referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Criza economica mondiala

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Diicultatile cu care s-au confruntat o parte din Statele Ue ca urmare a reduceriii drastice a livrarilor de gaze naturale au demonstrate necesitatea urgentarii adoptarii politicii energetice commune (Tabelul conform datelor communicate de Comisia Europeana)...

Varianta Printabila 


1

Crizei Economice Mondiale

 

În timp ce Uniunea Europeana este preocupata de identificarea unor

alternative la Federatia Rusa pentru aprovizionarea cu hidrocarburi, aceasta este, la rândul sau, interesata de diversificarea traseelor de furnizare, pentru a evita problemele create de Ucraina si Belarus.

 

 

        Proiectarea unei politici energetice comune în

Uniunea Europeana

 

 

 

Documente programatice

 

 

Proiectul politicii energetice europene a fost prezentat la 10.01.2007 de Comisia Europeana.

Principiile care stau la baza negocierilor sunt: realizarea unei piete interne de energie competitive si integrate; securitatea aprovizionarii, prin diversificarea surselor de procurare si a rutelor de transport, prin “coridorul sudic”, respectiv gazoductul „Nabucco”; reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (prin cresterea eficientei energetice extinderea utilizarii surselor alternative de energie - eoliana, solara, biomasa, biocombustibili, energie geotermala - si luarea în considerarea a energiei nucleare). substantiala a coordonarii europene în domeniul aprovizionarii energetice.

         Capitolul XXI defineste energia ca o “competenta împartita între statele  membre”, în timp ce articolul 194 evoca “securitatea aprovizionarii energetice a UE”.

 

 

Importurile de gaze naturale în statele UE

 

 

14 din cele 27 de state membre ale UE sunt mari consumatoare de gaze rusesti sau nu dispun de resurse alternative. Astfel, unele dintre cele mai dezvoltate state din Uniunea Europeana, precum Germania si Italia, importa aproximativ 50% din totalul gazelor livrate de Moscova blocului comunitar. Franta cumpara mai putin de jumatate din totalul Italiei si sub 25% din cel al Germaniei. Estonia Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Bulgaria depind total de gazele resesti.

 


 

Impedimente în realizarea politicii energetice commune

 

Particularitati pe segmental gazelor naturale

 

 

 

Realizarea unei piete unice competitive este grevata de înalta concentrare a pietelor la nivel local, de infrastructura deficitara, care face dificil accesul noilor competitori si ofensivitatea Moscovei pe segmentul de productie central-asiatic

         Obiectivul Uniunii de diversificare a furnizorilor, vizate fiind în primul rand statele din Asia Centrala (precum, Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan se loveste de relatiile privilegiate în domeniu pe care Federatia Rusa le-a stabilit cu acesti producatori, respectiv de contractele încheiate de Moscova pentru livrarile de gaze.

 


În 2007, gazul produs în Kazahstan a fost destinat, în special, consumului intern. La sfârsitul anului 2007, acest stat a încheiat doua acorduri care prevad construirea gazoductului Turkmenistan-Kazahstan-China si extinderea conductei Central-Asiatice. În acelasi timp, Kazahstanul a anuntat ca, pâna în 2010, se va transforma într-o o tara exportatoare de gaz.

 

 

Tergiversarea proiectelor de transport

 

 

Uniunea Europeana intentioneaza sa realizeze asa numitul “coridor sudic” de transport al gazelor dinspre zona caspica spre Europa, care include conducta Caucazului de Sud (South Caucasus Pipeline), ce va conecta zacamântul azer de la Shah Deniz, prin Georgia, cu Erzur um Turcia) si, respectiv, prelungirea acesteia prin intermediul gazoductului „ N a b u c c o ” ( Turcia Bulgaria-România-Ungaria Austria si al gazoductului Turcia –Grecia –Italia /TGI.

1

 South Caucasus Pipeline cu o lungime de 692 de kilometri (din care 443 de kilometri pe teritoriul Azerbaijanului si 250 de kilometri in Georgia si o capacitate de pana la 7 miliarde de metri cubi de gaz, transporta gaze naturale în Turcia începând din 30.09.2006. A fost construit pe aceeasi ruta ca si oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan, în scopul reducerii impactului de mediu. La 26.07.2007, Turcia, Grecia si Italia au semnat acordul interguvernamental privind construirea gazoductului TGI.

         Conducta, cu o capacitate de 8 miliarde de metri cubi, este planificata sa intre în exploatare în anul 2012. Vor participa compania italiana „Edison”, firmele elene „Depa” si „Desfa”, precum si societatea turca „Botas”.

“Nabucco”, initiat la 11.10.2002,  când a fost semnat, la Viena, Acordul de înfiintare a unui consortiu pentru efectuarea studiului de fezabilitate, reprezinta principala varianta.

 

 

Efectele crizei ruso – ucrainene din ianuarie 2009

 

Diicultatile cu care s-au confruntat o parte din Statele Ue ca urmare a reduceriii drastice a livrarilor de gaze naturale au demonstrate necesitatea urgentarii adoptarii politicii energetice commune (Tabelul conform datelor communicate de Comisia Europeana)

 


Variante de actiune ulterioare

 


Parlamentul European a aprobat, la 03.02.2009, cu 406 voturi pentru, 168 împotriva si 87 abtineri, un raport prin care a invitat Comisia Europeana si presedintia ceha a UE sa prezinte “un plan nou, ambitios si vizionar de diversificare energetica la urmatorul Consiliu European” (19-20.03.2009).

Concret, Comisiei Europene i s-a solicitat: - revizuirea, pâna la sfârsitul anului în curs, a Directivei privind aprovizionarea cu gaze, care dateaza din 2004.

         Acest fapt presupune masuri de interconectare a sistemelor de transport ;

- încheierea unui acord trilateral între UE, Rusia si Ucraina cu privire la livrarea si tranzitul de gaze din Federatia Rusa catre UE;

- sprijinirea includerii asa-numitei „clauze de securitate energetica” în acordurile comerciale, de asociere, de parteneriat si de cooperare cu tarile producatoare si de tranzit, care ar stabili un cod de conduita, ar interzice blocajele datorate unor dispute comerciale si ar trasa masurile ce trebuie adoptate în eventualitatea unei întreruperi unilaterale, efectuarea oricarei modificari a clauzelor contractului sau a celor privind aprovizionarea de catre unul dintre parteneri;

- elaborarea unei foi de parcurs pentru investitii nucleare. În plus, Parlamentul European si-a exprimat sprijinul pentru :

- negocierea unui acord complex cu Federatia Rusa, care sa înlocuiasca Acordul de Parteneriat si Cooperare din 1997;

- diversificarea surselor de aprovizionare (pe termen lung, din tari din regiunea Marii Caspice, precum Uzbekistan si Iran) sau a rutelor de transport - nominalizând proiectele energetice “Nabucco”, “Turcia-Grecia- Italia” (TGI) si “South Stream”

 

 

Masuri de interconectare a sistemelor de transport

 

 

La nivel european, proiectul “New European Transmission System” (NETS) prevede conectarea sistemelor de transport gazifer din zona Europei Centrale si de Sud-Est.

         A fost initiat în luna decembrie 2007 de compania ungara “MOL”. La 26.09.2008, la Budapesta companiile FGSZ (subsidiara a “MOL”), “Transgaz”/ România si “Plinacro”/        Croatia au semnat un Memorandum de întelegere pentru înfiintarea unei companii care sa studieze oportunitatea realizarii proiectului.

 


         Acesta beneficiaza de suportul Asociatiei Regulatorilor Regionali de Ene rgi e (Energy Regulators Association) si al Comisiei Europene. “Strategia de Interconectare a Sistemului National de Transport al gazelor naturale cu sistemele de transport ale tarilor vecine”, facuta publica de “Transgaz” SA, prevede racordarea la:

- Ungaria (prin finalizarea conductei Szeged-Arad) Pâna în prezent s-au realizat 37 de kilometri de conducta, pe tronsonul Arad-Pecica, urmând ca, dupa stabilirea detaliilor tehnicoecomice cu partea ungara, sa fie realizat restul de 25 de kilometri.

- Bulgaria (pe directia Giurgiu-Ruse)

- Serbia

 

 

Federatia Rusa - Efectele crizei financiare internationale

 

 

Investitiile in domeniul energetic  explorarea si productia de gaze necesita, în general, largi împrumuturi pe termen scurt, pe care Guvernul rus, nevoit sa injecteze fonduri semnificative pentru sustinerea sistemului bancar, nu le poate garanta în acest moment.

- Bugetul federal pe anul 2009 este construit pe o estimare a pretului petrolului de 95 de dolari/ baril. În mediile de specialitate, se apreciaza ca, pe fondul scaderii pretului petrolului, firmele rusesti din domeniul energ etic, inclusive concernul „Gazprom”, întâmpina dificultati în identificarea resurselor financiare necesare pentru investitii, care devin profitabile la preturi de peste 100 de dolari/ baril.

- Unele semnale indica posibile întârzieri în realizarea gazoductului „South Stream”, pe fondul reducerii fondurilor pentru investitii alocate de “Gazprom” (cu pâna la 14% în anul curent) si al cresterii costurilor totale (conform ministrului energeticii, Serghei Shmatko, de pâna la 31 de miliarde de dolari).

- Posibila tergiversare a dezvoltarii câmpului gazifer “Stockman” s-ar repercuta asupra proiectului gazifer “North Stream”.

         În pofida acestor dificultati, acordurile încheiate pentru realizarea de noi rute de transport sau asigurarea unor surse suplimentare de hidrocarburi denota interesul Federatiei Ruse de a-si dezvolta exporturile catre statele UE, evitând actualele state de tranzit care i-au creat probleme Ucraina si Belarus.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica