1              Birghisan Georgiana
                   Cls.a XI a B                                                                        




                                                                                   
                                                     Muntii Banatului

Limite
       Situat intre vestul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est si Dealurile Buziasului si Campia Lugojului la nord si intrand in contact cu Dealurile de Vest in vest, acest masiv muntos este bine delimitat de zonele joase ce-i dau un aspect de bloc montan unitar .
         
Geneza
       Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari.Prezenta culoarului tectonic Timis-Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct,izolat de celelalte masive vecine.
        
Relieful
       Inaltimile Muntiilor Banatului coboara in trepte spre vest.Partea centrala este ce mai inalta;ea corespunde Muntiilor Semenic,ce ating 1446m.Ei se invecineaza cu Muntii Almaj,de care sunt despartiti prin Depresiunea Almaj (Bozovia).Muntii Almajului sunt mai josi (1224m in Vf.Svinecea Mare) si mai fragmentati.In vestul lor ,ca o treapta joasa cu inaltimi ce abia trec peste 700m(alt.maxima fiind 727m),se afla Muntii Locvei.Muntii Semenic sunt marginiti la vest de Muntii Aninei(cu alt.de 800-1000m,culminand cu alt.de 1160m in Vf.Lordisu).La contactul cu Dealurile Vestice,se afla treapta joasa a Muntiilor Dognecea(617m).
       In general,Muntii Banatului prezinta un relief domol,zona cea mai inalta a lor nedepasind limita inferioara a ghetariilor  cuaternari si deci fiind fara aspecte alpestre, contrastand cu Carpatii Meridionali aflati dincolo de culoarul Timis-Cerna.
Varietatea relifului este datorata prezentei carstului,dezvoltat mai ales in Muntii Aninei unde este reprezentat printr-o gama larga de forme:doline ,uvale, lapiezuri,printre  care si pesteri cum ar fi:Pestera Comarnic sau Cheile Nerei.
Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor,a vailor longitudinale si transversale,a culoarului tectonic, a pasurilor .
        Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj,denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor.In Vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras-Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oravitei.
        Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj ,Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei,formandu-si vestitele chei.Spre vest,ca un sant alungit pe directia nord-sud,se afla culoarul Timis-Cerna.In mijlocul acestui culoar ,pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea(poarta Orientala 540m).Intre Muntii Banatului si cei de pe teritoriul Iugoslaviei,Dunarea formeaza de la Bazias la Varciorova cel mai lung delileu din Europa(134km),a carei maretie e amplificata in urma crearii lacului de acumulare si a barajului Portile-De-Fier.
       
 Clima
       Din punct de vedere climatic,muntii Banatului  se inscriu in conditii generalre ale climatului de munti josi,cu temperaturi medii anuale 2-6C,precipitatii abundente(800-1200mm/an).
       Apar influente de nuanta submediteraneana,evidente mai ales pentru altitudinile mai joase.Aceste influente sunt concentrate prin valori ridicate a precipitatiilor,peste 1200mm annual,desi inaltimea acestor munti nu trece de 1400m.
        La nivelul depresiunilor,temperatura medie anuala depaseste 9C,iar precipitatiile sunt bogate(700-1000mm/an) ,Defileul Dunarii fiind adapostit de muntii a caror temperatura medie a lunii Ianuarie nu depaseste -1C,iar a lunii Iulie 21-22C.
        In culoarul  Timis-Cerna apar inversiuni de temperatura,specifice depresiunilor intramontane.
        

        Apele
       Reteaua hidrografica este reprezentata printr-o mare densitate de ape curgatoare.Ele sunt colectate de Dunare.Muntii Semenic constituie zona de obarsie a Timisului,a Barzavei ,a Nerei si a Mehadiei.
       Cerna dreneaza sudul culoarului tectonic.Din Muntii Aninei izvoraste Carasul  care traverseaza in continuare Depresiunea Caras-Ezeris.In sudul Muntiilor Banatului,Dunarea isi formeaza defileul ,care intre Bazias si Gura Vaii prezinta sector de val;e ingusta si de vale largita(La Moldova Veche si Orsova).De aceea,lacul de acumulare care se intinde in lungul defileului,e mai ingust in stramtori si mai lat in bazine.
        
Apele statatoare  sunt reprezentate prin acumulari antropice de interes energetic si de alimentare industriala:pe Barzava lacul Valiug si Gozna,iar pe Dunare Portiile-De-Fier.
        
Apele subterane cuprind apele freatice,discontinui ,influentate de precipitatii.In calcare exista uneori mari aglomerari.
      
Vegetatia
     Asociatia vegetala predominanta este ce de padure.Cuvertura vegetala resimte influentele climatice,prin restrangerea etajului coiniferelor la cateva palcuri in Muntii Semenic si extinderea fagului si a padurilor de amestec de fag si stejar spre poale.
        Apar si elemente temofile,submediteraneene :mojdreanul,carpenul oriental,liliacul salbatic,alunul turcesc.Altitidinal ,etajele nu se delimiteaza strict,ele se interfereaza in zone de tranzitie,formand paduri de amestec.Pe alocuri,prin vai reci si umbrite si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie,esentele termofile urcand pe culmi,iar cele de clima rece ,coborand pe vaile umbrite.
       
Fauna
Este variata :viezurele,usrsul brun,cerbul,caprioara,jderul etc.Se adauga o varitate de pasari :ciocanitoarea,cinteza,pitigoiul de munte.Fauna submediteraneeana este reprezentata prin scorpioni,vipera cu corn,broasca testoasa.Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana,iar la altitudini mari apar lipanul si nisipartia.
       
Solurile
     Sunt strans corelate cu roca ,clima si vegetatia.Apar solurile brun-roscate de padure brune si brun-acide pe culmile inalte ,favorizate de climatul racoros si umed si de existente padurilor.La inaltimi mai mari,apar podsolurile.Se remarca prezenta rendzinelor,dezvoltate pe calcare,a lacovistelor si a solurilor aluvionare de lunca.
       
 Populatia
     Muntii Banatului sunt cuprinsi in aria de masare.Pana la 1000-1500 m inaltimile sunt populate cu asezari prmanente datorita resurselor solurilor in special cele metalifere si extrctiile de nisipuri si pietrisuri.In Muntii Semenic,unde altitudinile sunt mai mari,apar asezari sezoniere pentru fenomenul de pastirit sau exploatari forestre.La 1410m se afla complexul turistic cu acelasi nume ,Semenic.
       In decursul timpului s-au creat curenti de materii prime,produse industriale si fluxuri de forte de munca,generand o concentrare a populatiei.
Judetele care isi inscriu partial suprafata in aceasta unitate  montana Caras-Severin mai mult,Mehedinti mai putin,se remarca printr-un spor natural redus.
       In teritroriu,populatia este repartizata inegal.Densitatea mai mare se afla in zona Resitei a carei putere economica atrage forte de munca(75-100 loc/km2).Pe ansamblu judetul Caras-Severin are o densitate mai redusa,in jur de 50-60 loc/km2,valori specifice judetelor de munte.
In cadrul mobilitatii teritoriale,se deosebesc doua tipuri:deplasari definitive si deplasari temporare  penru lucru.
      Structura populatiei  pe viata corespunde cu media pe tara,cu o usoara predomonatie a populatiei tinere.
      Dupa nationalitati,poplatia cuprinde romani,iar dintre minoritatile etnice fac parte svabi,sarbi si croati.
      Dupa religie locuitori sunt in majoritate crestini ortodocsi; celelalte culte(romano-catolice,greco-catolice) sunt foarte reduse.
       

    
    


1 Asezarile
      Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu aici este caracteristic este tipul risipit,fiecare gospodarie avand spatiul de folosinta economica in imediata apropiere :faneata,pasunea,uneori padurea.Se adauga ca tipuri subsidiare :satul liniar ,cu risipiri pe vai(Culoarul Timis-Cerna),iar in depresiuni (Almaj,Caras-Ezeris),satul compact cu o densitate mai mare a gospodariilor cu case lipite perete de perete .
        Dupa nr de locuitori sunt sate mijlocii(500-1500loc) si mari(1500-4000loc).
        Dupa functiile economice,majoritatea activitatiilor se desfasoar
a in domeniul forestier si minier.
        La poalele nordice ale Muntiilor  Aninei,in Depresiune Caras-Ezeris s-a dezvoltat orasul Resita(100000 loc),unul dinre cele mai importante centre ale matalurgiei romanesti si centru al industriei constructiilor de masini.Aici se produc motoare Diesel,pentru tractiune feroviara si navala,motoare electice,utilaje tehnologice,echipamente  pentru hidrocentrale.
        In jurul Resitei se concentreza centrul industrial Bocsa(<25000loc),situat la vest ,la contactul Muntilor Dognecea cu Dealurile de Vest,cu intreprinderi constructoare de masini:Anina,in categoria celor cu 25000loc,vechi centru carbonifer si cu mari zacaminte de sisturi bituminoase.
        In culoarul Timisului se afla orasul Caransebes(25000-50000loc) cu vechi traditii culturale si istorice.
        Oravita(<25000loc),situat in Depresiunea Oravitei, este tot un centru industrial,in trecut era centru de extractie a cuprului,apoi centru administrativ , orasul cu prima cale ferata din tara Bazias-Oravita,construita in 1854.
        Orsova(<25000loc),stramutat pe o vatra noua in urma constructiei sistemului hidroenergetic si de irigatii Portile-de-Fier,se mai gaseste o statiune de cercetari geografice.
         Industria energetica se remarca prin termocentralele de la Anina si Resita,prin hidrocentrala Valiug(pe Barzava) si Portile-de-Fier.
         Resita reprezinta un centru siderurgic,aici producandu-se fonta,otelul si altele.
         Industria chimica este reprezentata prin produsele rezultate din distilarea lemnului de la Resita.
         Industria lemnului se remarca prin furnire,placaje,placi,industria mobilei existenta in orasul Caransebes.
         In cadrul materialelor de constructie se produce ceramica la Resita.
         Omul joaca un rol important in dezvoltarea acestor industrii,dar pentru a le putea dezvolta are nevoie de materia prima ce sta la baza acestora si trebuie sa colaboreze si cu altii oameni,ce pot veni cu un nou punct de vedere asupra unui subiect discutat si pot ajuta la dezvoltare ei.Pentru realizarea acestor conditii este importanta existenta unor cai de acces si mentinere legaturilor interumane,ce se realizeaza pe mai multe cai:terestre(la Orsova soseaua nationala se intalneste cu cea din lungul Dunarii,de pe marginea lacului ce leaga localitatea Bazias cu cele din zona defileului Socol,Moldova Noua),fluviale(pe Dunare) si chiar aeriene(aeroport la Caransebes,in legatura cu  orasul Bucuresti).De asemenea,caile de acces au un important rol in dezvoltarea turismului,indeosebi cele fluviale si aeriene,deoarece in acest mod sosesc turisti straini.             
     
Agricultura
      Muntii Banatului contribuie la productia agricola a tarii,desi relieful este accidentat,panza freatica la suprafata,solurile cu fertilitate slaba.
         In culoarul Timis-Cerna si Depresiunea Almaj se extinde bazinul pomical din Dealurile Banatului,in cadrul caruia marul si prunul predomina.
        Zootehnia se sprijina pe cultura plantelor de nutret(trifoiul,borgeagul),dar si pajistile de fanete naturala,ce se diferentiaza dupa locul in care se afla.
        In ceea ce priveste cresterea animalelor,speciile sunt variate:se cresc bovine pentru lapte si carne,ovine pentru piei,porcine si pasari.
        


Efectele prezentei omului asupra mediului din Muntii Banatului
        In zona mai inalta a Muntilor Banatului,pentru ca aici nu se poate vorbi de zona alpina,prezenta omului s-a facut simtita in doua directii:pastoritul(pentru  obiceiuri de acest gen este cunoscuta Depresiune Almaj,unde pe de alta parte se gasesc numeroase elemente etnografice si folclorice)si circulatia turistica,prezenta in special in Muntii Aninei unde relieful carstic este bine dezvoltat,creand un pitoresc deosebit:Cheile Nerei,ale Minisului si Carasului,pestera Comarnic,dar si in Muntii Semenic,unde se afla complexul turistic cu acelasi nume,important in practicarea sporturilor de iarna,situat intre Vf.Semenic si Piatra Goznei.
         
Presiunea antropica se manifesta in majoritatea lunilor anului,in special in anotimpul rece si determina:degradarea solurilor,cresterea gradului de fragmentare a suprafetelor de versant prin dezvoltarea de ravene,torenti si ogase,stimuleaza alunecariile si surupaturile.
         Omul a exploatat de asemenea si reteaua hidrografica creand hidrocentrale,cea mai importanta din acesi munti fiind Portile-de-Fier,o importanta sursa de energie,la nivel national,ci nu local,unde se concentreaza majoritatea locurilor de munca ale populatiei din Caras-Severin si din imprejurimi.
         Omul de altfel exploateaza resursele  de carbuni,sisturi bituminoase,nisip,ce sunt resurse neregenerabile,acesta neglijand astfel efectele negative ale activitatiilor sale.Astfel de exploatari au loc in:Anina si Resita,de altfel importante centre constuctoare de masini,exploatand astfel resursele metalifere,ce reprezinta o sursa de  resurse neregenerabile.
         
Industria lemnului existenta in orasul Caransebes,pentru a fi mentinuta pe o pozitie cat mai sus plasata,trebuie exploatate cat mai mult resursele forestiere,producandu-se despaduririle ce duc la scurgerea rapida a apei pe versanti si producerea  unor inundatii puternice.
         Mediul Muntilor Banatului este totusi,in ciuda tuturor activitatiilor antropice un mediu in care se exista componente naturale partial nemodificate,precum cele din rezervatii,ocrotinu-se astfrl o serie de specii de plante si animale pe cale de disparitie, acestea reprezentand singurul efect pozitiv al  presiunii antropice.


Bibliografie:
                           Teste de sinteza pentru bacalaureat
                            Internet
                             Geografie-manual de clasa a XI a