Sugestopedia, metoda holistica de superinvatare Categoria: Referat Psihologie
Descriere: - Un mod usor, rapid si nestresant de a învata, care stimuleaza
rezervele intelectuale (mobilizînd pîna la 90% din potentialul
creierului) si dezvolta abilitatile mintale, în primul rînd capacitatea
memorarii semifotografice... |
|
||
|
|
|||
|
1 Sugestopedia, metoda holistica de superīnvatare Sugestopedia este: - Un mod uşor, rapid şi nestresant de a īnvăţa, care stimulează rezervele intelectuale (mobilizīnd pīnă la 90% din potenţialul creierului) şi dezvoltă abilitătile mintale, īn primul rīnd capacitatea memorării semifotografice. - O metodă holistică ce valorifică somaticul şi psihicul; conştientul şi inconştientul; emisfera cerebrală dreaptă şi cea stīngă; factorul raţional şi cel emoţional. - O metodă īn care oferta de informaţie, intonaţia, muzica, respiraţia şi ritmurile organice sīnt sincronizate astfel īncīt constientul se racordează la inconstient, accedīnd la banca lui de date. - O metodă utilă pentru orice vīrstă, nivel intelectual sau profesie, pe care o putem utiliza īn cadru instituţional sau acasă, pe cont propriu. Sugestopedia o metoda prin care inveţi uşor şi uiţi greu... Sugestopedia ca metodă de īnvăţare extrem de rapidă si temeinică a fost elaborată de medicul şi psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, īn Institutul de Sugestologie din Sofia, primele experienţe debutīnd īn 1 960. Ea permite asimilarea de material factual (informaţii statice şi descriptive: cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme largi de idei) din orice domeniu. In zeci de şcoli de masă din Bulgaria elevii īnvaţă īn numai două luni materia unui an şcolar, clasele realizīnd spectaculoase "accelerări ale studiilor". In fosta Uniune Sovietică centrele de sugestopedie sīnt un fapt curent: programele de īnvăţare a limbilor străine, care folosesc īn special manualele redactate de Alexo Novacov muzician, actor şi profesor, sīnt parcurse īn trei luni, patru ore pe zi, timp īn care cursanţii asimilează 6 000 unităti lexicale şi structuri lingvistice, ceea ce reprezintă dublul fondului activ al unei limbi. Īn 1969, ziarul Pravda afirma că "este posibilă īnvăţarea unei limbi străine īntr-o lună". Un savant japonez anunţa că "Am īnvăţat engleza īn 7 zile; franceza īn 15". Īnsuşi Lozanov raportează că unii subiecţi pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (să nu uităm că fondul activ al vocabularului unei limbi este de 2 500 3 000 cuvinte), eficienţa īnvăţării crescīnd de 5-50 de ori. Centrele de sugestopedie din Berlin si Leipzig au constatat o memorie de durată de peste 90%, cifră pe care o susţin rezultatele lui Lozanov: retine rea materialului este īn proporţie de 88% după 6 luni şi 57% după 22 luni. Or, după o īnvăţare obişnuită, lucrurile stau cu totul alt fel: după 6 luni persoana reţine 60% din tezele principale, 36% din unitătile logice şi 21,5% din materialul textual, pentru ca din materialul pregătit pentru examene să se prezinte la apel doar 20% după numai 15 luni! Sugestopedia īn lume Se pare ca Zeitgeist-ul ultimelor decenii este marcat de deschiderea culturii occidentale, prin excelenţă ştiinţifică, materialistă şi pozitivistă, spre filozofia şi experienţa orientală traditională. Dincolo de amatorismul profanilor atraşi de senzaţional sau căpătuială, tot mai mulţi oameni de stiintă au cunozitatea să verifice intuitiile anticilor chinezi, indieni, japonezi, greci sau egipteni prin experimente riguros controlate sau să le confrunte cu teorii stiintifice deja validate, după care le īncorporează īn propriile constructe. Aşa se face că īn ultimii 30 de ani au proliferat īn lume diferite metode de superīnvăţare şi hipermnezie, hrănite din surse relativ comune şi bazīndu-se pe principii similare, dacă nu identice. Actualmente, sugestopedia şi diferite sisteme derivate se practică pretutindeni: īn tările fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se utilizează īn diferite centre specializate, īn universităţi (numai īn Universitatea din Novosibirsk ea este folosită anual de 10 000 de studenţi), īn Institutul Pedagogic de Limbi Străine din Moscova, īn armată sau de către publicul larg (Studioul "Mosfilm" a realizat chiar un film didactic). Dar harta sugestopediei este mult mai vastă: īn SUA există institute si fundatii speciale, conferinţe anuale (continuīnd traditia deschisă de prima Conferinţă intemaţională de sugestopedie, Varna, 1971), publicaţii şi acţiuni de diseminare a metodei īn īnvătămīnt, afaceri, armată, public. 1 Inspirate de asemenea de alte sisteme holistice, cum este psihosinteza psihiatrului italian Roberto Assagioli, sau antropozofia lui Rudolf Steiner, institutele, metodele sau autorii europeni care fac sugestopedie / īnvăţare accelerată / īnvăţare rapidă / superīnvăţare / educaţie holistica / metodă Lozanov mai pot fi identificaţi īn pedagogia autogenică a lui Friedrich Doncet (Germania), īn metoda lui Alfred Tomatis sau a lui Jean Coureau (Franţa), īn sistemul lui Jacques de Coulon (Elveţia) sau chiar īn programul de tehnici autogene elaborat de sovieticul A.G. Odesski (1971). Fosta URSS exporta metoda īn Africa; Ungaria si R.D. Germană cunosteau īnainte de revoluţie o sugestopedie relativ autentică, iar Canada īnregistrase iniţial un esec răsună tor īn urma aplicării unei formule "după ureche" de sugestopedie. Īn Romānia, sugestopedia, pe care o aplică o lume īntreagă, este practic necunoscută. Sursele sugestopediei Sugestopedia distilează elemente din raja yoga, muzică, īnvăţare īn somn, achiziţii ale fiziologiei si psihologiei contemporane, hipnoză, autogenie, parapsihologie, dramă. Gh. Lozanov a studiat yoga mintală (rajas īn India şi a practicat-o sistematic timp de 20 de ani. De aici a preluat antrenamentul īn concentrare, vizualizare, hipermnezie foto grafică si tehnica respiraţiei ritmice (prana yama, din tehnicile orientale de meditaţie). Parapsihologia a fost aprofundată de Lozanov prin studierea īn laborator a facultătilor extrasenzoriale a peste 65 de persoane. Pentru Vanga Dimitrova, "resursa naţională" a statului bulgar, el a deschis un laborator fiziologic chiar īn satul acesteia. Aici i-a studiat capacităţile paranormale timp de 10 ani. Concluziile lui Lozanov au fost că informatiile privind trecutul si viitorul individului sīnt preluate de persoane ca Vanga chiar din inconstientul acestuia; că inconstientul reţine o cantitate enormă de informaţie, provenită chiar si de Ia stimuli subliminali; problema este de a avea acces la aceste cunostinţe. De altminteri, neurochirurgia actuală a demonstrat, prin operaţiile făcute de dr. Wilder Penfield din Montreal, că orice experienţă se īnregistrează īn creier sub formă de pattern care persistă decenii īntregi sau o viaţă. Lozanov merge mai departe, considerīnd că omul īnregistrează permanent si altfel de informaţii: cele percepute intuitiv si telepatic sau prin clarviziune. Aceste percepţii, consideră el, īsi au rolul lor īn reactualizare. O descoperire prin serendipitate (din īntīmplare) īi relevă lui Lozanov secretul īnvătării īn somn: autosugestia. Două grupuri de studenti veniseră să-si consolideze cunostinţele prin īnvăţarea īn somn. Lozanov a observat că membrii unuia din cele două grupuri sforăie, semn că intraseră īn somnul profund, si a scos magnetofonul din priză. A doua zi ambele grupuri au performat la fel. Simpla sugestie că vor īnvăţa mai bine le-a fost suficientă si celor care dormiseră normal, fără īnvăţare īn somn. Muzica este indispensabilă īn sedinta de sugestopedie. si nu orice muzică, ci doar anumite compoziţii īn stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman. Acestea au măsura 4/4 (uneori 3/4) si ritmul largo (60 bătăi pe minut). Ritmurile organismului se racordează la cadenta muzicii, efectul fiind similar recitării unei mantre; pulsul scade cu 5 unităti tensiunea cu 4 diviziuni, iar frecvenţa undelor cerebrale creste cu aproximativ 6%. Se obtine o stare de relaxare fizică īnsoţită de lărgirea si acutizarea conştienţei. Cimatica, noua stiinţă fundată de dr. Hans Jerry, care studiază efectul muzicii asupra lumii īnsufleţite si neīnsufletite, se īntīlneste cu ideile anticilor (Pitagora, Hermes Trismegitus), după care muzica este o punte care uneste toate lucrurile. Totul īn univers este īn stare de vibraţie, chiar si electronii din atom, ceea ce face ca unele substanţe, culori si note muzicale să rezoneze. Dovezile experimentale sīnt concludente. Aceasta l-a determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor īn chimie, să exclame uimit:"... descoperim că universul nu este compus din materie, ci din muzică". |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
