1 Poluarea Marii Negre, la cote alarmante

Schimbarile climatice din ultimii ani nu sint cauzate de evolut ii naturale, ci sint produse de cresterea gradului de poluare si de managementul necontrolat al emisiilor de dioxid de carbon (CO2), considera profesor doctor Fokion Vosniakos, presedintele Asociatiei Balcanice de Mediu (B.EN.A). „Ne asteptam la schimbari climatice dramatice in urmatorii 15 ani, cu accentuarea fenomenelor de furtuna. Una din cauzele ce au generat aceste schimbari se refera la emisiile de gaze cu efect de sera si la comertul cu aceste emisii, „conform protocolului de la Kyoto. Nu este benefic pentru Balcani sa faca un astfel de comert“, a declarat Fokion Vosniakos.
INUNDATIILE AU CRESCUT POLUAREA
 El a atras atentia asupra pericolului in care se afla anumite zone ale tarii noastre, ca urmare a ridicarii nivelului de poluare – cu consecinte in plan economic – si a evidentiat principalele directii in care autoritat ile romåne ar trebui sa isi concentreze eforturile pentru protejarea mediului. O problema acuta este cea legata de cresterea gradului de poluare a Marii Negre, asa cum rezulta din masuratorile realizate in cadrul unui program de cercetare derulat de B.EN.A. Poluarea Marii Negre s-a accentuat in ultimii ani ca urmare a ploilor abundente, ce au condus la transportarea unor importante cantitati de aluviuni, precum si din cauza deversarii in Dunare a unor substante chimice (pesticide si fertilizatori), folosite in Germania si Austria. In acelasi timp, vasele abandonate de-a lungul Dunarii si pe coastele Marii Negre reprezinta o sursa permanenta de poluare cu metale grele. Grav este faptul ca poluarea din Marea Neagra se transfera prin Marea Egee in Mediterana. „Volumele de apa care ajung in Mediterana, din Marea Neagra au crescut pina la 580 km cubi pe an, ceea ce inseamna o cantitate foarte mare”, a precizat presedintele B.EN.A. O alta problema este cea a cresterii eroziunii malurilor, in ultimii 10 ani Romånia pierzind peste 22 de km patrati de teritoriu. Din cauza nivelului ridicat al poluarii, fauna marina a avut de suferit, astfel ca daca in 1950 existau circa 1 milion de delfini, in prezent numarul acestora este de 2.000-3.000. Toti acesti factori au dus la restringerea drastica a activitatii de turism in zona Marii Negre, cu exceptia Bulgariei. „Practic, turismul la Marea Neagra nu exista, evident nu numai din cauza calitatii apei, ci si ca urmare a serviciilor promovate”, a precizat Vosniakos. B.EN.A este o organizatie non-guvernamentala si non-profit, infiintata in 1998, ce are ca principal scop identificarea si evaluarea problemelor curente de protectie a mediului la nivel regional, national si international.


1 Marea neagra e legata de uscat prin intermediul fluviului Dunarea care este transmitatorul poluantilor. Substantele chimice se infiltreaza prin pamant  in apa raurilor si sunt astfel purtate pana la Dunare si de acolo in Marea Neagra. Substantele chimice cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele si erbicidele care nu se descompun in contact cu solul, patrund in cele din urma in Marea Neagra. Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri.
Titeiul si alte substante petrochimice sunt principalii poluatori ai Marii Negre, alaturi de care apele uzate, gunoaiele casnice si poluarea aerului se adauga in mod semnificativ.
In incidentele majore de poluare este intotdeauna implicat titeiul. Practica obisnuita de spalare a tancurilor petroliere deverseaza foarte mult titei in mare. Aceasta practica, raspandita in lumea intreaga, ramasa adesea neobservata este azi detectata prin intermediul satelitilor si cei vinovati pot fi trimisi in judecata.
Cantitatea de metale, DDT si PCB( betanol policlorinat) a crescut in ultimii ani, dar inexplicabi nivelul arsenului a scazut. DDT-ul, o substanta chimica organica clorinata si toxica, utilizata ca pesticid si care persista in mediu este inca folosit, cu toate ca a fost interzis.
Metale grele cum ar fi cadmiul, nichelul, arsenul, cuprul, plumbul, zincul sau cromul, care cele multe provin din industria si transportul pe uscat, sunt chimicale periculoase care dezechilibreaza balanta sistemelor animale din mediu.
O alta substanta chimica care are un efect negativ asupra florei si faunei Marii Negre este tributilina (TBT) care este folosita pe scara larga ca vopsea rezistenta la apa pentru chila vaselor. S-a demonstrat ca TBT produce modificari sexuale melcilor de mare ( un tip de crustaceu ), intregi populatii devenind de sex feminin, deci puse in imposibilitatea de a se reproduce.
S-au descoperit produse alternative care nu au efecte adverse asupra florei si faunei, cum ar fi unul avand la baza cuprul si care este de 1000 de ori mai  putin toxic pentru plante si animale.
Organismele daunatoare se reproduc in moluste si transmit omului numeroase boli. Cea mai raspandita este bacteria Escherichia coli , care este folosita ca un indicator al contaminarii. Pentru a nu provoca boala ar trebui sa existe mai putin de 230 E. colii la 100g de tesut.  Alte microorganisme care ridica probleme pentru om sunt bacteriile Salmonella si Staphyloccus  care pot sa apara in crustacee, si in climatele calde Vibrio parahaemolyticus. PBC-ul are un efect cumulativ asupra vietii din Marea Neagra. Ei sunt poluanti industriali, toxici pentru animale si oameni.