Progresul oricarei societati depinde într-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale ºi financiare de care dispune.
Întotdeauna, oamenii s-au strçduit ca din fiecare unitate de muncç, de resurse umane sau de bani ce se cheltuieåte, sç asigure o creåtere cÆt mai mare a volumului åi a calitç\ii productiei, sç obtinç cantitçti sporite de bunuri materiale åi servicii, deoarece numai pe o asemenea bazç poate fi asiguratç o creåtere economicç intensç, crearea unei economii avansate åi implicit conditii în vederea ridicçrii bunçstçrii materiale åi spirituale a popula\iei
Pentru ca un investitor sç fie eficient, el trebuie sa aibe in vedere ca raportul rezultate -- cheltuieli sç fie echilibrat, adicç sç poatç fi sintetizat în urmçtoarele forme de exprimare:
Maximizarea atragerii popula\iei în vÆrstç aptç de muncç ;
Maximizarea productivitç\ii muncii;
Maximizarea gradului de utilizare intensivç åi extensivç a tuturor capacitç\ilor de produc\ie;
Maximizarea gradului de valorificare a resurselor naturale;
Maximizarea efectelor nou create la fiecare unitate de efort integral depus;
Minimizarea cheltuielilor de resurse pentru atingerea efectelor dorite;
Realizarea unei calitç\i optime în raport cu exigen\ele consumului intern åi extern åi cu restric\iile care se ridicç în alocarea åi repartizarea resurselor
AvÆnd în vedere clasificarea formelor eficien\ei economice în func\ie de gradul de cuprindere a indicatorilor ce o exprimç (la nivelul economiei na\ionale, ramurii, întreprinderii, sec\iei) în eficien\ç sinteticç sau integralç, se considerç cç existç factori propriu-ziåi de creåtere. Progresul tehnic, progresul organizatoric åi ridicarea calificçrii sunt considera\i drept factori propriu-ziåi, întrucÆt prin natura lor nu exprimç ci numai influen\eazç folosirea ra\ionalç sau economisirea fiecçrei resurse, precum åi eficien\a finalç.
Calea de creåtere a eficien\ei reprezintç procesul de îmbunçtç\ire a eficien\ei economiei de pia\ç.
Micåorarea costului materialelor pe produs, scçderea amortizçrii specifice, reducerea salariului ce revine pe un produs, cu alte cuvinte îmbunçtç\irea acestor rapoarte de eficien\ç constituie cçi de reducere a costurilor unitare, respectiv de creåtere a eficien\ei sintetice. Tot cçi de reducere a costurilor sunt considerate åi formele inverse ale rapoartelor men\ionate: sporirea randamentului materialelor, creåterea productivitç\ii muncii, sporirea randamentului capitalului fix.
Factorii tehnico-organizatorici iau forma mçsurilor tehnico organizatorice concretizate în perfec\ionarea tehnicii, perfec\ionarea organizçrii (produc\iei, muncii åi conducerii) åi perfec\ionarea calificçrii cadrelor. ïn aceastç direc\ie ac\ioneazç introducerea de tehnologii avansate de prelucrare, folosirea deplinç a tuturor capacitç\ilor de produc\ie existente, îmbunçtç\irea åi ridicarea nivelului tehnic al produc\iei, a calitç\ii produselor, întçrirea ordinii åi disciplinei în produc\ie, ridicarea calificçrii personalului muncitor. Totodatç, pe fondul existen\ei unor premize tehnice, organizatorice åi economico-financiare, nivelul eficien\ei este în dependen\ç directç de calitatea muncii. Aceasta înseamnç deopotrivç cunoåtin\e la un nivel înalt ce se ob\in prin ridicarea gradului de pregçtire profesional-åtiin\ificç, dar åi ordine åi disciplinç, ini\iativç åi rçspundere pentru calitatea activitç\ii desfçåurate.
Al\i factori direc\i sunt: modificçrile structurale privitoare la ponderea produselor, unitç\ilor sau ramurilor economice cu un nivel åi un ritm de cråtere a eficien\ei mai mari decÆt cele medii; ac\iuna comer\ului exterior, care poate mçri sau micåora eficien\a unei activitç\i economice; modificarea condi\iilor naturale, care se referç la schimbarea structurii terenului, modificarea fertilitç\ii pçmÆntului åi apelor, modificarea climei åi a mediului înconjurçtor.
Rela\ia cauzalç dintre nivelul de dezvoltare economicç åi eficien\a cu care este cheltuitç munca socialç, exprimatç de legea productivitç\ii muncii are åi o formç materialç de manifestare, fiind întruchipatç complet în economia de muncç ce se ob\ine. De fapt ea oglindeåte un dublu aspect: pe de o parte mçrirea cantitç\ii de produse åi servicii ce se ob\in la fiecare unitate de efort, iar pe de altç parte micåorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecçrei unitç\i de produs sau serviciu.
Creåterea productivitç\ii muncii reflectç direc\ia progresistç a miåcçrii economice. Practic aceasta oglindeåte un dublu proces: pe de o parte mçrirea cantitç\ii de produse åi servicii ce se ob\in la fiecare unitate de efort, åi pe de altç parte, micåorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecçrei unitç\i de produs sau serviciu . Astfel, sporirea productivitç\ii muncii dç expresia concentratç perfec\ionçrilor ce au loc în condi\iile de produc\ie.
La sporirea productivitç\ii muncii concurç un numçr variat de factori.
Prin factori în\elegem condi\iile sau procesele care influen\eazç productivitatea muncii care \in de de împrejurçri obiecticve, aflate la un moment dat.
Principalele categorii sunt:
1) Factorii tehnici care au în vedere nivelul atins de åtiin\ç, tehnicç, tehnologie la un moment dat
2) Factorii economici åi sociali sunt cei lega\i de organizarea produc\iei åi a muncii atÆt la nivel micro cÆt åi la nivel macroeconomic, condi\iile de muncç åi via\ç.
3) Factorii umani åi psihologici, cei lega\i de pregçtirea åcolarç, nivelul de culturç, adaptabilitate la condi\iile de muncç, satisfac\ia pe care le-o oferç aceasta, via\a de familie, influen\a religiei åi a tradi\iei în alegerea meseriei.
4) Factori naturali referitori la condi\iile de climç, fertilitatea solului, accesibilitatea resurselor naturale.
5) Factori de structurç care influen\eazç nivelul productivitç\ii muncii prin schimbçrile survenite în structura pe ramuri åi subramuri a economiei na\ionale.
Dintre cçile de mçrire a productivitç\ii muncii mai importante sunt: automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi, înnoirea produc\iei, perfec\ionarea organizçrii produc\iei åi a muncii, pregçtirea åi perfec\ionarea resurselor umane, cointeresarea materialç a muncii.
1) Automatizarea robotizarea, promovarea tehnicilor noi – coordonate esen\iale ale progresului tehnic contemporan. Acestea atrag dupç sine sporirea productivitç\ii deoarce asigurç ob\inerea unei productivitç\i mai mari cu aceleaĺi cheltuieli de muncç, favorizeazç diminuarea celorlate cheltuieli pe produsĺi în general, realizarea de economii, cerĺterea eficien\ei, în condi\iile ob\inerii unor produse de calitate superioarç.
În aceastç direc\ie o mare importan\ç o are conducerea automatç ĺi robotizarea proceselor de produc\ie, realizarea de sisteme cu grade diferite de libertate ĺi complexitç\i din ce în ce mai mari ĺi generalizarea prelucrçrii automate a informa\iilor. Prin aceasta se realizeazç combinarea sistemelor electronice cu cel informatice. Dar intensificarea acestor lucruri nu e posibilç fçrç angajarea puternicç a cercetçrii ĺtiin\ifice. Numai ĺtiin\a ĺi tehnica avansatç, pçtrunse adĆnc în toate activitç\ile impulsioneazç întreaga miĺcare, asigurç un ritm rapid ĺi comprimarea etapelor, reducerea inegalitç\ilor la nivelul productivitç\ii muncii.
2) Modernizarea capacitç\ilor de produc\ie existente, prin îmbunçtç\irea parametrilor sçi tehnico func\ionali, în vederea reducerii consumului de materii prime ĺi energie electricç, ridicarea gradului de siguran\ç în exploatare, creĺterea vitezei de lucru.
Avantajele modernizçrii capacitç\ilor de produc\ie existente în raport cu construirea de noi asemenea capacitç\i derivç din faptul cç prima ac\iune, modernizarea, porneĺte de la o bazç tehnico- materialç existentç, pe care o dezvoltç ĺi o reînnoieĺte, punĆnd astfel mai bine în valoare, pe cĆnd cea de-a doua op\iune, construirea de noi capacitç\i porneĺte de la 0. Fiecare echipament, utilaj, instala\ie tehnologicç necesarç, trebuind sç fie construitç de la început, ceea ce reclamç eforturi mari, atrage cheltuieli sporite. În plus, modernizarea capacitç\ilor de produc\ie existente se efectueazç într-un timp mai scurt, în compara\ie cu situa\ia în care intregul obiectiv trebuie construit de început, fapt care permite ca prin modernizare sç poatç fi acceleratç aplicarea în practicç a celor mai noi mai noi cuceriri ale ĺtiin\ei ĺi tehnicii contemporane. Construirea unui obiectiv nou se poate desfçĺura pe intervale de cĆ\iva ani, timp în care solu\iile tehnice adoptate, deĺi ini\ial erau perforamte, fiind în concordan\ç cu cele mai noi realizari pe plan mondial, pĆnç sç se materializeze, pot deveni veduste. În plus modernizarea se concentreazç, de regulç asupra pçr\ii active a utilajului, influen\Ćnd deci elementele care realizeazç direct produc\ia materialç. Datoritç acestor avantaje, în \çrile dezvoltate aten\ia principalç e acordatç investi\iilor de modernizare.
3) ďnnoirea produc\iei prin perfec\ionarea carcateristicilor constructive, func\ionale, estetice, ergonomice, în vederea satisfacerii la un nivel înalt calitativ are implica\ii ĺi asupra creĺterii productivitç\ii muncii. Maĺinile ĺi utilajele se înnoiesc la 5-6 ani în medie. Men\inerea în fabrica\ie a unor produse cu un nivel tehnic scçzut, realizate cu tehnologii învechite conduce la scçderea gradului de competitivitate.
4) Perfec\ionarea organizçrii produc\iei ĺi a muncii reprezintç un proces complex, cu caracter dinamic ĺi de continuitate, care presupune adaptarea de cçtre conducerile unitç\ilor economice a unui ansamblu de mçsuri ĺi folosirea de metode ĺi tehnici stabilite pe baze de studii ĺi calcule tehnico-economice, care \in seama de noile descoperiri ale ĺtiin\ei, în cadrul asigurçrii unui cadru optim func\ional, de folosire de cçtre personalul ocupat a factorilor de produc\ie, în astfel de produc\ii cantitative ĺi calitative care sç asigure utilizarea maximç a lor ĺi creĺterea pe aceastç bazç a productivitç\ii muncii. Asigurarea unnor fluxuri continue de fabrica\ie, , sincronizarea efectuçrii în timp a diferitelor activitç\i, încçrcarea optimç a utilajelor, folosirea ra\ionalç a timpului de lucru, organizarea în condi\ii optime a activitç\ilor cu caracter auxiliar, îmbunçtç\irea activitç\ii de repara\ie ĺi între\inere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu scule ĺi dispozitive a locurilor de muncç, perfec\ionarea activitç\ii de transport inetrn ĺi depozitare, pregçtirea de noi produse sau perfec\ionarea celor existente (conceperea unor modele superioare atĆt în faza de proiectare ĺi execu\ie a produselor, cum ar fi extinderea informaticii în proiectare), prograamarea produc\iei, (folosirea unor metode eficiente de lansare a produselor în fabrica\ie, de urmçrire ĺi control calitativ al realizçrii programelor de produc\ie), îmbunçtç\irea organizçrii muncii (adoptarea unor mçsuri ĺi metode care sç asigure reducerea volumului de muncç, folosirea ra\ionalç a acestuia, precum: cooperarea în produc\ie, organizarea locurilor de produc\ie, normarea muncii, condi\ii optime sub raport ergonomic ĺi al tehnicii securitç\ii muncii).
5) Pregçtirea ĺi perfec\ionarea pregçtirii resurselor umane. Valen\ele pregçtirii se manifestç concomitent, cumulat ĺi propagat, pe tremen lung ĺi pe mai multe palnuri. În primul rĆnd prin ridicarea nivelului de culturç ĺi cunoastere a popula\iei, a pregçtirii ei tehnico-profesionale în corela\ie cu nevoile de muncç ale sistemului de economic ĺi cu aptitudinile resurselor umane ale societç\ii. Formareaprofesionalç ĺi perfec\ioanrea continuç, a acesteia, reprezintç principala cale de autovalorificare ĺi dezvoltare a factorului uman, de valorificare superioarç a poten\ialitç\ilor creative ĺi anticipative ale omului. De aceasta depinde receptivitatea ĺi viteza de adaptare la nou, reintegarea rapidç a resurselor umane în alte activitç\i utile societç\ii. Tot el condi\ioneazç ritmul, propor\iile ĺi eficien\a creativitç\ii tehnico-ĺtiin\ifice. Studii de economie a învç\çmĆntului au pus în eviden\ç contribu\ia importantç pe care instruc\ia ĺi pregçtirea o aduc la la creĺterea produc\iei, aport ce variazç între 20-20%.
Cointeresarea materialç condi\ioneazç veniturile popula\iei de rezultatele lor în muncç. În aceastç direc\ie, o importan\ç deosebitç o are aplicarea uneui sistem de reparti\ie care, pe de o aprte, sç determine cĆt mai corect mçrimea salariului fiecçrui lucrçtor, adicç ceea ce i se cuvine dupç munca depusç ĺi, pe de altç aprte, sç asigure un sistem de norme de muncç în pas cu progresul, prin care sç se stabileascç aportul fiecçruia la activitatea socialç. Orice neglijare în acest domeniu se reflectç nefavorabil, mai devreme sau mai tĆrziu, în sensul unei insuficiente cointeresçri, atunci cĆnd veniturile nu cresc corespunzçtor muncii depuse ca ĺi în cazul însuĺirii unor venituri mai mari decĆt activitatea desfçĺuratç, atrçgĆnd dupç sine nerespectarea unei corela\ii economice fundamentale, anume accea dintre creĺtrea productivitç\ii muncii ĺi creĺterea salariului.
Bibliografie:
Economie politica, Vol. I
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |