1
Universitatea de Vest
Facultatea de Chimie, Biologie si Geografie
Ecologie si Protectia Mediului, an III
Rezervatia ornitologica
Mlastinile Satchinez
Ariton Alexandra Beatrice
Monografia comunei Satchinez
Intocmirea unor monografii satesti are
vechi traditii in patria noastra. Posedam numeroase monografii deosebit
de importante din punct de vedere al stirilor si datelor concrete,
intocmite de medici mai ales in legatura cu locuinta si alimentatia
taranului, apoi monografii redactate de catre invatatorii satelor in
care acestia au profesat, monografii nascute din dorinta de a ilustra
expunerile lor cu exemple locale, dar mai cu seama din mandria de a
afirma existenta unui specific local propriu si valoros.
Nu exista documente referitoare chiar la
infiintarea comunei, s-au gasit insa documente- circulare vechi care
atesta trecutul multisecular al acestei comune.
Legenda mostenita din generatii in generatii povesteste despre comuna
Satchinez ca ar fi fost intemeiata de catre Paul Chinezul de la care
s-ar trage originea si numele comunei.
O alta versiune a legendei sustine ca Paul Chinezul sau Pavel Cneazul-
cum obisnuiau sa spuna locuitorii Banatului, era roman originar din
actuala comuna Satchinez, unde a fost fiu de morar. Legenda povesteste
despre Matei Corvin, care avea obiceiul de a cutreiera tara cu scopul
de a sonda opinia publica.
Intr-una din calatoriile sale s-a oprit in aceasta comuna la moara si a
cerut fiului morarului o cana cu apa. Insotitorul lui Matei Corvin i-a
soptit morarului, ca musafirul sau este o persoana “suspusa” si- n
consecinta cana cu apa sa o serveasca pe o tava. Paul Chinezul neavand
insa tava, a adus cana cu apa pe o piatra de moara. Matei Corvin
profund impresionat de puterea fiului de morar, l- a luat cu dansul si
l- a numit conducator de osti.
Paul Chinezul a purtat multe batalii sangeroase atat cu Austro- Ungaria
cat si cu turcii. A incheiat un armistitiu de 8 ani cu sultanul.
Sultanul a incalcat armistitiul atacand doua cetati banatene. In cele
din urma Paul Chinezul i- a infrant din nou, de data aceasta pe Campia
Becicherecului.
Paul Chinezul a fost timp de 16 ani, in
perioada 1478- 1494 comitatul orasului Timisoara si timp de un sfert de
secol capitanul suprem al ostilor banatene. El s-a stins din viata la
25 ianuarie 1494.
Exista in apropierea comunei, in
directia sud- vestica, o movila construita artificial in forma
eliptica. Se vad si astazi urmele zidurilor de aparare. Aceasta imagine
ne indica la prima vedere ca aici a fost candva o cetatuie sau un
turn de observatie. Batranii sustin, ca de la zidurile acestei cetatui
spre est si pana la actuala vatra a satului, a fost situata candva
comuna “Cnezul” sau “Chinezul”, dupa cum s- a numit comuna in trecut.
Se pare, ca numai dupa o navalire turceasca, cu care ocazie a fost
distrusa si cetatuia, s- a mutat vatra satului mai spre nord- est, la
actuala ei asezare; dar si atunci comuna s- a extins numai in directia
numita “Vale”, iar partea de azi numita “Deal”, s- a cladit mult mai
tarziu, dupa ce pericolul navalirii turcilor a disparut cu totul.
Aceata presupunere despre istoricul
comunei devine si mai verosimila, daca tinem seama de felul si locul
ales pentru cladirea acelor comune banatene care, in vremea dominatiei
turcesti, erau situate in directia sau in apropierea soselelor
intrebuintate de turci intre Konstantinipol si Buda.
In anul 1930, facandu- se repartitia
drumului comunal Satchinez- Biled, s- a luat pamant din aceasta
ridicatura si s- a descoperit o moneda de aur, avand efigia regelui
Ulaszló, care a domnit in anul 1456.
Astazi legatura comunei cu resedinta
judetului este asigurata atat pe cale rutiera ( drumul judetean
Timisoara- Biled- Satchinez; sau prin Dudesti – o sosea mai recent
construita), cat si pe cale ferata ( statia Chinezu si haltele Hodoni
si Barateaz).
Comuna Satchinez este situata in partea
nord- vest a judetului Timis, la o departare de 36,6 km de municipiul
Timisoara, avand o suprafata de 98,5 km2 si o altitudine de 85 m
fata de nivelul marii.
Consiliul judetului Timis publica pe
site- ul primariei comunei Satchinez obiectivele si investitiile
propuse in decursul anului 2008: reparatii la drumul judetean DJ 162
Satchinez- Barateaz; modernizarea si extinderea retelei de alimentare
cu apa in localitatea Satchinez; si reabilitarea caminului cultural
“Nicolae Balcescu” in localitatea Satchinez.
Alte proiecte cu finantare externa in derulare: “Colectarea selectiva a
deseurilor in comunele: Satchinez, Varias, Sandra, Becicherecu Mic,
Biled, Dudestii Noi, Ortisoara” – Phare 2004- programul de coeziune
economica si sociala. Schema de investitii pentru proiecte mici de
gestionare a deseurilor.
Imagine asupra comunei Satchinez
Primaria comunei Satchinez
Rezervatia
ornitologica
Rezervatia se afla la 0,5 km N- V de localitatea Satchinez.
Este o rezervatie naturala care se intinde pe o suprafaintinde pe o
suprafata de 75 ha, iar in zona tampon prin ultima hotarare a
consiliului judetean Timis din anul 2002 a fost marita la 1120 ha,
suprafata totala fiind de 1200 ha. Aceasta rezervatie a fost declarata
arie protejata si a intrat in 1999 in proiectul Life natura care s- a
derulat in doua etape pana in anul 2005.
Imaginea pe care o ofera mlastinile de
la Satchinez amintesc de Delta Dunarii; este un paradis al pasarilor
acvatice, dupa cum a probat renumitul ornitolog banatean Dionisie
Lintia, la interventia caruia, inca din 1942, mlastinile au fost
legiferate ca rezervatie naturala protejata, de importanta nationala.
Lucrarile in derulare la Satchinez, care se realizeaza cu aportul
financiar al Comisiei Europene, au menirea de a reface si perpetua
habitatul umed din zona, capabil sa ocroteasca existenta unor specii de
pasari acvatice, astazi periclitate, pe cale de disparitie pe plan
mondial. De altfel, nu este intamplatoare nominalizarea rezervatiei de
la Satchinez intre ariile de importanta deosebita din Europa
(„Important Bird Areas"). Din 1991, valoarea de unicat a rezervatiei a
fost recunoscuta inclusiv de catre forumurile internationale care
militeaza pentru protectia pasarilor („Bird Life International").
Din programul LIFE-NATURA finantat de
Comisia Europeana, desfasurat de Ministerul Padurilor si Mediului, prin
Inspectoratul de Protectia Mediului Timisoara au fost duse pana la
capat unele cercetari in domeniul bioecologiei. S-au executat lucrari
de decolmatare a canalelor, de refacere a stavilarelor si de reparare a
digului principal. In curs de amenajare se afla un centru de informare,
intr-o cladire pusa la dispozitie de Primaria comunei, de unde
vizitatorii vor putea obtine date referitoare la valoarea ornitologica
si ecologica a rezervatiei. In 2002 se elaboreaza un studiu stiintific
complex, inclusiv de management, care va fi o oglinda a realitatilor
actuale din teritoriu, dar si un indreptar pentru ceea ce rezervatia
trebuie sa devina prin controlul strict al interventiei oamenilor si
monitorizarea populatiilor de pasari si a sanatatii mediului.
In afara de importanta stiintifica, rezervatia naturala de la
Satchinez va dobandi, in timp, si o pregnanta valoare de ordin practic.
Conservarea elementelor floristice si faunistice reprezentative pentru
biocenoza de mlastina va imbogati paleta ofertei turismului ce se va
dezvolta in zona.
De-a lungul istoriei, pe campiile joase
ale Banatului, din cauza inundatiilor si a deselor schimbari de
cursuri, raurile au transformat mari suprafete in terenuri mlastinoase.
Situatia reala ne- o prezinta harta provinciei, realizata intre anii
1723- 1725 din ordinul generalului Mercy. Conform acestei harti, la
inceputul secolului XVIII- lea, in regiunea Banat existau 4 mlastini
stravechi statornice si de intindere apreciabila, dintre care doua,
Mlastina Adanca (Trockner Morast) si Mlastina Uscata ( Morast durch
welchen nicht zu Kommen ist) se intindeau la N de raul Bega, intre
Timisoara si Becicherecul Mare ( azi Zrenjanin); iar celelalte doua,
cea de la Ilancea si de la Alibunar, se aflau la sud de Timis, intre
Dolat si Varset. Pe langa acestea existau zone mlastinoase de- a
lungul raurilor Mures, Bega, Birda, Barzava si Pogonici. Si pe
paraul Ier care trecand pe la hotarul localitatilor Mana- Stur-
Barateaz- Satchinez- Biled- Becicherecul Mic si alimentand cursurile
raului Bega Veche (Beghei) puteau sa existe terenuri mlastinoase, cu
inundatii temporare, chiar daca nu erau mentionate in harta amintita.
Absenta astazi a stufarisurilor intinse, care se formau din revarsarea
Begheului si Timisului, absenta stejarilor seculari de lunca, a
padurilor de stejar pufos (Quercus pubescens) din campia inalta a
Vingai, lipsa unor pasari rapitoare si acvatice rare, ne intaresc
convingerea ca infatisarea acestor terenuri a fost modificata radical.
Dupa desecarea mlastinilor de mare intindere si regularizarea Tisei,
precum si a principalelor rauri din campia banateana, locuri ca
Satchinez, Valea Izvorin, Valea Ierului au devenit importante datorita
aglomerarii pasarilor acvatice care s-au retras acolo.
Relieful si microrelieful
Regiunea in care este situat teritoriul
cadastral al comunei Satchinez reprezinta un ses intins cu usoare
undulatiuni rezultate in urma depunerilor aluvionare neregulate, facute
din apele provenite din inundatii. Micile depresiuni ce apar pe acest
ses intins, precum si continuitatea lor, este un indiciu ca apele
stagnate s- au scurs candva pe aceste vai. Altele neavand continuitate
se termina in forma fund de sac.
Terenul se invecineaza cu hotarul
comunei Calacea, Barateaz, Hodoni, formeaza ultimele prelungiri ale
podisului Lipovei. Intreg teritoriul este strabatut de o vale de cca.
25- 30 m adancime si 300- 400 m latime. Versantii sai au o pozitie sud-
estica, sudica, si nord- vestica, cu pante variand intre 4- 25O. Din
cele aratate pana acum rezulta ca pe teritoriul cadastral al comunei
Satchinez, deosebim doua unitati geomorfologice de sol si anume:
-campia inalta cu mici ondulatiuni si mici depresiuni, ce face parte
din campia intinsa a Banatului; - valea larga care strabate intreg
teritoriul cadastral si care se continua si in afara acestui teritoriu.
Relieful si microrelieful au influentat
procesul de solificare in sensul ca pe suprafetele mai ridicate s- au
format tipuri de sol corespunzatoare climei si anume: cernoziom
ciocolatiu cu progradare sau trecere spre cernoziom brun iar in vale s-
au format lacovisti saraturate si cernozium de lunca.
Geologia regiunii
Trecutul geologic al regiunii in care se
afla situat teritoriul comunei Satchinez, este trecutul geologic al
Campiei Banatene, respectiv al campiei Panonice din care face parte.
Campia panonica s- a format in a doua
jumatate a erei tertiare prin prabusirea masivului Muntos Tisia, care
era un masiv vechi, de varsta Muntilor Dobrogei. In urma scufundarii,
in depresiunea formata au inceput sa se adune si sa se formeze un lac.
Cand Dunarea si- a croit drum prin Portile de Fier, apele Marelui lac
Panonic au inceput a se scurge prin Dunare si Tisa. La sfarsitul
tertiarului, nu mai exista un lac ci o depresiune mlastinoasa.
La inceputul cuaternarului, dupa
retragerea Marelui Lac Panonic, suprafata uscatului rezultat a fost
supusa numeroaselor inundatii si acoperita de materialul aluvionar,
transportate de apele ce coborau din muntii si dealurile invecinate.
Dupa stabilirea vegetatiei pe muntii si
dealurile invecinate, cantitatea de apa ce inunda regiunea a scazut.
Intre timp schimbarile ulterioare de clima au permis depunerea la
suprafata aluviunilor, a unui strat de loess si materialul loessoid,
care insa in cea mai mare parte a fost spalat. Solurile care s- au
format in aceasta regiune au ca roca mama un material aluvionar fin
loessoid.
Hidrografia
Comuna Satchinez fiind situata la
jumatatea distantei intre raul Mures si Bega Veche, este lipsita de ape
curgatoare. Exista in jurul comunei numeroase balti, unele mai mici,
altele mai mari, reunind o suprafata totala de 127 ha. O parte din
aceste balti au mici scurgeri de apa, iar altele sunt fara scurgere. In
jurul acestor balti situate in patul vaii, apar trestisuri si raturi pe
o suprafata de 170 ha, reprezentand terenuri mlastinoase.
Se pare ca aceasta vale are legatura cu
Valea Manasturului. Pentru desecarea baltilor se impun lucrari
hidroameliorative. Consiliul popular a inceput inca din anul 1935
saparea unui canal de desecare, incepand de la hotarul comunei Barateaz
si pana la drumul Biled.
Pentru a putea pune in valoare aceste
terenuri neproductive in suprafata totala de cca. 300 ha, se impune a
se executa lucrari de desecare, drenaj si lucrari in vederea
infiintarii de elestee.
Apa fratica in regiunea vaii este intre
1- 2 m, iar in restul hotarului intre 3- 7 metri. In vatra satului
exista fantani arteziene si cu pompa, dar pe hotar abia daca sunt
cateva puturi cu apa.
Clima
Cunoasterea climei este necesara pentru
stabilirea raporturilor care exista intre clima- sol si vegetatie.
Clima s- a stabilit datorita statiei meteorologice Timisoara,
informatii care s- au pus in corelatie cu datele locale.
Din sinteza elementelor climatice pe
timp de 20 de ani se constata ca regiunea se incadreaza in 11 cazuri in
formula climatica c.f.b.x si in 9 cazuri in formula climatica c.f.a.x.
Constatam ca regiunea se gaseste situata la limita de demarcare dintre
aceste doua formule climatice.
Aceasta regiune se gaseste sub influenta
centrului de mare presiune din Insulele Azore si este influentata in
mica masura de centrul termic siberian. Clima are o usuara nuanta
mediteraniana si este lipsita de vanturi permanente de intensitati mai
mari.
Imagine de sus asupra rezervatiei
Temperatura
Temperatura medie anuala, intr-un studiu
efectuat pe o perioada de 35 de ani, este de 10,9O C, cu oscilatii
intre 8,7O C in 1940 si 12,1O C in 1934. Temperatura minma medie anuala
pe aceasta perioada este de 5,6O C, cu oscilatii in cursul anului
cuprinse intre – 5,5O C in ianuarie si 14,4O C in august.
Temperatura medie maxima pe aceasta perioada a fost de 16,7O C, variand
intre 1,9O C in ianuarie si 29,2O C in august.
Temperatura maxima absoluta a fost de 39,7O C in august si septembrie
1946.
Temperatura minima absoluta a fost de – 29,2O C in februarie 1935. S- a
inregistrat pe aceasta perioada o amplitudine de 69,9O C intre
temperatura minima absoluta si temperatura maxima absoluta.
Din datele obtinute, concluzionam ca
regiunea este caracterizata de veri calduroase si ierni blande. Astfel,
aceasta regiune permite cultivarea plantelor de camp care necesita
caldura mai mare, cum ar fi orezul, soia, bumbacul si alunele de
pamant.
Dintre pomii fructiferi pot gasi conditii optime de dezvoltare castanul
comestibil, migdalul, smochinul, vita de vie, dar in schimb trebuie
luate masuri de protectie pentru a fi feriti de inghet.
Satenii s- au adaptat cu usurinta
cerintelor de mediu, cultivand plante leguminoase in propria gradina,
pomi fructiferi pe arii mai intinse, sau chiar cereale pana in
apropierea rezervatiei.
Aici se mai poate practica pescaritul, in zilele cand temperatura o
permite.
Plantatie de porumb la marginea rezervatiei.
1
Brumele
Pentru cultivarea plantelor mai
pretentioase la caldura, ca de
exemplu unele plante leguminoase, agricole, pomi fructiferi, vita de
vie, etc., este important sa cunoastem brumele, de la cele mai tarzii
de primavara pana la cele mai timpurii din toamna.
Analizand pe o perioada de 12 ani, 1938-
1950, situatia brumelor
din aceasta regiune, se constata ca media zilelor cu bruma din an este
de 172, cea mai tarzie bruma inregistrandu-se la 22 mai 1943 si cea mai
timpurie la 26 septembrie 1939. Din analiza frecventei brumelor se
constata ca cele din septembrie si octombrie nu sunt periculoase, dar
cele ce cad in aprilie si mai sunt foarte periculoase, putand provoca
pagube mari.
Precipitatii
Din analiza tabelelor cu precipitatii pe
o perioada de 35 de ani,
1900- 1915, si 1931- 1949, rezulta o medie anuala de 643,5 mm cu anul
cel mai secetos 1907, cand au cazut numai 420 mm si cu anul cel mai
ploios 1915, cand au cazut 1003 mm.
In general repartitia precipitatiilor
este defectuoasa, deoarece
in lunile iulie si august, adica tocmai cand temperatura este mai
ridicata si cerintele plantelor sunt mai mari, precipitatiile nu pot
acoperi nici macar evaporatiile. Din aceata rezulta, ca pentru reusita
culturilor de toamna este necesar sa se pastreze in sol apa cazuta in
cursul lunilor mai- iunie, cand numarul precipitatiilor este mai mare.
Ploile cazute in octombrie si noiembrie
sunt pretioase si servesc
la cresterea plantelor in toamna precum si la formarea de rezerve
pentru lunile secetoase din primavara. Daca nu se iau masuri de
conservare a apei in sol, lipsa de zapada din timpul iernii si lunile
secetoase din primavara stanjenesc si uneori chiar pericliteaza reusita
semanaturilor.
Zapada
In aceasta regiune cantitatea de zapada
este putina si de scurta
durata. Primele zapezi cad in mod obisnuit in luna decembrie, rar in
noiembrie si ultimele zapezi cad in februarie.
Umiditatea atmosferica
Cea mai ridicata umiditate relativa a
aerului se inregistreaza in
lunile de iarna, iar cea mai scazuta vara. Uneori vara umiditatea
relativa scade sub 50 % si in acest timp si pierderile de apa in sol
sunt mari.
Vanturile
In general regiunea este lipsita de
vanturi puternice si
dominante. Se poate mentiona Cosava care sufla din directiile sud- vest
si nord- vest. Cea mai mare frecventa o are din nord- vest in timpul
verii.
Rusteul sufla din sud, avand cea mai mare frecventa toamna si iarna.
Regiunea putand fi considerata linistita, montarea perdelelor de
protectie pentru culturi poate fi necesara, insa nu obligatorie.
Vegetatia
Vegetatia comunei Satchinez este
variata, ea fiind expresia atat
a solului cat si a formelor de relief care determina calitatea si
cantitatea celorlalti factori ecologici.
Intalnim in comuna cat si in jurul ei –
rezervatia propriu- zisa,
vegetatia lemnoasa, formatia vegetala de faneata, formatia vegetala de
stepa, formatia vegetala de mlastina si pe suprafete mai mici
formatiunea vegetala de semipustiu ce a rezultat din saraturarea unor
terenuri. Fiecare dintre aceste forme vegetale ocupa suprafete
variabile.
Vegetatia lemnoasa este reprezentata
prin cateva plantatii, prin
arbori si pomi izolati sau in grupuri mici si vegetatia lemnoasa din
sat alcatuita din copaci si pomi fructiferi.
Pe cernoziom ciocolatiu, in apropierea
satului se gasesc cateva
plantatii a caror esenta principala este salcam ( Robinia pseudacacia),
ce creste 15- 18 m inaltime si are un diametru de 25- 36 cm. In
alcatuirea acestor plantatii mai intra si plopul ( Populus nigra),
dudul (Morus alba), socul ( Sambucus nigra), macesul ( Rosa spp.),
catina de garduri ( Lycium halinifolium). O asemenea padurice ocupa la
marginea satului, pe cernoziom ciocolatiu, cca 2 ha.
Pe coasta si in parte pe teren plan se
afla cultura vitei de vie
intinsa pe o suprafata de aproximativ 18 ha. In plantatie si pe camp se
mai poate intalni: nuc ( Juglans regia); prun ( Prunus domestica); cais
(Armeniaca vulgaris); visin ( Cerasius vulgaris); cires ( Cerasium
avium); si mult salcam.
In sat se afla salcamul japonez (
Sophora japonica); plopul (
Populus nigra); platinul ( Acer pseudo- platanus); caprifoiul (
Ionicera tatarica); cimisirul ( Buxus sempervirens); ulmul ( Ulmus
laevis); dudul ( Morus alba).
Pe drumuri si in plantatia pura se
cultiva mult dudul ( Morus
alba) si hibrizi. Dudul creste foarte bine pana la o inaltime de 10- 15
m si are un diametru de 50- 60 metri.
Vaile pe care in timpul anului se afla apa vor trebui plantate cu
rachita ( Salix viminalis). De asemenea, se intrevede plantarea
chiparosului de balta ( Taxodium distichum) si a salciei ( Salix alba).
Pe cernoziomuri, pentru perdelele de
protectie, pot fi folosite: salcamul, salcamul japonez si macesul.
Vegetatia ierboasa
Vegetatia ierboasa este intalnita sub
forma de grupari de plante
care sunt in functie de cantitatea de apa din sol, saruri, etc.
Intreaga faneata este umeda in diferite grade.
Pe un teren umed, dar nu cu o umiditate
in exces, vegetatia
ierboasa este alcatuita din specii ca: paiusul din livezi ( Festuca
pratensis) care ocupa cam 35- 45 %; coada vulpii ( Alopecurus
pratensis) 10- 30 %; trifoiul rosu ( Trifolium pratense); mazarichea (
Vicia grandiflora); rogoz ( Carex contigua); etc.
Pe locurile unde numai cu cativa cm mai
ridicate, in alcatuirea
vegetatiei intra: ovasciorul ( Arrchenatherum elatius) 25- 30 %;
muscatul dracului ( Krautia arvensia) 25- 30 %; paiusul de livezi (
Festuca pratensia) 10- 15 %; coada vulpii ( Alopecurus pratensis) 10-
15 %.
Pe locurile unde apa balteste o buna
parte din an se afla:
trifoiul ( Trifolium hibridum) 25- 35 %; firuta ( Poa fluitans) 10- 15
%; pipirigut ( Heleocharis palustris) 10- 15 %, trestia ( Phragmites
communis), iarba canarului ( Baldingera arundinacea); mana de apa (
Glyceria aquatica) 15- 20%; etc.
Pe locurile umede si sarate se afla:
iarba de slatina ( Atropis
limosa) 35- 40 %; iarba campului ( Agrostis alba) 15- 20 %, Juncus
gerardi; Juncus bufonis; rosatea ( Butomus umbelatus); etc.
Vegetatia ierboasa este masiva cu mici
diferentieri. Majoritatea speciilor sunt de talie inalta.
Pasiunea comunei Satchinez se afla
situata de jur imprejurul
satului pe cernoziom ciocolatiu. Pe acest tip de cernoziom principalele
specii sunt: pirul gros ( Gynodon dactilon) 15- 20 %; parul porcului (
Festuca sulcata) 10- 15 %; trifoiul marunt ( Medicago lupulina) 10- 15
%; laptele cainelui ( Euphorbia cyparissia) 10- 15 %; ciocul berzii (
Erodium cicutarium) 50- 60 %; etc.
Pe lacoviste saraturata de pe valea
Dutin se afla doua tipuri de
pasiuni, alcatuite din urmatoarele specii: Festuca sulcata 35- 40 %;
Poa pratensis 10- 15 %; Lapidium draba 10- 15 %; Carduus nutans 10- 15
%; Trifolium repens; Trifolium campestre, Trifolium pratense 25- 30 %;
Lolium perene si alte 20 de specii. Pasiunea este de calitate mijlocie.
Pentru imbunatatirea calitatii trebuiesc stirpite buruienile.
Un alt tip de pasiune aflat la ”Opritura
la drumul Gelu” se afla
pe o lacoviste saraturata. Specii alcatuitoare: Cynodon dactylon 20- 25
%; Trifolium repens 10- 15 %; Trifolium fragiferum; Lotus corniculates;
etc. Aceasta pasiune este recomandata pentru pascutul oilor, pe cand
celelalte pentru bovine.
Baltile ocupa aici o suprafata de cateva sute de hectare. Toata aceasta
suprafata este acoperita de trestie.
Pe cernoziomul ciocolatiu de pe marginea
drumului se afla:
Algilops Cylindrica, Bromus inermis, Festuca pratensis, Trifolium
pratanse, etc.
In culturile de grau se afla in cantitati mai mari buruieni, cum ar fi:
Vicia atriata, Centaurea cyanus, Algylops cylindrica, Camelina
microcarpa, Rarunculus arvensis, etc.
In culturile de porumb nelipsite sunt: Sambucus embulus, Bromus
inermis, Hibiscus ternatus, etc.
In culturile de grau este raspandita piciorul cocosului ( Rarunculus
arvensis) si albastrita ( Centaurea cyanus).
Pe toate solurile si in toate culturile se afla mult raspandit pirul
gros ( Cynodon dactylon). Stolonii sai cresc de 5- 7 mm grosime si au o
lungime de peste 40 cm.
Buruienile cele mai daunatoare sunt: palamida pe locurile umede si
pirul gros pe locurile uscate.
Fauna
Rezervatia naturala propriu- zisa are o
suprafata de 75 ha, iar
in zona tampon prin ultima hotarare a consiliului Timis din 2002 a fost
marita la 1120 ha, suprafata totala fiind de 1200 ha. Aceasta
rezervatie a fost declarata arie protejata si a intrat in 1999 in
proiectul LIFE NATURA care s- a derulat in 2 etape. Comisia Europeana
investeste la Satchinez
mai mult de 3,5 miliarde de lei (127 000 de euro) se
vor cheltui
pana in august 2002 la Satchinez pentru refacerea si conservarea
mlastinilor din zona. Investitia, consfintita si printr-o Hotarare de
Guvern (nr. 1.335/2000), este finantata in proportie de 75% din fonduri
nerambursabile acordate de Comisia Europeana, prin Programul
LIFE-NATURA, diferenta de 25% reprezentand contributia statului roman.
Acest habitat natural este o
reminiscenta a vechilor mlastini
care acopereau pana la mijlocul secolului al VIII- lea aceste tinuturi.
Perioada in care pot fi vazute pasarile
in rezervatie este intre
15 aprilie – 15 septembrie, dar in toamnele si iernile mai blande se
intampla sa mai ramana cate un exemplar din pasarile migratoare pe
aceste meleaguri.
Alaturi de pasarile care sunt stapanul
de drept al rezervatiei au
fost vazute o serie de animale salbatice precum: vulpea, iepurele,
caprioara, porcul mistret.
Vegetatia luxurianta existenta in perimetrul rezervatiei propriu- zise
constituie un excelent camuflaj pentru cuibarit si clocit. Ochiurile
deschise de apa in mijlocul baltilor sunt inconjurate de fasii de
stufaris. Salciile si florile salbatice in special trandafirii
salbatici completeaza peisajul de vis.
Aici traiesc 131 de specii de pasari migratoare. Unele
dintre acestea sunt protejate, sunt adevarate minumente ale naturii.
Sunt specii care le putem intalnii aici, in rezervatia ornitologica,
cat si in cea mai mare rezervatie a biosferei din Delta Dunarii.
Enumeram cateva specii: starcul de noapte ( Nycticorax nyticorax);
furnicarul nordic care traieste in tundrele nordice; egreta mica (
Egretta garzetta); egreta alba; cormoranul ( Phalacrocorax carbo);
starcul pitic; starcul cenusiu ( Ardea cinerea; Ardea purpurea); rata
salbatica; buhaiul de balta; corcodelul pitic si cel mare; gainusa de
balta; crestetul pestrit; codobatura cap- negru; etc.
Dintre rapitoare: hetetele de stuf ( Circus aeruginosus); vanturelul de
seara; soimul randunelelor; cucuveaua; vinderelul rosu; ciuful de
campie; etc.
Egreta alba
Nycticorax nycticorax
Concluzii
O Delta a Banatului
Rezervatia ornitologica Mlastinile Satchinez, adevarat paradis al
pasarilor.
Mlastinile care stapaneau sesul Banatului ofereau imaginea unei mari
linistite si intinse, inconjurata de inaltimi si dealuri, napadite de
cranguri si stufarii. Cresterea vitelor si vanatul erau ocupatiile
principale in aceasta provincie.
Regele Matei Corvin il numi drept comite al Timisoarei pe Pavel
Chinezu, unul dintre cei mai renumiti conducatori de osti ai acelor
vremuri.
In urma cu mai bine de doua sute de ani, intreaga campie joasa a
Banatului era inmlastinata datorita inundatiilor periodice si
frecventelor schimbari ale cursurilor de apa; acest mediu era, insa,
prielnic pasarilor acvatice (avifaunei), care prin numar si
diversitatea speciilor stapaneau mlastinile, unde gaseau nu numai hrana
indestulatoare, ci si pavaza pentru cuiburi. Incepand din a doua parte
a veacului al XVIII-lea, nevoia de terenuri agricole devine tot mai
acuta, iar lucrarile de hidroamelioratii capata proportii, limitand
continuu arealul de viata al pasarilor, pana in pragul disparitiei.
Rezervatia naturala Mlastinile de la Satchinez detine valori
ecofaunistice incontestabile.
Dintre speciile care cuibaresc in zona mentionam: greta mica
(declarata monument al naturii, pasare la care se raporteaza
majoritatea preocuparilor de protectie si de cercetare
ornitofaunisticii de la Satchinez); egreta mare (monument naturii);
starcul galben (monument al naturii); cormoranul mic (monument al
naturii); cataliga (monument al naturii); starcul de noapte; buhaiul de
balta; starcul pitic; starcul rosu; starcul cenusiu; corcodelul pitic;
corcodelul mare; rata salbatica; gainusa de balta; lisite;
carstelul-de-apa; crestetul pestrit; nagatul; chirighita; boicusul;
codobatura-cap-negru etc.
Dintre rapitoare: heretele de stuf; vanturelul de seara;
vinderelul
rosu; soimul randunelelor; ciuful de campie; cucuveaua. In timpul
pasajelor apar alte specii: limicole; rate si gaste salbatice;
uneori
cocori, pasari cantatoare s.a.
Prin Conventia de la Ramsar (Iran, 1971), la care ulterior au aderat
peste 50 de tari, intre care si Romania, s-a atras atentia asupra
necesitatii reabilitarii zonelor mlastinoase, umede, ca habitate ale
unei faune si flore specifice. Pana acum au fost protejate pe plan
mondial peste 400 de zone umede (cca 30 de milioane de hectare). In
Europa, cele mai reprezentative zone umede protejate sunt: Delta
Dunarii (Romania, una dintre cele mai mari rezervatii ale biosferei);
lacurile Valence si Balatonul Mic (Ungaria); lacul Fertő (la granita
dintre Austria si Ungaria); rezervatia Camaraque (Franta). Dupa 1990,
in tara noastra s-au adoptat 8 legi prin care patrimoniul faunistic,
inclusiv din habitatele umede, a fost pus sub ocrotire. In 1995,
Consiliul Judetean Timis a adoptat Hotararea nr. 19 pentru protejarea
rezervatiilor naturale de pe raza judetului.
Zone naturale protejate in Timis
In planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a
III-a,
aprobat prin Legea nr. 5/2000 sunt evidentiate zonele naturale
protejate de interes national, precizandu-se si lucrarile de salvare si
de punere in valoare a patrimoniului acestora. In judetul Timis, pe
langa Rezervatia Mlastinile de la Satchinez sunt declarate zone
naturale protejate de interes national (in paranteza transcriem
suprafata in hectare): Padurea Cenad (279,20); Lunca Poganisului
(75,50); Movila Sisitak (0,50); Arboretul Bazos (60); Locul Fosilifer
Radmanesti (4); Padurea Bistra (19,90); Beba Veche (2 187); Mlastinile
Murani (200); Insula Mare Cenad (3); Insula Igris (3); Saraturile
Dinias (4); Pajistea cu Narcise de la Batesti (20); Lacul Surduc (362);
Campiile Muresului si Timisului cuprind rezervatii si monumente ale
naturii.
Bibliografie
„Monografia comunei Satchinez, Comuna lui Paul Chinezul” prof. Ladislau
Dunajecz; 1971
www.banaterra.eu
www.cjtimis.ro
Cuprins
1. Harta judetului
Timis.................................................................................2
2. Monografia comunei
Satchinez.................................................................3
3. Rezervatia
ornitologica............................................................................6
3.1 Relieful si
microrelieful......................................................................7
3.2 Geologia
regiunii................................................................................8
3.3
Hidrografia.........................................................................................9
3.4
Clima.................................................................................................9
3.5
Temperatura.......................................................................................10
3.6
Brumele..............................................................................................11
3.7
Precipitatii.........................................................................................12
3.8
Zapada...............................................................................................12
3.9 Umiditatea
atmosferica.....................................................................12
3.10
Vanturile..........................................................................................12
3.11
Vegetatia..........................................................................................12
3.12
Fauna...............................................................................................16
4.
Concluzii...............................................................................................19
5.
Bibliografie...........................................................................................21
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |