1 HELCOM
THE HELSINKI COMISSION

     HELCOM este o organizatie care incearca sa protejeze mediul marin al Marii Baltice impotriva tuturor surselor de poluare, prin intermediul cooperarii interguvernamentale intre Danemarca, Estonia, Comunitatea Europeana, Finlanda, Germania, Lituania, Letonia, Polonia, Rusia si Suedia.
     HELCOM este organul guvernator al “Conventiei Marine de Protejare a Mediului din zona Marii Baltice” cunoscuta sub numele de Comisia Helsinki.Viziunea acestei organizatii pentru vitor este un mediu al Marii Baltice mai sanatos, cu un echilibru atat intre intre componentele sale biologice, cat si intre activitatile socio-economice si bunastarea mediului.
      Pentru atingerea acestui obiectiv, tarile baltice si-au unit fortele in HELCOM, care functioneaza ca:
•    un organ care impune politici de protejare a mediului din zona Marii Baltice;
•    o organizatie care furnizeaza informatii despre starea mediului marin, eficienta masurilor pentru protejarea acestui mediu, initiative si pozitii care formeaza o baza pentru luarea deciziilor in alte foruri internationale
•    un organism care ofera, in concordanta cu nevoile specifice ale Marii Baltice, recomandari proprii dar si recomandari suplimentare pentru masurile impuse de alte organizatii internationale
•    o organizatie care incearca sa se asigure ca standardele pentru protejarea mediului sunt implementatede toate statele din jurul Marii Baltice
•    organizatie capabila sa stabileasca un raspuns promt in caz de incidente maritime majore
     Timp de 30 de ani HELCOM a dus o politica de protejare a mediului Marii Baltice. Aceasta politica s-a concentrat pe  specificul mediului matural, pe economie si situatia sociala in zona baltica, dar mai ales pe sensibilitatea specifica a Marii Baltice. Politica HELCOM a dus la imbunatatiri in diferite domenii, dar mai este nevoie inca de multa munca .



Organizatia
     Comisia Helsinki se intalneste annual.Se mai tin ocazional intalniri la nivel ministerial.Comisia adopta la intruniri recomandari pentru protejarea mediului marim, pe care guvernele tarilor member trebuie sa le inroduca in legislatiile si programele nationale.
     Presedentia Comisiei se schimba la fiecare 2 ani.Tarile se iau in ordine alfabetica,dupa limba engleza.
     Structura lucrativa a HELCOM consta in intalniri ale Comisieii Helsinki, sefii delegatiilor si cele 5 principale grupuri: HELCOM MARINE, HELCOM RESPONSE, HELCOM LAND, HELCOM HABITAT si HELCOM MONAS.
 
Scopurile Comisiei Helsinki
     Pricipalul scop este acela de a proteja mediul marin al Marii Baltice de orice sursa de poluare  ntro-i protejeze echilibrul ecologic.
     La Conventia din 1974 a fost prima data cand toate sursele de poluare de pe intreaga mare au fost subiectul unei singure conventii. In acel moment Conventia a fost semnata de cele 7 stata costale. Conventia a fost pusa in functiune in 3 mai 1980.
     O noua Conventie a fost semnata in 1992 de catre toate statele de la marginea Marii Baltice si de Comunitatea Europeana, datorita schimbarilor politice si ale legilor maritime si in ceea ce priveste politica de protejare a mediului natural. Dupa ratificare, Conventia a intrat in functiune la 17 ianuarie 2000. Conventia se refera la intreaga arie a Marii Baltice, incluzand atat tarmul, apa marii propriu-zisa ,cat si fundul marii. Sunt luate masuri si pentru protejarea zonelor aferente tarmului, contra poluarii.

Principii
     Pentru a pastra ecosistemul si echilibrul ecologic al Marii Baltice tarile membre HELCOM vor lua individual sau impreuna toate masurile legislative, administrative pentru prevenirea si eliminarea poluarii.
     Masurile preventive trebuie adoptate atunci cand sunt motive intemeiate sa se creada ca au fost introduse in mediul marin substante care ar putea dauna sanatatii umane, resurselor existente sau ecosistemului marin.
     HELCOM adopta principiul “poluatorul plateste”, principiu care serveste ca baza economica pentru a controla actiunile care pot dauna mediului. Poluatorul este fortat, prin lege, sa plateasca pentru adevaratele costuri ale activitatilor sale.  
     
Proiectele HELCOM
     Principalele sarcini HELCOM sunt duse la bun sfarsit de cele 5 grupuri principale, dar pot fi stabilite si Proiecte HELCOM sau grupuri ad hoc, care sa se ocupe mai detaliat de o anumita problema. Asemenea proiecte si grupuri pot ajuta la crearea unor legaturi intre grupurile de lucru permanente.
     Proiectele coordonate de HELCOM au o limita de timp, ele putand fi finantate de tarile membre, din bugetul HELCOM sau de surse externe.
     Un proiect poate fi propus de  una din tarile membre, de Comisie, de unul din cele 5 grupuri permanente, de Seful delegatiei sau de catre Secretarul executive. Cel care propune un proiect trebuie sa vina cu o schita a proiectului respectiv.

HELCOM si mediul natural al Marii Baltice
     HELCOM a evaluat efectele nutrientilor si a substantelor periculoase asupra ecosistemului Marii Baltice in ultimi 25 de ani, avand rapoarte cu toate datele necesare.
     Cercetarile facute de Comisia Helsinki furnizeaza date care ajuta expertii sa evalueze ineractiunea dintre mediul natural si formele de viata marine, cu accentual pus pe impactul pe care il au activitatile umane asupra mediului.



Marea Baltica
     Marea Baltica este o mare mica la scara globala, dar este unica din punct de vedere ecologic. Este o mare epicontintala, in nordul Europei, legata de Oceanul Arctic prin Marea Nordului. Are 2 golfuri mari: Golful Finic si Golful Botnic.
      Comunica la sud-vest cu Marea Nordului prin stramtorile Kattegat si Skagerrak, rezultand astfel k schimbul de apa dintre cele 2 mari este destul de limitat, aceeasi apa ramanand in Marea Baltica pana la 30 de ani, impreuna cu toata material organica si anorganica pe care o contine.
     La o adancime medie de aproximativ 53 m Marea Baltica este mult mai putin adanca decat majoritatea marilor. Raurile aduc un aport de 2% din volumul total de apa al marii.
     Zona inconjuratoare este de aproximativ 4 ori mai mare decat marea insasi.
     Volumul de apa este format dintr-un amestec de apa sarata din Marea Nordului si apa dulce din aportul raurilor si ploilor. Salinitatea la suprafata variaza intre 20 la mie in Kattegat; 1-2 la mie in Golful Botnic sic el Finic si aproximativ 35 la mie in larg.
     Salinitatea variaza si in functie de adancime, crescand de la suprafata spre adancuri. Avem astfel 2 straturi distincte de apa, cel dulce la suprafata sic el sarat la adancime.
    
      Biodiversitate
     Comparativ cu alte ecosisteme acvatice doar cateva specii de plante si de animale traiescin ecosistemul Marii Baltice. In limitele acestei biodiversitati intra un amestec unic de specii care traiesc in apa sarata dar si specii de apa dulce, adaptate la mediul Marii Baltice.
     Unde nivelul salinitatii este mai scazut ,in nord si est, putine specii marine supravietuiesc, iar habitatele din acele zone sunt  dominate de specii de apa dulce, in special in zonele costale si ale estuarelor.
     Numarul limitat de specii din lantul trofic al Marii Baltice inseamna ca fiecare specie are o mare importanta in dinamica si structura ecosistemului. Disparitia unei singure specii poate distruge functionariea intregului sistem. Aceste ecosisteme sunt considerate foarte vulnerabile la factorii externi.
    
