1

DEMOCRATIA

DEMOCRATIA este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea
cetatenilor la procesul de conducere.
Acest regim politic se defineste prin:
- separatia puterilor in stat ;
- alegeri libere ;
- pluralism
- respectarea drepturilor si libertatilor oamenilor ;
- domnia majoritatii si protectia minoritatiilor.

Cuvântul DEMOCRATIE a fost pentru prima data folosit in urma cu aproximativ 2500 ani si provine din limba greaca in care "demos" înseamna popor, iar "kratos" înseamna putere. Prin democratie se întelege puterea poporului, conducerea poporului de catre popor.

Democratia a aparut in Atena in secolul al VI - lea înainte de Hristos
si a cunoscut o dezvoltare deosebita in secolul urmator, in timpul lui
Pericle.

In Atena, toti cetatenii puteau lua parte, in mod nemijlocit, la
adoptarea deciziilor de interes public. Exista o democratie directa . Cetatea era condusa de un Sfat (Boule) si de Adunarea PoporuluiSfatul era alcatuit din 500 de membri , cate 50 de reprezentanti din fiecare trib teritorial, desemnati prin tragere la sorti, pe o perioada de un an si pentru maximum doua mandate. Pentru a deveniimembru al Sfatului , o persoana trebuie sa aiba cetatenia ateniana,vârsta de minimum 30 de ani si sa promoveze un examen de moralitate.

Adunarea poporului este alcatuita din chiar societatea in totalitateaei, exceptie facând sclavii, femeile si strainii, care nu erau considerati cetateni. Adunarea putea decide prin majoritate simpla asupra oricarei probleme de interes public. Judecatile se tineau in fata unor jurii alcatuite din 501 de membri, care luau hotarâri tot prin vot majoritar.

Democratia directa a functionat aproximativ 200 de ani. Ea a fost posibila deoarece in Atena numarul cetatenilor era mic, iar la întrunirile publice participau, in mod obisnuit, mai putin de jumatate. Insa, pe masura ce comunitatile s-au dezvoltat din punct de vedere demografic, conducerea acestora de catre toti cetatenii nu a mai fost, practic, posibila. In epoca moderna, locul democratiei directe a fost luat de democratia reprezentativa.

Primele state democratice moderne sunt Marea Britanie si S.U.A., unde s-a trecut la separarea puterilor in stat si la alegerea  conducatorilor. In Anglia, in 1689, conform Declaratiei drepturilor, puterea a fost încredintata unui parlament ales in mod liber de cetatenii cu drept de vot, iar in S.U.A., in 1787, a fost adoptata prima constitutie moderna. In secolele urmatoare, sistemul democratic s-a extins in numeroase tari, indiferent de forma lor de guvernamânt.

Statele actuale au milioane de locuitori, de aceea adunarea tuturor cetatenilor, pentru a dezbate diferite probleme si pentru a lua decizii cu privire la întreaga societate a devenit, practic, imposibila.

Cetatenii deleaga puterea unor reprezentanti pe care îi aleg , din rândurile lor, pentru a se ocupa de treburile publice . Alegerile legitimeaza dreptul reprezentantilor de a decide in locul si in numele poporului.

Democratia presupune existenta unor valori, precum: libertatea, dreptatea si egalitatea. Acestea reprezinta idealuri pentru care oamenii au luptat întotdeauna si in acelasi timp, repere pe baza carora s-au creat normele ce reglementeaza viata in societate.

Oamenii trebuie sa traiasca in libertate. De aceea statul democratic garanteaza si promoveaza libertatile personale, in limite stabilite de lege. Cetatenii trebuie sa aiba dreptul la conduite si opinii proprii si totodata, sa se bucure de securitatea personala, a domiciliului si a bunurilor pe care le poseda. Ei trebuie sa isi poata exercita libertatea de a se exprima, precum si dreptul de a-si alege conducatorii si de a decide in probleme de interes public.

In viata de zi cu zi, acestea nu sunt usor de realizat, pentru ca, pe de alta parte, pe terenul libertatii de exprimare se pot confrunta valori de baza ale democratiei:credintele religioase, ideile politice ale unor cetateni pot intra in conflict cu ale altora.

Pe de alta parte, anumiti cetateni ai societatii democratice considera ca toate ideile ar trebui exprimate, iar cele valoroase, dezbatute si puse in practica. Exista insa si persoane care considera ca sunt unii care incita la violenta si ura, iar prin urmare, acestea nu ar trebui
exprimate. Esenta democratiei o constituie participarea cetatenilor la viata publica. Aceasta înseamna preocuparea cetatenilor pentru problemele comunitatii, responsabilitate, interes pentru evenimentele sociale majore dezbatute de mass-media si chiar angajarea politica.

Libertatea si dreptatea sunt valori la care au visat si au sperat generatii de oameni. Pentru ca libertatea sa aiba sens si sa nu se transforme in dominatia celui mai tare asupra celor slabi, este nevoie de legi care sa stavileasca vointa arbitrala. Libertatea are nevoie de un stat de drept puternic care sa o protejeze, in care sa domneasca legea, si oamenii sa nu se afle la bunul plac al conducatorilor. Ea nu înseamna absenta autoritatii, ci se bazeaza pe aceasta. Intr-un stat democratic, oamenilor le sunt recunoscute si respectate drepturile, iar autoritatile intervin atunci când se comit nedreptati.

Democratia presupune si egalitatea in drepturi a cetatenilor, a
oportunitatilor pe care societatea le ofera, egalitatea in fata legii. O societate dreapta asigura membrilor ei sanse egale de reusita in viata, fara privilegii si fara discriminari. Egalitatea nu înseamna uniformitate. Oamenii se deosebesc intre ei prin capacitati, educatie, preferinte sau priceperi. Diversitatea trebuie acceptata si respectata, pentru ca este un factor important al dezvoltarii societatii si culturii.

Pentru ca democratia sa poata functiona, membrii societatii trebuie sa detina o cultura politica specifica. In absenta acesteia, democratia nu poate supravietui, institutiile democratice nefiind suficiente.

Printre avantajele democratiei se numara urmatoarele elemente:participarea efectiva a populatiei la procesul de luare a deciziilor;prezenta unor elite care guverneaza societatea cu sprijinul acesteia, guvernare ce presupune responsabilitate si limite; prezenta mai multor forte politice legal recunoscute care lupta pentru acapararea puterii politice; structurarea unei ideologii bine definite; organizarea institutiilor statului pe principiul separatiei puterilor in stat si structurarea relatiilor dintre acestea; existenta unor principii care stau la baza democratizarii, cum ar fi principiul descentralizarii, principiul separatiei puterilor in stat sau principiul autonomiei locale; specificarea exhaustiva a unor drepturi si libertati fundamentale; economie de piata unde liberul schimb duce la o dezvoltare economica.

Dezavantajele regimului democratic sunt in esenta urmatoarele: existenta unui aparat birocratic puternic prin distributia de posturi publice in scopul recrutarii sau fidelizarii clientelei politice; extinderea coruptiei si necesitatea ocultarii ei ce împinge sistemul
comunicarii politice catre disimulare, catre minciuna.

Statul democratic are rolul de a permite dezvoltarea libertatilor personale, carora le traseaza niste limite legale de manifestare si nu le prescrie ca o reteta modul de folosire. Ceea ce regimurile autoritare numesc "cliseu liberal" nu e decât imaginea societatii
normale, legatura normala dintre stat si societate, chiar si atunci când acest stat nu este unul democratic, adica atunci când puterea politica nu este aleasa liber. Regimurile autoritare se liberalizeaza mult mai rapid decât un regim totalitar. In plus, guvernele din regimurile autoritare pot fi înlaturate mult mai usor si mai des decât cele din sistemele totalitare.

Prabusirea regimurilor democratice este asociata si deseori determinata de o criza de performanta a acestora. Regimul nu mai reuseste sa rezolve o problema sau o serie de probleme majore demonstrând astfel pierderea eficacitatii, si in final pierderea legitimitatii regimului. Destramarea unui regim democratic poate fi determinata si de trecutul politic al tarii respective si de cultura sa politica. Daca exista o cultura civica puternica regimul democratic se poate mentine. La esecul democratiei se mai poate ajunge si daca elitele conducatoare nu reusesc sa se adapteze la schimbarea conditiilor sau când este erodata abilitatea lor de a-si pune in aplicare deciziile.

Etapele ce trebuiesc a fi urmate in tranzitia de la autoritarism la democratie sunt: extinderea drepturilor individuale si ale grupurilor; inaugurarea unui proces electoral care creeaza premisa ca elitele conducatoare vor fi mai atente la cerintele populatiei, care înseamna
totodata si sfirsitul detinerii monopolului puteri.

Actiunea politica e cea care transforma structura in conjunctura. Orice schimbare de regim , fie in sensul democratiei, fie in sensul autoritarismului, va provoca o modificare semnificativa la nivelul politicii statului respectiv. Trecerea de la democratie la autoritarism, spre exemplu, va determina schimbari fundamentale in caracteristicile socio-economice ale respectivului stat. Vor disparea anumite institutii caracteristice regimului democratic si vor fi infiintate altele care sa corespunda cerintelor unui regim de tip totalitar. Întregul sistem economic va avea de suferit serioase transformari in conditiile trecerii de la un sistem politic la altul, prin etatizarea economiei si prin trecerea la un sistem de planificare a acesteia. Bineînteles ca schimbarile nu vor avea loc doar in plan politic si economic. Ele vor surveni si in plan cultural si social prin implementarea unor elemente noi care sa adapteze realitatea culturala si sociala la cerintele noului regim.

Cadrul social al democratiei si normele statului de drept imprima fenomenului numit "opinie publica " un camp larg de manifestare, in contextual raportarii coerente la valori sau criterii in absenta carora nici democratia si nici statul de drept nu ar putea functiona corespunzator idealurilor sau felurilor de la care pornesc ori pe care le urmaresc. Potrivit unor teorii, in realitate "opinia publica nu este întreg articulate, ci un agregat de opinii numeroase, in general diverse, personale "

Exista diverse modalitati de a cunoaste si de aprecia, chiar de a influenta opinia publica, factor care, evalueaza tot ceea ce se petrece in interiorul si in afara sa , influenteaza strategii, politici si pozitii ale structurilor organizate.

Democratia pluralista este de la ora actuala fertila si efectiva in masura in care lasa urme in viata reala in opinia colectiva. Câstigurile democratiei pluraliste se refrang asupra tuturor, dar cu valori deosebite, potrivit unui adevar foarte simplu si de întelepciune : "dupa fapta si rasplata" . In aceste sens concludente si edificatoare pot fi considerate unele sondaje nationale , realizate in ultimii ani care contin întrebari si raspunsuri cuantificate, ce
permit descifrarea pe un diapazon larg si semnificativ a vietii economice si sociale.

Democratia si statul de drept, asa cum se manifesta intr-o tara sau alta reprezinta cadrul social al exprimarii si evaluarii opiniei publice.