1 Muntii Oas, Gutai, Tibles

Muntii Oasului, Gutaiului, Tiblesului fac parte din grupa Nordica a Carpatiilor Orientali si au ca particularitate rocile vulcanice din care sunt formati lucru mai rar intalnit in Carpati. Sunt situaţi în nord-vestul Carpaţilor Orientali, în cadrul lanţului munţilor vulcanici, între Tisa si  Depresiunea Maramureş la nord, Munţii Rodnei la est, Raul Tur, Depresiunea Lapusului si Depresiunea Copalnic la sud.  Cea mai importanta localitate din apropiere este orașul Baia Mare.  

RELIEFUL
Muntii Oas, Gutai si Tibles sau format in orogeneza alpina prin vulcanism. Ei sunt formati aproape in exclusivitate din roci vulcanice cele mai importante fiind andezite piroxenice, bazalte, aglomerări vulcanice şi revărsări de lavă. Inaltimile lor variaza intre 800 si 1800 metri. In muntii Oas Varful Piatra Bixadului are 823 metri si este cel mai inalt, in Muntii Gutai cel mai inalt varf este Varful Gutaiul mare si are 1443 metri iar in Tibles cel mai inalt pisc este vf Bran si are 1840 metri. Sunt dispusi liniar dinspre Vest-Nord-Vest inspre Est-Sud-Est: Muntii Oasului – Muntii Gutai – Muntii Tibles. Inaltimea creste odata cu aproprierea de Muntii Rodnei adica Muntii Oasului sunt cei mai scunzi iar Muntii Tibles sunt cei mai inalti.

HIDROGRAFIA
Muntii Gutai dispun de o retea hidrografica densa datorita suprafetei extinse a zonelor impadurite si precipitatiilor relativ bogate. Apele ce strabat acest masiv muntos apartin bazinului hidrografic al Tisei, fie direct, fie prin intermediul Trotusului si Somesului.
Sistemul hidrografic al Tisei dreneaza apele din partea nordica si estica a masivului,atat prin intermediul unor afluenti(Iapa, Sasarau, Baia, Sugatagul Mare), drenand in special marginile muntilor Gutai, cat si prin intermediul Marei si Sapantei, doua dintre principalele rauri din perimetrul masivului. Mara se formeaza in aval de Cheile Tatarului, prin unirea vaii Brazilor cu valea Runcului; iesind in depresiunea Maramuresului, Mara conflueaza cu Rausorul, iar la Feresti cu principalul sau afluent, Cosaul, ale carui ape provin insa in majoritatea din muntii Varatecului. La Vadu Izei, Mara isi impreuneaza apele cu Iza, care pana la varsarea in Tisa colecteaza si apele Sugaului. Sapanta dreneaza zona centrala si nordica a masivului, avand un bazin ramificat, cu numerosi afluenti: Runcu, Nadosa, Sapancioara etc. Sistemul hidrografic al Turului isi aduna apele din muntii Oasului si din versantul vestic al muntilor Gutai.
Turul, format prin unirea vaii Buianului cu valea Goroha, strabate pe circa 11 km zona montana. Valea Rea, denumita pe cursul superior Raul Mare sau Valea Raului, apoi Valea Roasa, are o lungime de circa 13 km in zona de munte, dreneaza intreaga zona dintre pasul Sambra Oilor si varful Rotunda. Inainte de a se varsa in Tur, Valea Rea primeste apele Vaii Albe, ce strabate o zona cu intinse fanete si pasuni, avandu-si izvoarele sub varful Buian.
Ca rezultat al activitatii postvulcanice, mofetice, s-au format numeroase izvoare de apa minerala(denumite de localnici borcuturi), cu o distributie extrem de neuniforma, acestea fiind concentrate in zonele marginale ariei vulcanice. Cele mai numeroase izvoare minerale apar in partea vestica a muntilor Gutai, in zona Certeze(Borcutul Talharilor, Cicic, Apollo), Negresti(Poptileni, Vraticel, Borcutul Pintii), Izvorul Luna-Ses, Baile Puturoasa. In partea sudica avem izvorul din cartierul Valea Boecutului al municipiului Baia Mare, apele mineralizate de la Apa Sarata, borcutul Ferneziului de pe malul lacului de acumulare de la Firiza, apa minerala ce deverseaza din forajul sapat pe valea Creanga Pustie, borcutul Chiuzbaii, izvotul de pe valea Borcutului-Baia Sprie, apele puternic mineralizate folosite in scop balnear la baile Danesti.
In depresiunea Maramuresului, cel mai cunoscut este izvorul mineral de la Sapanta, alte izvoare fiind cunoscute la Huta Teceului(la nord de pasul Stramba Oilor) si in zona satului Breb.



1 CLIMA
In acest masiv clima are un caracter continental moderat, caracteristic etajului climatic al muntilor mijlocii si scunzi. Media anuala a temperaturii este 2-4 grade C in zona inalta si de 7-8 grade C in depresiunile inconjuratoare, fiind ceva mai ridicata in versantul sudic, la Baia Mare, de 9-10 grade C. Iarna, temperatura medie scade la 6, -12 grade C in zona inalta si 2, -4 grade C in zona depresionara. Primavara, temperatura medie creste cu 11 grade C intre lunile martie-mai; aceeasi diferenta de temperatura se mentine si in cursul verii, unde media lunara este de 12-13 grade C in zona inalta si 18-20 grade C in depresiune. Prima zi de inghet se situeaza aproximativ la 1 octombrie in zona montana si sfarsitul acestei luni in depresiuni, iar ultima zi de inghet la 1 mai in zona de munte si mijlocul lui aprilie in depresiuni.
Precipitatiile sunt bogate, depasesc 1200-1400 mm annual. Zona cu cele mai abundente precipitatii din masiv este cursul superior al Cavnicului, zona Cavnic-Baiut. Lunile cu cele mai bogate precipitatii sunt iunie, iulie si octombrie, cele mai sarace fiind septembrie, februarie si martie. Numarul mediu al zilelor cu precipitatii este de peste 170 in zona de munte, cobarand la 150 in depresiunea Oasului si Baia Mare si la 110 in depresiunea Maramuresului. Primele ninsori ce depun strat continuu de zapada in zona montana se produc la sfarsitul lunii noiembrie, dar ele pot aparea inca din octombrie. Zapada se pastreaza in zona montana inalta si pe versantii nordici pana in luna mai. Stratul de zapada cumulat depaseste 3 m in zona montana inalta si in zona Cavnicului.
Timpul calm, fara vant, variaza intre 40-54% in depresiunile inconjuratoare, procent mai redus in zona pasunilor subalpine. Vanturile predominante sunt cele de vest, nord-vest si sud, cu o viteza medie ce nu depaseste 4 m/s decat pe varfurile mai inalte. Numarul zilelor senine nu depaseste 40 in zona montana, ele fiind de peste 50 in depresiuni. Umezeala relativa atinge 84% in zona montana inalta, reducandu-se la 72-76% in depresiuni. Nebulozitatea atinge un maximum in luna decembrie-7,2 zecimi-iar minimum in iulie si septembrie-4,7 zecimi-in zona Baia Mare.

FLORA SI FAUNA

In masiv, datorita diferentelor de nivel insemnate si a suprafetelor extinse se gasesc mai multe etaje de vegetatie: Etajul pasunilor subalpine cu diferite specii de paius, inuperi, Etajul padurilor de conifere si foioase cu fagi si la o altitudine mai mica cu stejari amestecate cu paduri de paltini si mesteceni




In ceea ce priveste fauna in zona exista ursi bruni, cerbi carpatini, lupi, lincsi, vulpi, jderi, nevastuici si veverite. In apele raurilor se gaseste pastravul de munte, lipanul, mreana, cleanul si alti pesti de talie mica: porcusorul si grindelul. Dintre reptile, sunt intalnite soparlele(Lacerta vivipaera), salamandra(Salamandra salamandra), iar in zona premontana strabatuta de raurile principale traieste sarpele de apa(Natrix natrix). In zonele stancoase, izolate, poate fi intalnita vipera comuna(Vipera berus).