1                                         Europa
                         - suprafata si intindere -

 
    Europa este un continent de sine-statator, fapt dovedit de numeroase argumente
    fizico-geografice, istorice si umane care il individualizeaza fata de celelalte continente.
        
    Suprafata: 10,4 milioane km² (ocupand penultimul loc la suprafata dintre continentele globului)
    Populatia: 732 milioane de locuitori
    Densitate: 71 locuitori/ km²
Numar de state: 43

      
Asezare geografica  :   
- Nord -  Capul Nord (71° lat N)
- Sud - Capul Marroqui (36° lat N)
- Vest - Capul Roca (9°34` long V)
- Est - Muntii Ural (67° long E)
    
    
In emisfera nordica, cele mai importante paralele care strabat Europa sunt:
- 45° lat N
        - Cercul Polar de N (60° 30 ` lat N)
 

Limitele Europei :   
- limita cu Asia se desfasora incepand de la nord de Oceanul Arctic spre sud,  
de- a lungul Muntilor Ural, pe fluviul Ural, Marea Caspica, nordul Muntilor  Caucaz, Marea Neagra, Stamtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele, Marea Egee si Marea Mediterana
                 
- in sudul Europei se afla Marea Mediterana, care o desparte de continentul  Africa
 - Marea Mediterana comunica cu Oceanul Atlantic prin Stramtoarea Gibraltar   
 - in vestul Europei se afla Oceanul Atalntic, iar in nord Oceanul Arctic

    Relieful si tarmurile Europei

Tarmurile:

- de N: - Oceanul Arctic (Marea Barents, Marea Alba)
            - Peninsula Kola, Insula Svalbord, Franz Josep, Novaia Zemlea
  -  se caracterizeaza prin tarm jos, golfuri si estuare

- de V: - Oceanul Atlantic (Marea Norvegiei, Marea Nordului, Marea                     
               Baltica, Marea Manecii, Golful Biscaya);
            - Pen. Scandinavica, Pen. Iutlanda, Pen. Bretagne)
            - se caracterizeaza prin tarm inalt, cu fiorduri si estuare

- de S: - Marea Mediterana
              - Stramtoarea Gibraltar
             - Peninsula Iberica, Peninsula Italica, Peninsula Balcanica
             - Insulele Baleare, Sardina, Corsica, Sicilia, Creta, Capri
       - se caracterizeaza prin tarm jos cu multe golfuri si tarm inalt, mai ales la Marea  
                Adriatica, cu canaluri

            Relieful:

- este foarte variat
- predomina formele de relief joase

- Muntii: a) foarte vechi: Scotiei, Scandinavici
               b) vechi: Masivul Central Francez, Vosgi, Padurea
                   Neagra, Padurea Turingiei, Metaliferi, Macin
               c) noi: - sistemul muntos alpino-carpato-himalayan
                          - Pirinei, Alpi (Monte Blanc=4807m), Apenini,
                             Dinarici, Pindulei, Balcani;
                           - vulcanii: Vezuviu, Etno, Hekla.

- Podisurile: - vechi: Messeta, Sisto Renan, Ardeni, Cehiei,
                       Volanic, Podoluci, Valdai, Rusiei Centrale,Volgai,
                        Dobrogei N;
                      - noi: Elvetiei, Transilvaniei.

- Campii: - fluviale
                - mai mari

                        Clima Europei

          Principalii factori care determina clima Europei sunt:
-    pozitia geografica a continentului
-    circulatia generala a atmosferei la latitudini medii
-    influenta aerului cald al Atlanticului de N in N-V continentului
-    larga deschidere spre Oceanul Atlantic
-    prezenta a numeroase marii interioare
-    activiatile antropice

    Combinarea acestor factori climatici conduce la diferentierea urmatoarelor tipuri climatici: polar, subpolar, temperat-oceanic, temperat-continental, mediteranean, semiarid si montan.

Climatul polar si subpolar:
- in extremitatea nordica a Europei – tarmuri si peninsule in Oceanul Arctic
- climat subpolar mai bland, mai cald si mai umed
- veri scurte, racoroase, cetoase; temperaturi maxime de 10°-15° C
- ierni dureaza 6- 7 luni; temperaturi negative
- precipitatii - zapada       
- vanturi – polare dinspre N-E
    

                             
                      

1 Climatul temperat-oceanic    :
- tarmul atlatic al Europei, litoralurilor vest-europene
- temperaturi pozitive tot anul
- precipitaii – abundente (800-300mm anul)
- ceturile – vara
- furtunile – iarna  
Climatul temperat-continental     
    - centrul si vestul Europei
    - mari difernte de temperatura intre V si E                        
    - ierni – lungi si geroase; veri – scurte si calduroase
    - precipitatii – mai reduse in E; vanturi arctice si siberiene – foarte reci

Climatul mediteranean :
- pe tarmurile Marii Negre, in campiile din sudul continental, pe versantii muntilor orientati spre mare
- temperaturi medii ridicate (+8° C)
- veri – foarte calduroase   
- precipitatiile variaza; vanturi – foarte violente (mistralul in Franta, bora in     Dalmatia)
- vara, in S Italiei si Spaniei – vant fierbinte, sirocco, dinspre N Africii
    
Climatul semiarid: - litoralul N-V Marii Caspice  
                 - diferente foarte mari de temperatura intre vara si iarna  
                - precipitatii foarte reduse
Climatul montan:
- muntii inalti ai Europei (Pirinei, Alpi, Carpati, Scandinavici, Caucaz)  
- temperaturi din ce in ce mai scazute
-  precipitatii abundente - zapada
            - ghetari permanenti – zone montane in N Europei si de la 3000 m altitudine, din restul continentului
             
 Apele Europei
    
Apele curgatoare:      
- in Europa sunt putine ape care au lungimi mari si bazine hidrografice mari  (Volga si Dunarea)
- debitul apelor curgatoare este influentat de relief si clima
- apele curgatoare din Europa au directii de curgere diferite datorita reliefului
    

Clasificarea apelor curgatoare dupa bazinul in care se varsa:
- in Marea Caspica se varsa fluviile Ural si Volga
- in Marea Neagra se varsa: Donul, Nipru, Dunare
- in Marea Mediterana se varsa: Marita, Struma, Vardar, Padul Adigele,  Arna, Tibrul, Ronul, Ebro
- in Oc. Atlantic se varsa: Guadalquivir, Guadiana, Tajo, Duero,   Garonne, Dardogne, Loine, Sena, Maas, Rin, Weser, Elba, Oder, Vistula
        - in Oc. Arctic se varsa: Dvina de nord, Peciora

Lacurile – Clasificare lacurilor dupa modul de formare:
-    lacuri tectonice: Balaton, Prespa, Ohrid
-    lacuri glaciare: a) prin actiunea ghetarilor de calota – 60.000 lacuri in
Finlanda: Ladoga, Onega, Mazuriene, Pomeraniene
                              b) prin actiunea ghetarilor montani: Como, Maggire,
     Gordo, Geneva, Boden
-    lacuri vulcanice: Sfanta Ana


    
  Importanta apelor:
- pentru obtinere de energie
- irigatii
- pescuit in apa dulce
- pentru alimentare cu apa potabila si industriala
- pentru vindecaea anumitor boli
- sporturi nautice
    - agrement
            - turism   


    Vegetatia, fauna si solurile Europei

Tundra: -  formatiuni de vegetatie joasa adaptata climatului polar si subpolar
              - licheni, muschi, arbusti pitici
              - vulpea, iepurele, ursul polar, foca
              - solurile de tundra: - sunt inghetate o lunga perioada din an
              - se dezgheata la suprafata vara
    
Padurile de conifere :
- arbori (molid, brad, pin) - taiga
- climat rece
    - ursul brun, rasul, cerbul, elanul, veverita, zibelina, hermelina, castorul s.a.
             - solurile: - podzolice – sarace in humus
             - alpine brune acide - spodosoluri

Padurile de foioase :
- raspandite in climatul temperat-continental si cel oceanic din centru si respectiv vestul Europei
- arbori cu frunze cazatoare (fagul, stejarul s.a.)
- cerbi, lupi, vulpi, pisici salbatice, ciocanitoarea, cinteza s.a.
- soluri: - brune
 - brune acide de padure – cambisoluri
 - argiloiluviale – argiluvisoluri

Stepa: - Campia Europei de E; Campia Panonica; N Marii Negre si Marii Caspice
           - alcatruire: ierburi (graminee); iepure, harcigul, popandaul, prepelita, dropia
           - conditii climatice uscate, cu veri calduroase si ierni aspre; soluri fertile
                    - sunt reprezentate prin cernoziomuri, cernoziomuri levigate, soluri balane          

        Vegetatie:    - S Europei
mediteraneana     - paduri de pini maritimi, stejari-de-pluta, cedri, castani, maslini
- soluri: - castaniu roscate,
              - terra rossa
- broaste testoase, scorpioni, vipere, soparle, sacali etc

Regiunile: -  vegetatie etajata
muntoase  - paduri de stejari – de la poalele muntilor (500- 700m)
                 -  paduri de fag – cca 1200 m
                 - paduri de conifere – 1800- 2000m
                 - arbusti pitici si pajisti – pe marile inaltimi