computerizate;
Dupa nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice īn structura
organizatorica a societatii, putem avea :
• Sisteme informatica pentru conducerea activitatilor
la nivelul unitatilor economice;
• Sisteme la nivelul organizatiilor cu structura de
grup;
• Sisteme informatice teritoriale;
• Sisteme informatice la nivel de ramura si subramura
si la nivel economic national;
• Sisteme de uz general.
Dupa activitatea ce o automatizeaza, sistemele pot fi :
• Pentru conducerea productiei;
• Pentru activitatea comerciala;
• Pentru evidenta contabila;
• Pentru evidenta materialelor si marfurilor;
• Pentru evidenta personalului si salarizare;
• Pentru evidenta mijloacelor fixe.
Acete sisteme au o aplicare iediata īn cadrul rezolvarii unor probleme
de natura economica. Deci una dintre ramurile cele mai informatizate
este economia.
Īnca din cele mai vechi timpuri, omul, chiar fara sa stie, era
preocupat de acest domeniu - economia. Omul avea nevoie, pentru a trai,
de o serie de elemente indispensabile, cum ar fi apa, hrana, arme
pentru a se apara de animale; odata cu evolutia lui, au crescut si
necesitatile, pe lānga cele vechi au aparut si altele : haine, mijloace
de transport, unelte, etc. Astfel apare conceptul de interes economic.
Pentru a satisfane anumite nevoi, este necesar sa se consume anumite
bunuri, anumite resurse. Totalitatea elementelor utilizate la
producerea de noi bunuri necesare poarta numele de resurse economice.
Aceste resurse sunt limitate, deci trebuie gestionate corespunzator, īn
vederea satisfacerii prioritare a nevoilor cele mai stingente.
Astfel apare problema economica generala care reprezinta munca depusa
de om īn vederea alegerii si folosirii resurselor pentru a-si satisface
cāt mai bine nevoile.
Activitatea desfasurata de om pentru gasirea si prelucrarea resurselor
economice se numeste activitate economica..
Acesta lege se regaseste si īn zilele noastre, īn sensul ca omul,
munceste pentru a-si procura cele necesare traiului. Cu cāt cāstiga mai
mult, cu atāt cresc si nevoile acestuia.
Īn cazul intreprinderilor , acestea desfasoara o activitate de
productie, veniturile obtinute din valorificarea acestora permitānd
acesteia continuarea activitatii si chiar a dezvoltarii. Aici, nevoile
sunt cele de a ramāne īn competitie pe piata, iar resursele sunt
constituite din materia prima folosita, forta de munca, mijloacele de
productie, etc. Criteriul satisfacerii nevoilor īn cazul unei
intreprinderi se transforma īn telul urmarit de aceasta - obtinerea de
profit maxim.
Pentru realizarea acestei dorinte, unitatile economice trebuie sa-si
perfectioneze continuu activitatea. Utilizarea tehnicii de calcul,
mareste considerabil eficienta economica.. Unul dintre mijloacele prin
care activitatea economica este automatizata este dat de sistemele
informatice de gestiune economica.
Īn cadrul unitatilor economice sunt o multitudine de activitati ce pot
fi supuse informatizarii. Acestea pot fi īmpartite īn grupe, īn functie
de compartimentele īn care se desfasoara.
Spre exemplu, īn cadrul compartimentului productie se poate informatiza
activitatea de stabilire a structurii productiei si de
dimensionare a sa, programarea si urmarirea productiei, etc. Īn cadrul
compartimentului financiar-contabil, activitatea ar putea fi
informatizata aproape īn totalitate, la fel ca si activitatea din
cadrul compartimentului personal-salarizar. Fiecare dintre
compartimentele unei unitati economice poate fi informatizat īntr-o
masura mai mare sau mai mica, ideal īnsa ar fi ca toate acestea sa fie
īnglobate īntr-un sistem informatic global de gestiune economica la
nivelul īntregii intreprinderi.
Pentru realizarea unui sistem informatic eficient , trebuiesc avute īn
vedere unele reguli de baza, ce au fost deduse din practica.
Abordarea globala modulara.
La proiectarea sistemului trebuie avuta īn vedere legatura acestuia cu
lumea exterioara, posibilitatile de comunicare cu alte sisteme
similare, compatibilitatea cu sisteme de alta natura, posibilitatea
includerii sistemului īntr-un sistem mai complex, sau posibilitatea
includerii altor sisteme.
Criteriul eficientei economice.
Principalul criteriu ce sta la baza realizarii sistemului este cel
economic. Cu alte cuvinte, la proiectare trebuie avut īnnvedere ca
raportul dintre rezultatul sau rezultatele directe sau indirecte
obtinute prin implementarea si folosirea sistemului economic si
totalitatea costurilor de realizare sa fie cāt mai mare. Cu alte
cuvinte, trebuie sa fie rentabil.
Orientarea spre utilizatori.
La realizarea sistemului trebuie sa se aiba īn vedere cerintele si
preferintele utilizatorilor. Īn acest sens, trebuie purtata o discutie
cu utilizatorii īn prealabil si pe baza sugestiilor si preferintelor
lor sa se treaca la proiectarea propriuzisa.
Asigurarea unicitatii introducerii datelor.
De cele mai multe ori o serie de date trebuiesc utilizate īn mai multe
locuri īn cadrul sistemului informatic. La proiectarea sistemului,
trebuie ca datele sa fie introduse o singura data, iar sistemul sa
distribuie automat datele īn celelalte locuri īn care este nevoie de
ele.
Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului.
Acest principiu decurge tot din orientarea spre
utilizator.Trebuie discutat cu utilizatorul īnainte de a trece la
proiectare, pentru a īnlatura de la īnceput o serie de neajunsuri
.Trebuiesc discutate modalitatile de introducere a datelor si adaptarea
aplicatiei la nevoile utilizatorului, modul de calcul si prelucrare al
datelor.
Solutie generala, independenta de configuratia
actuala a sistemului informatizat.
Sistemul proiectat nu trebuie, pe cāt posibil, sa
fie dependent de dotarea tehnica actuala a beneficiarului, ci trebuie
avute īn vedere eventuale noi achizitii de tehnica de calcul, o
eventuala schimbare a sistemului informatic.
1
Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.
Trebuiesc avute īn vedere posibilitatea ca sistemul
sa poata fi
īnbunatatit īn raport de cerintele viitoare ale firmei beneficiare.
Sistemele informatice pun probleme serioase la
realizarea lor. Īn
functie de modul de abordare, costurile pot fi mai mici sau mai mari,
rezultatele mai bune sau mai putin bune.
De-a lungul timpului s-au conturat doua tipuri de
astfel de strategii :
• Ascendenta (“bottom-up” de jos īn sus, de la mic la
mare)
• Descendent (“top-down” de sus īn jos, de la mare la
mic).
Strategia ascendenta
Īn conformitate cu aceasta strategie, rezolvarea unei anumite probleme
īncepe cu rezolvarea problemelor de detaliu, minore. Solutiile sunt
agregat īn vederea solutionarii unei probleme mai complexe. Se
procedeaza asfel pāna ce se ajunge la vārf, la solutionarea problemei
globale.
Dezavantajul acestei metode consta īn necesitatea cunoasterii īn
detaliu al domeniului problemei de rezolvat īnainte de trecerea la
rezolvarea propriuzisa.
Strategia descendenta
Este opusa celei ascendente, abordānd problema de la general la
particular, de sus īn jos.
Este studiata problema global, īncercānd descompunerea ei īn probleme
mai mici si se trece la rezolvarea subproblemelor astfel rezultate.
Rezolvarea subproblemelor se face prin aceiasi metoda, adica prin
descompunerea lor īn alte subprobleme, si tot asa pāna se ajunge la
probleme a caror rezolvare este cunoscuta..
Aceasta strategie prezinta avantajul ca ofera īn orice moment o
imagine de ansamblu asupra problemei de rezolvat.
Pentru realizarea unui sistem informatic sunt implicate multe persoane,
materiale, timp, etc., ceia ce implica īn final costuri ridicate. Din
acesta cauza, modul de abordare a problemei proiectarii este foarte
important. Īn decursul timpului s-au cristalizat cāteva metodologii
standard de proiectare.
Principalele etape de parcurs pentru realizarea unui sistem informatic
sunt :
• Analiza sistemului existent - se studiaza sistemul
informatic
existent si se stabilesc neajunsurile sale si cerintele ce urmeaza a fi
satisfacute de viitorul sistem informatic. Īn acesta etapa se
stabileste rentabilitatea folosirii sistemului informatic.
• Proiectarea sistemului informatic - se concepe
sistemul,
elementele componente ale acestuia, structura lor si modul de
realizare.Datorita complexitatii, aceasta etapa este la rāndul ei
descompusa īn doua etape :
• Proiectarea de ansamblu - se stabileste arhitectura
de ansamblu,
modul de descompunere pe componente, intrarile si iesirile sistemului.
Se finalizeaza printr-o schema de ansamblu a sistemului īn care sunt
incluse toate aceste elementele.
• Proiectarea de detaliu - fiecare element descris īn
etapa anterioara este descris īn detaliu.
• Elaborarea programelor - se scriu programele
sistemului īntr-umn limbaj ales anterior.
• Implementarea sistemului - dupa ce a fost realizat
sistemul se trece la implementarea sa.
• Exploatarea si īntretinerea sistemului - aceasta
este faza finala
a proiectului īn care se trece la exploatarea acestuia. Este necesara
īn paralel si o serie de operatii de īntretinere a acestuia.
Pentru exemplificarea celor araate, īn continuare voi expune
modalitatea de realizare a unei aplicatii legate de probleme de
personal.
Pentru aceasta trebuie facuta o analiza a acestui domeniu si de a
cunoaste particularitatile acestuia, precum si analiza sistemului
actual, īnainte de informatizare, al acestui domeniu. Trebuiesc
stabilite clar scopul, rezultatele, ceia ce trebuie obtinut īn final
din prelucrarea datelor, cāt si datele de intrare.
Astfel, luam ca exemplu o intrepsrindere cu 250
salariati, dintre
care 30 fac parte din categoria T.E.S.A. si a muncitorilor indirect
productiv, 115 sunt muncitori calificati si angajati pe o perioada
nedeterminata, iar restul sunt muncitori calificati si necalificati
angajati pe o perioada de 6 luni.
De la bun īnceput ne propunem sa realizam aceasta aplicatie īntr-un
limbaj de programare cāt mai eficient īn astfel de situatie - īn cazul
nostru folosim FoxPro.
Trecem deci la analizarea problemei de la general la particular prin
asanumita metoda descendenta sau top-dpwn.
Construim programul principal cu meniurile aplicatiei. Stabilim deci
modulele necesare.
La discutiile cu beneficiarul s-a stabilit ca aceasta aplicatie sa fie
implementata īntr-o retea informatica formata dintr-un server aflat
chiar īn biroul “Personal-salarizare” si trei statii de lucru aflate īn
teritoriu (doua īn interiorul intreprinderii, cāte unul pentru fiecare
sectie si unul la punctul de lucru “Vladeni”.
Tot atunci s-a stabilit strategia de prelucrare a datelor; datele vor
fi introduse la fiecare dintre cele trei terminale si apoi prelucrate
pe serverul din biroul “Personal”.
Se stabileste deci ca aplicatia va avea urmatoarele module:
1. Introducere date - cu ajutorul acestui modul se
vor introduce
datele referitoare la personal īn sistem. Acest modul va fi instalat la
rāndul sau pe toate cele trei statii de lucru.
2. Vizualizare/modificare date - permite vizualizarea
si/sau modificarea/corectia anumitor date introduse.
3. Listare - cu acest modul se vor lista la
imprimanta diferite liste cu pontaje, liste de personal, etc
4. Prelucrare date - daca celelalte trei module vor
fi instalate pe
fiecare din cele 3 statii de lucru, acesta va fi instalat doar pe
server, aici centralizāndu-se datele.
5. Liste centralizate - se vor scoate listele finale,
obtinute dupa centralizarea si prelucrarea datelor.
Se executa proiectarea bazei de date pentru introducerea datelor
initiale si la proiectarea interfetei cu utilizatorul, tinānd seama de
discutiile purtate cu acestia si de analiza facuta .
Astfel, baza de date va avea urmatoarea structura :
Marca
Nume
Functia
Locul de munca
Salariul
Muncitor/TESA
Adresa
Telefonul
Cod numeric personal
Buletin
Tipul angajarii
Data nasterii
Data angajarii
Data īncadrarii īn munca
Copii
Retineri personale
Deduceri personale (pentru impozitul global)
Luna de lucru
Pe baza acestei structuri se executa macheta de introducere a datelor
primare, apoi se proiecteaza blocul de vizualizare/modificare a datelor
si īn final, procedura de listare.
Odata terminate si testate blocurile ce urmeaza a fi
implementate
pe statiile de lucru, se trece la proiectarea aplicatiilor de pe server
si anume la blocul de centralizare a datelor si la modulul de liste
centralizate.
Centralizarea datelor se face pe o structura de baza de date
asemanatoare cu cea īn care s-au facut actualizari pe statiile de
lucru, avānd aceleasi cāmpuri ca acestea si ān plus altele necesare
calcularii salariilor, etc. Acest subprogram adauga deci la baza de
date de pe server bazele de date de pe statiile de lucru, le sorteaza
dupa tipul angajatului (TESA sau muncitor), dupa locul de munca, etc,
pregatind astfel baza de date pentru listele centralizate - obiectivul
final al aplicatiei.
Dupa terminarea si testarea aplicatiei, urmeaza instructajul
beneficiarului si īn final darea īn folosinta cu asigurarea
īntretinerii aplicatiei.
Īn linii mari acesta este proiectul de realizare a unei aplicatii pe
teme de personal īntr-o intreprindere.
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |