Muzician de înaltă pregătire, dirijor şi organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formaţii corale care au fiinţat pe pămîntul României — corul Mitropolitan din Iaşi —, unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavriil Musicescu a desfăşurat pe cele mai diverse planuri, o adincă operă de creaţie, de promovare a valorilor artistice româneşti, de educaţie muzicală. Născut la 20 martie 1847 la Ismail, Gavriil Musicescu a făcut primele studii in oraşul natal. Urmează timp de 4 ani la Seminarul din Huşi, după care studiază la Conservatorul din Iaşi. După absolvirea Conservatorului a fost numit profesor de muzică la Ismail. Aici are ocazia de a cunoaşte repertoriul coral bisericesc al clasicilor ruşi. Fiind un iscusit dirijor de cor şi avînd serioase înclinaţii spre compoziţie, a fost trimis la Petersburg, unde a urmat cursurile de armonie si polifonie, întors in ţară (1872), Gavriil Musicescu este numit profesor de armonie la Conservatorul de muzică din Iaşi. Timp de mai bine de trei decenii, Gavriil Musicescu, cu competenţă şi cu exigenţă, a îndrumat generaţiile de discipoli, instaurînd o tradiţie de seriozitate şi de autentică trăire emoţională artistică în lucrările elaborate. La catedră a fost un zelos propagator al cintecului popular, stăruind neîncetat a arăta studenţilor calea dezvoltării muzicii româneşti prin axarea ei pe creaţia populară. Ca director al Conservatorului din Iaşi (1901-1903), Gavriil Musicescu a iniţiat acţiuni menite să contribuie la educarea muzicală a publicului larg. Dezvoltarea orchestrei Conservatorului şi organizarea unor conferinţe cu ilustraţii muzicale au constituit un început lăudabil. Din 15 ianuarie 1876 a devenit şi dirijorul corului Mitropoliei din Iaşi, pe care-l va conduce pînâ la sfîrşitul vieţii. Gavriil Musicescu a ridicat această formaţie în scurt timp la un nivel necunoscut pînâ atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris — în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.) — compoziţii corale laice, reprezentînd prelucrări de melodii populare, împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile, în afară de muzică corală religioasă şi laică, creaţia sa cuprinde lucrări ocazionale, ca de pildă monumentala piesă corală Cu tărie înainte scrisă în 1885 cu prilejul jubileului de jumătate de veac al Academiei Mihăilene din Iaşi. In 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ştefan cel Mare, GavriilMusicescu scrie Cintecul lui Ştefan cel Mare, reluat şi amplificat în zilele noastre de compozitorul Gheorghe Dumitrescu in opera loan Vodă cel Cumplit. Prin cîntecele sale, Gavriil Musicescu a fost prezent în toate manifestările patriotice şi culturale ale ţării, în septembrie 1877, cu prilejul marii întîlniri de la Universitatea din Iaşi, compune un înaripat marş eroic intitulat Arme, arme. Sub titlul Fiii României, marşul s-a cîntat la reprezentaţiile de gală în cinstea căderii Plevnei. Soldaţilor români le-a mai închinat cîntecele Moartea vitează si Oşteanul român, pe versuri. populare. O remarcabilă autenticitate artistică o demonstrează Hora de la Plevna pe versuri de Vasile Alecsandri, Stejarul şi cornul pe versuri populare, Ca un glob de aur pe versuri de Dimitrie Bolintineanu. Gavriil Musicescu a armonizat melodii populare şi a publicat recenzii şi studii muzicale, articole în legătură cu valoarea folclorului ca bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Compozitorul şi dirijorul Gavriil Musicescu s-a stins din viaţă la 8 decembrie 1903, la Iaşi. Elevii săi, Ion Vidu şi Timotei Popovici, veniţi din Banat să înveţe la Iaşi, ca şi Enrico Mezzetti, Al.Zirra ş.a., au continuat tradiţia maestrului lor, îmbogăţind repertoriul coral romanesc cu lucrări de valoare. Tradiţia dirijorală a lui Gavriil Musicescu a fost continuată la Iaşi de Antonin Ciolan şi Vasile Popovici-Ieşeanu.
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |