1     Subcarpatii
Alcatuiesc o zona deluroasa de tranzitie, de origine carpatica spre reg de podis si campie.
Marginesc spre ext Carp Orient si Merid, fiind alc dintr-un sir de depres marginite spre ext de un sir de culmi deluroase(Subcarp Moldovei)
sau de 2 siruri de depres marginite spre ext de 2 siruri de culmi deluarose (subcarp Getici si Curburii)

Geneza: prin modul de formare fac parte din orogenul carpatic, formandu-se la fel ca si acestia prin miscare de ridicare si incretire a sedimentelor de la periferia geosinclinalului carp(zona de avanfosa)

    Moldovei    Curburii    Getici



1    Limite    N: v Moldovei
S: Valea Trotuşului
V:  Carpaţii Orientali
E: Culoarul Siretului.             N:           Valea Trotusului
S, S-E, E: Campia Romana
V:           v Dambovitei     N: v Carp Meridionali
S:    Pod Getic
V: v Motrului
E: v Dambovitei



2    Evolutie paleogeografica    Reprez sectorul cel mai vechi
Formarea incepe in miocen, se cont in pliocen si incheindu-se evolutia in cuaternar, faza valaha    Formarea lor incepe in miocen, cont in pliocen, incheindu-se in cuaternar    Strans legata de evolutia podisului getic
Ambele unitati, formand la origine un intins piemont- zona de tranzitie intre Carp si Campia Romana, formate de aluviunile aduse de raurile carpatice, ulterior, piemontul a consemnat o evolutie deosebita:
a)    in partea N:de langa munte este antrenata intr-o misc de ridicare si incretire, dand nastere Subcarp Getici
b)    in S: neantrenata in aceasta misc isi pastreaza caracterul de piemont fiind alc din pietrisuri(de „Candesti”)ce form dealuri netede numite „podisuri”sau „platfome”ce alc Pod Getic
3    Geneza    s-au format prin cutarea si tectonizarea (inaltarea sedimentelor) din zona de avanfosa a Carp Orientali intr-o succesiune de anticlinale (culmi deluroase) si sinclinale (depresiuni)    s-au format prin cutarea si tectonizarea (inaltarea sedimentelor) din zona de avanfosa a Carp de Curbura, proces ce a avut loc in faza alpina finala    s-au format prin cutarea si tectonizarea formatiunilor de varsta neozoica si cuaternara din zona de avanfosa a Carp Meridionali intr-o succesiune de anticlinale (culmi) si sinclinale (depres)





3    Litologie    Sunt alc din roci moi. Friabile, de varsta neozoica si cuaternara:
Conglomerate, gresii, argile, marne, pietrisuri, nisip    Alc din formatiuni de varsta neozoica si cuaternara
Calcare, argile, marne, nisipuri, pietrisuri
Remarcam patrunderea flisului cretacic si paleogen din zona montana sub forma unor pinteni montani (pintenu Ivanetu 1021m)    Constituie cel mai tanar sector subcarp alc din formatiuni de varsta neozoica si cuaternara:
Argile, marne, nisipuri, pietrisuri
Predominante: pietrisurile de „Candesti”




4    Tipuri de relief    a)major:depres:Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin
               dealuri: clm Plesului, dl Runc, clm Pietricica





b)mediu vai: Moldovei, Bistritei, Trotus, Tazlau
c)minor organisme torentiale si alunecari de teren   frecvente pe versanti                    a)major –depres- int/subcarp: Soveja, Vrancei, Valeni de Munte, Campina, Pucioasa
                        - ext/intracolinare: Vidra, Nera, Dumitresti, Policiori(vulc noroiosi)
             - dealuri int si ext: unele cu struct de cute diapire (au samburi de sare)
             - pinteni montani Ivanetu 1021m
b)mediu vai: Trotus, Susita, Putna, Milcov. Buzau, Prahova, Ialomita cu lunci si terase
c)minor org torentiale si alunecari de teren pamanturi rele                   a)major –depres int(subcarp): Novaci, Campulung, Arefu, Polovragi, Tismana
             - depres ext(intracol): Tg-Jiu, Campu Mare
             -dealuri int: Matau, Magura Slatioarei
             -dealuri ext: Bran, Negru

b)mediu vai:Dambovita, Arges, Topolog, Olt, Oltet, Gilort, Motru, Tismana, cu lunci terase
c)minor alunecari de teren si org torentiale frecvente pe versanti               



5    Morfometrie    Alc o zona deluroasa, ingusta la ext C orientali cu latimi de 5-30 km
Mediu= 500-700m
Max=911 clm Plesului ,  740  Pietricica    Alc o zona deluroasa de tranzitie de la C Orient la C Romana, cu latimi de 3-50 km
Alt medii: 500-700
Max= Magura Odobestilor 996m    Sectorul subcarp cu cea mai inalta alt
Max= 1218 D Chicioara
Min= 200m depres Tg-Jiu







1 6    Morfografie    Alc o zona deluroasa de tranzitie de la C Or si Pod Moldovei formata dintr-un sg sir de depres, marginite la ext de un sg sir de culmi deluroase    Alc din 2 siruri de depres int /subcarp si altele ext,/intracolinare, despartite de 2 mediane de culmi deluaroase int si ext     Alc din 2 siruri de depres, unele in vecinatatea muntilor(int, sucarp) si spre periferie(ext, intracolinare) separate de 2 mediane de culmi deluroase ,dealuri int si ext.


7    Subdiviziuni    a) siruri depresini:
dep Neamt pe Neamt „Ozana”
Cracau Bistrita pe Bistrita cu alf Cracau
Tazlau – Casin pe Trotus cu afl Tazlau si Casin
b) culmi deluroase:
clm Plesului 911m
dealul Runc
clm Pietricica  740 m    a)siruri depresini:int
Soveja pe Susita
Vrancei pe Putna cu alf Zabala
Neculele pe Rm Sarat
Lopatari pe Slanic
Patarlage pe Buzau
Valeni de Munte pe Teleajan
Campina pe Prahova
Pucioasa pe Ialomita
b)dealuri int:
Ousorul
Gurbaneasa
Salcia
Ciolanu
 c)siruri depresini ext:
Vidra pe Putna
Policiori pe Slanic
d)dealuri ext:
 Magura Odobestilor 996m
Istrita
Veleanu
Bucovul                       
    a)siruri depresini:int
Campulung pe Targ
Arief pe Arges
Jiblea pe Olt
Horezu pe Luncavat
Polovragi pe Oltet
Novaci pe Gilort
Tismana pe Tismana
b)dealuri int
Matau 1018m
Chiciora
Carlige
Magura Slatioarei
Deluri Gorjului
c)siruri depresini ext
Tg-Jiu – Campu Mare pe Jiu cu afl Gilort
d)dealuri ext:
delul Negru
Barzei
Govorei
Bran






8    Resurse    a) de supraf pad de foioase, pajisti de dealuri
hidroenergetice: hidrocentrale pe Bistrita




b)de subsol
petrol Mainesti – Tazlau
gaze asociate Beresti – Tazlau
izv minerale Tg Ocna
saruri de potasiu Tazlau
sare Tg Ocna    a) de supraf pad foioase, pajisti dealuri
hidroenergetice: hidrocentrale pe Siriu, Doftana
resurse viticole, podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Istrita, L Calugareasca
supraf pomicole: PRUN

b)de subsol
petrol Berca, Sarata Monteoru, Urlati, Baicoi
gaze asociate:Moreni, Sarata Monteoru
lihnit: Filipesti de Padure, Margineanca
sare: Slanic Prahova    a) de supraf: paduri de foioase : fag, gorun, stejar
                       pasuni de dealuri
                       supraf pomicole PRUN
hidroenergetice:hidrocentrale pe  Arges, Olt, Tismana, Motru
b)de subsol :
petrol Ticleni, Balteni,
gaze asociate Ticleni, Busteclin
lihnit: baz Valcei, Baz Argesului
sare Ocnele Mari


9    Orase    Piatra Neamt, Onesti, Tg Neamt, Buhusi, Tg Ocna, Moinesti, Slanic Moldova    Campina, Valeni de Munte, Breaza, Moreni, Nehoiu, Panciou, Odobesti    Rm Valcea, Tg Jiu, Campulng, Curtea de Arges, Calimanesti Caciulata, Baile Olanesti, Govora, Ocnele Mari, Horezu, Novaci, Ticleni