1
Studiul geografic al populatiei si asezarilor umane din bazinul
hidrografic al Trotusului
Orice călător dornic să vadă ceva măreţ, odată ce
păşeşte pe aceste meleaguri , ale bazinului hidrografic al Trotuşului,
e încântat de ceea ce vede : falnicii străjeri formând o perdea de
conifere stau de veghe de-a pururi dând dovadă de vechimea aşezărilor,
iar panglica şerpuitoare a Trotuşului brăzdează zona , astfel încât
ochiul poate zări o zonă mirifică , de neuitat.
Am ales ca temă de doctorat : „ Studiul geografic al
populaţiei şi aşezărilor umane din bazinul hidrografic al Trotuşului”,
pentru a aduce noi informaţii şi detalii despre aşezările rurale şi
urbane şi despre continuitatea locuirii din vechime a acestor
teritorii. Locuind în oraşul Comăneşti îmi este mai uşor să obţin
informaţiile necesare , să fac studiul de teren pentru a face cunoscută
„ Prahova Bacăului” , după cum numea Alexandru Vlahuţă – Valea
Trotuşului”.
Elemente importante ale peisajului geografic,
aşezările umane oglindesc modul cum acestea şi-au adaptat mediul
înconjurător în vederea satisfacerii nevoilor vieţii materiale.
Aşezările umane nu reprezintă numai o simplă
adaptare la mediul înconjurător , ci ele reflectă şi influenţele
factorilor sociali, economici şi istorici. Satele au o origine veche în
cadrul zonei studiate.
După afirmaţia prof. univ. Vasile Cucu, satele
reprezintă : „ forme străvechi de organizare social- economică, a
întregului teritoriu , deţinut de acestea, au cea mai mare răspândire”.
( V. Cucu- Sistematizarea localităţilor şi a teritoriului din România,
1977, pag. 31).
Înscriindu-se direcţiei de cercetare complexă
a unităţilor geografice din ţara noastră, lucrarea propune să realizeze
o un studiu al populaţiei şi aşezărilor umane , ca rezultat al
adaptării la mediul înconjurător.
Bazinul hidrografic al Trotuşului se află în
zonă carpatică, subcarpatică şi de podiş, între satul Făgeţel şi
oraşul Adjud impresionând ochiul călătorului atât prin sectoare înguste
, lipsite de terase, cât şi prin sectoare cu albii largi ce au permis
apariţia şi răspândirea aşezărilor umane din cele mai vechi perioade,
urmărindu-se continuitatea şi permanenţa locuirii acestor areale.
Este important de urmărit răspândirea populaţiei şi
a aşezărilor umane în altitudine de la 1050m în zona carpatică până la
20-50m în sectorul inferior.
De remarcat faptul că în cadrul arealului aflat în
studiu convieţuiesc alături de români, secui şi ceangăi ce au fost
localizaţi la fosta graniţă dintre Moldova şi Transilvania , legătură
facilitată de pasul Ghimeş prin intermediul căii ferate
Adjud – Ciceu şi a şoselei 12 A Adjud – Miercurea Ciuc.
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
Baibly, A., Beguin, H. (1990) – Introduction á la
geographic humaine, Masson, Paris
Cândea, Melinda, Erdeli G. (1981) Consideraţii
geografice asupra spaţiului urban în România ŞCGGG., Geografie XXVIII,
Bucureşti
Cândea, Melinda , Erdeli G. (1984), Aşezarea rurală
+ componenta principală a peisajului geografic românesc, BSSSG., serie
nouă, VII, Bucureşti
Conea, I. (1973), Geografia satului românesc.
Aşezare, formă, structură. În Sociologia românească, An II, nr 23,
Bucureşti
Erdeli, G. şi colab. (1999). Dicţionar de geografie
umană, Edit. Corint, Bucureşti
Xxx (2000-2003), Amarul Statistic al României, INS,
Bucureşti
Xxx (1993), Satul românesc contemporan, Centrul de
Informare şi Documentare economică, Bucureşti
Xxx 1984, Geog. Rom., G. umană şi economică II,
Edit. Academiei RSR, Bucureşti
Xxx 1987, 6. Rom, vol. III, Carp. Româneşti şi
Depres Transilv., Ed. Academici, Bucureşti
Xxx OUG. nr. 24/1998 privind regimul zonelor
defavorizate Melinda Cândea, Florin Bian, Irina Cimpoeru (2006)
Organiz, amenajarea şi, dezv. durabilă a spaţiului
geografic, ed. Universitară
Ianoş I., Tălăngă, C. (1994), Oraşul şi sistemul
urban românesc în condiţiile economiei de piaţă, Institutul de
Geografie, Buc.
Cucu V., (2000), Geogr. Aşezărilor rurale, Ed.
Domino, Târgovişte
Lupu N, Văcăraşu Iulia, Brânduş, C., Judeţul Bacău,
col. „Judeţele patriei”, Ed. Acad. R.S.R. Bucureşti, 1972
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |