1

BRAZILIA

Cea mai mare tara din America de Sud, formata din 23 state federale si
singura de limba portugheza.


În partea central-estica a Americii de Sud cu deschidere la Oceanul
Atlantic (7400 km2). Tarmurile sunt scaldate de curenti calzi, fara
prea mare influenta climatica. În vest, frontiera ajunge aproape de
Muntii Anzi. Partea nordica ocupa bazinul Amazonului.

 

Este a cincea tara din lume (dupa Rusia, Canada, China, S.U.A.) si are
suprafata de 8 511 965 km2 (aproape cât Europa si jumatate din America
de Sud).

 

În N - Guyana Franceza, Surinam, Guyana si Venezuela, în N-V -
Columbia, în V - Peru, în S-V - Bolivia, Paraguay si Argentina, în S -
Uruguay, iar in E - Oceanul Atlantic.

 

Are 153 332 000 loc., 18 loc./km2, 75% din populatie este urbana si se
vorbeste limba portugheza.

 

Tarmul atlantic este în general jos si putin fragmentat, cu exceptia
marelui estuar al Amazonului, unde apar si foarte multe insule, cea
mai mare fiind Marajo. La sud de Capul Rocco si Capul Branco, linia de
tarm este mai articulata si mai înalta, cu numeroase porturi (Recife,
Salvador, Rio de Janeiro, Santos, Porto Alegre). În largul oceanului
se gaseste insula Trinidade.

Reliful are altitudini medii joase, aproape 2/3 fiind sub 300 m.
Domina doua tipuri majore: podisurile si câmpiile. Podisul Braziliei
ocupa partea central-estica, cu o altitudine medie de 800 m. În vestul
sau se individualizeaza Podisul Mato Grosso (media de 800 m), iar în
sud, de-a lungul coastei Atlanticului, sunt culmi mai înalte (pâna la
2 800 m), ca Serra do Mar, Serra Espinaco. La nord de fluviul Amazon,
Brazilia ocupa putin si din Podisul Guianelor, cu vârful cel mai înalt
din toata tara, Pico de Neblina (3 014 m).

A doua categorie de relief cuprinde Câmpia Amazonului (peste 50% din
teritoriul Braziliei), întinzându-se si prin vestul Podisului Mato
Grosso, unde face jonctiunea (peste Bolivia si Paraguay) cu Câmpia
Parana-Paraguay.


Clima are urmatoarele tipuri: ecuatoriala (în Bazinul Amazonului),
subecuatoriala (la nord si zona ecuatoriala a Amazonului), semiarida
calda (în N-E) si temperat calda (în sud).

Fluviile principale sunt Amazonul (cu afluenti foarte mari: Rio Negro,
Yapura, Tapajos, Madeira s.a.), Sao Francesco (cu o cascada ce îi
împarte cursul navigabil în doua sectoare) si Parana care trece în
Argentina. Râurile Podisului Braziliei dispun de cascade si de un mare
potential energetic.

Vegetatia este dominata în nord de padurea ecuatoriala numita aici
selvas (ocupa 1/3 din padurile lumii si produce o mare parte din
oxigenul atmosferei). Pe platouri se dezvolta vegetatia de savana si
stepa, cu ierburi înalte sau scunde, cu tufisuri si arbori rari, ale
caror radacini ajung pâna la 20 m adâncime. Aceste asociatii poarta
diferite denumiri: campos (în sud, acum cu plantatii de cafea, bumbac,
fructe sau cu pasuni), sertao (la N-E de campos, cu vegetatia mai
xerofila - cactusi mari, arbusti spinosi), caatinga (cu arbori mici,
ale caror frunze cad în anotimpul arid).