      
      

1 Locuitorii Marii Baltice si speciile sunt amenintati de nivelul ridicat al substantelor periculoase care  intra in mare ca rezultat al indelundatelor activitati umane din zonele aferente marii.
     Un semn sigur de success al activitatii HELCOM este cresterea numarului, pe parcursul anilor, de vulturi cu  coada alba si a celor trei specii de foca care traiesc in Marea Baltica. Dar aceste specii inca inampina unele probleme. Mai sunt si speciile invasive care pun in pericol ecosistemul si biodiversitatea zonei.
     Marea majoritate a biotopurilor marine si costale  sunt amenitate si foarte multe dintre ele  contin specii rare sau pe cale de disparitie.
     Reteaua de arii protejate a Marii Baltice nu este inca completa. In multe cazuri organizatiile care se ocupa cu demarcarea acestei zone nu au reusit inca sa pregateasca un plan de bataie.

Ariile protejate ale Marii Baltice
     In 1994 62 de arii protejate din zona Marii Baltice au fost luate sub protectia HELCOM. Unele dintre aceste arii erau deja sub o anumita formade protectie, foarte putine arii au reusit insa sa fie pe deplin incorporate in Reteaua de Arii Protejate a Marii Baltice. Inca mai trebuiesc incorporate 24 de arii din largul marii, care au fost identificate de experti in 1998.

Cele cinci grupuri HELCOM
     Aceste grupuri sunt cele care adopta politici si strategii ; propun teme de dezbatere la intalnirile cu sefii delegatiilor, unde sunt luate toate deciziile. Cele cinci grupuri se ocupa cu diferitele aspecte ale muncii HELCOM in prevenirea poluarii si protejarea mediului natural al Marii Baltice.
    
      HELCOM MONAS
     Se mai numeste  Grupul de Monitirizare si Evaluare, si se ocupa de una din sarcinile cheie ale HELCOM. Evalueaza amenintarile adresate mediului marin, impactul lor asupra acestuia, starea in care se gaseste mediul si eficacitatea masurilor care trebuiesc adoptate. Aceasta munca reprezinta baza pentru actiunile celorlalte grupuri HELCOM.
     Acest grup incearca sa asigure ca programele de monitorizare HELCOM sunt utilizate cu maxima eficienta de cele cinci grupuri. Ofera informatii celorlalte grupuri despre problemele importante legate de mediu si de zonele afectate ale acestuia.
     Toate celelalte grupuri permanente si nepermanente ale HELCOM, isi prezinta propunerile privind mediul zonei baltice  cat si poluarea acestuia.
     Supravegheaza celelalte grupuri si se asigura ca acestea isi duc la bun sfarsit proiectele cu cel mai bun rezultat posibil.
     S-a implicat direct in formarea Obiectivelor Ecologice HELCOM.
    
      HELCOM LAND
     Este grupul care se ocupa cu poluarea la tarm, deoarece in cea mai mare parte poluarea Marii Baltice isi are originea la tarm. Mare Baltica a fost folosita timp de secole ca un imens “cos de gunoi” pentru deseurile generate in zona sa inconjuratoare, care este in present locuita de aproximativ 85 de milioane de oameni si este caracterizata de o dezvoltare industriala si agriculturala intense.
     Acest grup este responsabil cu reducerea poluarii din orice zona din jurul Marii Baltice, identifica ariile poluate cu nutrienti sau alte substante poluante  si propune masurile necesare pentru a reduce aceasta poluare.
     Incearca sa faciliteze implementarea de masuri pentru reducerea poluarii in cele mai poluate zone ale Marii Baltice.
   
     HELCOM MARITIME
     Crestera transporturilor maritime ameninta atat fragilul echilibru al ecosistemului, cat si mijloacele de trai ale multor oameni care depind de mare. In ultimi ani transportul pe apa a crescut reflectand inensificarea cooperarii si dezvoltarii economice in zona Marii Baltice. Aproximativ 2000 de vase sunt pe mare in fiecare zi, inclusiv 200 de tancuri cu petrol sau substante periculoase. Se estimeaza ca pana in 2017 traficul pe Marea Baltica se va dubla; traficul cargoboturilor si containerelor se vor tripla iar traficul tancurilor petroliere va creste cu 40%.
     Acest grup al HELCOM incearca sa previna orice poluare provenita de la ambarcatiuni intentionata sau accidentala.
     Transportul maritime este o afacere international  care are nevoie de reguli internationale. Toate ambarcatiunile care navigheaza in Marea Baltica trebuie sa respecte regulile globale si regionale indifferent de steagul sub care se afla.
     De aceea HELCOM MARITIME se asigura ca regulamentele adoptate sunt observate si puse in aplicare prin cooperare internationala.
     Grupul  identifica si promoveaza actiuni care limiteaza poluarea apei marii in timp ce asigura navigatia.
      Organizeaza intalniri regulate cu reprezentantii Organizatiilor Guvernamentale , Organizatii  Non-Guvernamentale ,Autoritatile transportului maritime si organizatii care se ocupa cu masurile ce trebuiesc luate in caz de poluare. Lucreaza indeaproape si cu alte organizatii, cum ar fi Organizatia Maritima Internatioala, pentru a se asigura ca masurile internationale sunt aplicate si respectate in Marea Baltica.
     
     HELCOM HABITAT
     Este grupul care se ocupa cu protejarea naturii si biodiversitatea.
     Acest grup aduna informatii despre multele ecosisteme si habitate care ofera adapost, hrana pentu speciile de plante si animale care traiesc atat in  apele Marii Baltice cat si in zona inconjuratoare. Nevoia de a pastra aceste ecosisteme trebuie luata in considerare de catre persoanele care isi desfasoara activitatile ina zona Marii Baltice.
     HELCOM HABITAT incearca sa asigure cat mai multe informatii, referitoare la habitat, specii si conservarea biodiversitatii,  celorlate grupuri HELCOM pentru a le ajutasa impuna o politica de protejare a acestora.
     Este grupul care identifica si evalueaza impacul actual si posibil al activitatilor umane aupra mediului natural. Face propuneri concrete celorlalte grupuri privind posobilele masuri pentru reducerea sau eliminarea impactului negative al activitatiloe umane asupra biodiversitatii.
     O prioritate este aceea de a coordona activitatile regionale pentru conservarea si protejarea biodiversitatii si pentru folosirea rezonabila a resurselor marine.
     
     HELCOM RESPONSE
     Cresterea numarului de vase care transporta petrol pe mare inseamna si cresterea riscului de producere a unor accidente. Rezulta astfel ca poluarea poate creste daca nu se iau masuri pentru a controla acest effect.
     Pana in 2015 peste 130 milioane  de tone de petrol vor fi transportate pe Marea Baltica in fiecare an. Acestea ar putea reprezenta un risc mare de poluare.
     Acest grup incearca sa asigure un raspuns promt la incidentele de poluare maritime. Se asigura de asemenea ca in caz de accident echipamentul potrivit este disponibil si ca se iau masurile potrivite in cooperare cu statele vecine.
     Este grupul care analizeaza dezvoltarea transporturilor maritime si investigheaza impactul acestora asupra cooperarii internationale in caz de poluare. Coordoneaza supravegherea aeriana a rutelor maritime.
     Organizeaza intalniri regulate cu oficialii responsabili cu raspunsul in caz de poluare si cu reprezentantii inter-guvernamentali si ONG-uri. Lucreaza si cu alte organizatii, cum ar fi BONN Agreement sau Organizatia Maritima Internationala pentru a se asigura ca masurile de siguranta sunt aplicate.
    Pentru a fi siguri de cooperarea intre organizatii au loc simulari a raspunsului in caz de accident maritime, atat pe hartie cat si in realitate.
     Un exemplu este BALEX DELTA, un exercitiu care testeaza procedurile de urgenta si capacitatea de raspuns a tarilor membre HELCOM in cazul unui accident major, fiind o operatiune de raspuns international.
Principalul obiectiv al acestui exercitiu este sa se asigure ca fiecare tara a Marii Baltice este capabila sa conduca o operatiune de raspuns in caz de poluare. Aceste simulari au loc in fiecare an si sunt gazduite de tarile membre dupa un program stabilit.