referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Mihai Eminescu-Glossa (rezumat)

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Glosa este o poezie cu forma fixa, alcatuita dintr-un numar de strofe egal cu numarul versurilor din prima strofa. Incepand cu a doua strofa se comenteaza fiecare vers al strofei-tema, ultima reluand, ca o concluzie, pe prima in ordinea inversa a versurilor...

Varianta Printabila 


Glossa

Glosa este o poezie  cu forma fixa, alcătuita dintr-un număr de strofe egal cu numărul versurilor din prima strofa. Începând cu a doua strofa se comentează fiecare vers al strofei-tema, ultima reluând, ca o concluzie, pe prima in ordinea inversa a versurilor.
Poezia lui Eminescu reprezintă o culme a creaţiei sale. Prin conţinut, poemul are valoare filozofica, gnomica, constituindu-se intr-un adevărat cod de cunoaştere, de etica, cu valoare de generalizare maxima.
Motivul central este al lumii ca teatru asociat cu ideea dezolării; iar detaşare, izolarea, indiferenta sunt atitudini pe care poetul le asimilează fiinţei ce depaseste nivelul omului comun.
Deşi Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic, măiestria artistica a acestei creaţii consta tocmai in clasicitatea ei, ce reiese in primul rând din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa.
Inca din prima strofa, considerata strofa-tema a poeziei, unde verbele sunt puse la “prezentul-etern “, cititorul intra in contact cu adevăruri general-valabile, exprimate 2 cate 2.
Ca si in “Scrisoarea I”, “Revedere”, sau “Oda (in metru antic)” poetul meditează asupra perisabilitatii timpului:
“Vreme trece, vreme vine
Toate-s vechi si noua toate”
Cea de-a doua strofa conţine codul de reguli si sfaturi conform cărora cel mai important lucru este cunoaşterea de sine si respingerea fericirii efemere. Pentru a atinge aceste idealuri, drumul vieţii trebuie mereu luminat de raţiune.
Detaşarea “rece” a celui care s-ar reîntoarce in nepăsarea lui înalta se sprijină pe atributul gândirii, a cărei cumpăna stabileşte echilibrul intre raţional si iraţional:
“Nici încline a ei limba
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimba
Pentru masca fericirii…”
Fericirea este “masca” si e trecătoare precum “clipa ce se schimba”  căci se naşte din moartea gândirii.
Lumea ca teatru este o tema schopenhaueriana si conduce spre ideea izolării (“Tu in colt petreci in tine”) prelucrata in numeroase creaţii eminesciene. Ca si in finalul “Luceafărului”, lumea este văzuta ca o imensa scena de teatru spre care omul de excepţie priveşte ca spectator.
revenind apoi in strofele 6 si 8, aceasta idee devine laitmotivul poeziei. Intr-un univers in care doar mastile se schimba: “Alte masti, aceeaşi piesa / Alte guri, aceeaşi gama”. Poetul isi lansează îndemnurile: “Amăgit atât de des / Nu spera si nu ai teama”.
O alta idee schopenhaueriana este aceea a prezentului etern: “Viitorul si trecutul / Sunt a filei doua fete”. Singura clipa sigura a existentei este prezentul, fiindcă trecutul nu poate fi reconstituit, iar viitorul este imprevizibil.
Critica societatii se face simţita cu precădere 7 si 9, unde satira este expresia indiferentei, a unui adânc dispreţ: “Nu spera când vezi mişeii / La izbânda făcând punte / Te-or învinge nataraii / De ai fi cu stea in frunte”. Simţind ca autocontemplatia este o modalitate certa de a ajunge la o linişte sufleteasca totala, poetul sugerează păstrarea acestei atitudini indiferent de circumstanţe: “De te-ating, sa feri in laturi / De hulesc, sa taci din gura”.
Ultima strofa, care este o reluare a celei dintâi, dar in care versurile sunt aşezate in ordine inversa celei iniţiale, codul de reguli si sfaturi etice devine mai evident datorita faptului ca acum versul cu valoare emblematica: “Tu ramai la toate rece” se afla la început.
In ceea ce priveşte stilul, acesta este caracterizat de limpezime si armonie. Claritatea reiese tocmai din simplitatea limbajului; poetul apelează la epitete, simboluri, metafore, numai când intentioneaza sa releve in mod deosebit o idee.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica