1

Dezavantajele integrării României in U.E.

Exista persoane care cred ca aderarea la UE ar conduce la o pierdere de suveranitate si identitate nationala sau se tem ca tara va deveni mai vulnerabila in conditiile concurentei din Piata unica europeana.

În următorii cinci ani, România va trebui să cheltuiască peste 25 de miliarde de euro pentru a atinge standardele Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acestei sume va fi plătită de cetăţenii şi firmele din România. Costurile aderării, pe care românii le vor suporta, sunt costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de societăţile comerciale) şi costuri individuale (ce vor fi plătite de fiecare cetăţean român, pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesională, pentru un alt standard de viaţă).

Pentru primii trei ani de după integrare, adică până în 2010, România trebuie să contribuie cu mai multe miliarde de euro la bugetul comunitar. La acestea se adaugă cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii şi investiţiile în protecţia mediului. Efortul bugetar pentru cele două domenii se ridică la aproximativ 10-11 miliarde de euro, până în 2010. Valoarea totală a acestor cheltuieli se ridică la bugetul pe anul 2004, ceea ce înseamnă că, în cinci ani, românii vor plăti impozite cât pentru şase.

Costurile din fonduri private, adică cele care vor fi plătite de firmele româneşti, sunt cauzate de modificarea normelor româneşti de desfăşurare a activităţilor economice, pentru a fi compatibile cu cele europene. Aici trebuie să se regăsească investiţii pentru mediu ori cheltuieli pentru a avea produse la alte standarde sau certificarea după alte reguli.

Aderarea la Uniunea Europeană implică şi costuri economice, dar şi costuri sociale, aducând, printre altele, masive creşteri de preţuri. Suntem obligaţi să adoptăm regulile europene ale concurenţei loiale; nu se mai poate livra energia sub costuri, fie că este vorba de gaze naturale, electricitate sau căldură. Respectarea normelor europene exclude, dintr-o dată sau treptat, subvenţiile directe (netransparente) sau indirecte (ascunse) acordate pentru susţinerea tarifelor la energie. Astfel, aceste tarife trebuie să crească. Preţurile energiei vor trebui să acopere costurile, inclusiv cele legate de reducerea poluării.

care îşi vor închide porţile pentru că nu vor fi suficient de competitive pe piaţă. Din acest an şi până în 2024, România va trebui să investească aproape 30 de miliarde de euro numai pentru implementarea reglementărilor de protecţie a mediului.

Costurile aderării României vor fi mai mari decât în alte ţări, cel mai important motiv fiind însă situaţia din agricultură. Reforma structurală a agriculturii ar trebui să aibă un dublu obiectiv: în primul rând, reducerea populaţiei care îşi câştigă existenţa din agricultură; în al doilea rând, creşterea dimensiunii fermelor şi, ca atare, mărirea eficienţei agriculturii.

Chiar dacă transferul de resurse financiare prin programele Uniunea Europeană va fi la nivelul de circa 3 miliarde de euro, acesta ar putea fi insuficient pentru o ţară care s-a aflat ani la rând pe ultimul loc al alocărilor prin programele comunitare. Raportorul pentru România, Pierre Moscovici, a declarat că "Votul în favoarea României a fost unul politic", foarte important. "Nu este punctul final; este o etapă decisivă, fără îndoială, dar nu este cea finală. Trebuie să munciţi, să munciţi în continuare, să muncim împreună pentru a rezolva problemele pe care încă le mai are România", a explicat Moscovici.

Acestea sunt câteva dintre riscurile şi obligaţiile cu care se confruntă România şi pe care trebuie să ni le asumăm cu toţii în procesul deosebit de complex al integrării în structurile europene, riscuri asumate în speranţa unui viitor mai bun. Dezavantajele integrării României în Uniunea Europeană sunt deja vizibile în viaţa de zi cu zi şi trebuie să înţelegem că avantajele acestui proces ţin mai degrabă de durată lungă, de viitor. România trebuie să fie parte a transformării politice, economice şi socio-culturale numite Uniunea Europeană. Uniunea Europeană se doreşte un spaţiu al păcii, securităţii şi democraţiei. România nu poate opta altfel decât majoritatea ţărilor aflate pe acest continent, indiferent de costurile pe care trebuie să le plătească.