1                                           COMENTARIU
                         IAPA LUI VODA

    Povestirea este specie a genului epic in proza . Termenul este sinonim cu cel  de naratiune cu care se si confunda, insa ca specie literara reprezinta untip de structura narativa .
    Povestirea Iapa lui Voda care face parte volumului Hanu Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu este o povestire in rama. In rama apare naratorul omniscent, omniprezent.Se disimuleaza autorul. Al doi-lea plan narativ apartine naratorului ordonator anume comisului Ionita ,iar al trei-lea plan narativ apartine naratorului personaj sau naratorului martor.In al doi-lea plan narativ se creeaza un adevarat ceremonial al poves tirii.Se obtine atentia,ascultarea,se infiripa actiunea narativa.
Locul este :-Hanu Ancutei,tara Moldovei, Draganesti,din tinutul Sucevei,s-au dus la divanuri,doi stanjeni si cinci palme,langa prisaca Velii,la Voda,la Iasi,de la Odobesti,Tara-de-Jos,Tara-de-Sus,targul Iesului,la un han, Curtea Domneasca, la Poarta Curtii,acolo,spre odai,intr-o camaruta din launtrul curtii,ici,pe usa asta mititica,dincolo,in odaia cea mare,intr-o lumina mare,de la fereastra deschisa.Timpul naratiunii este :-atunci, dinainte de Voda Calimah,nici in zilele mele,de-acu,odinioara, cand a rostit, cand am spus, pe urma , dupa aceea, a doua zi, catra amiaza, dupa ce am spus, chiar acum, pe loc, cand m-am ridicat,cand primise, cand am auzit, cand am incalicat,din alt veac,din acele zile ale tineretii mele,s-acuma, de mult.
Timpul ramei : ‘’ intr-o toamna, intr-o departata vreme,demult,in anul cand au cazut de Santilie ploi’’ . Locul ramei ‘’ Hanul Ancutei , Moldova ‘’.
Moduri de expunere :Naratiunea , dialog ,descrierea.
Expozitiunea :
 Comisul Ionita �si �ncepu istorisirea amintindu-si de vremurile
tineretii c�nd se afla tot la Hanu-Ancutei , �nsa la care era hangita
alta Ancuta, mama acesteia. Venise cu iapa pe care tot o lauda si
statea cu alti oameni care ,,acuma-s oale si ulcele''. Deodata toti
cei prezenti vazura un boier iesind dintr-o drosca si �ndrept�ndu-se
spre ei.
Intriga :
Era un boier voini , cu barba rosa , si cu un lantug de aur
la g�t. Politicosi , oamenii �l invitara la masa s-ii spusera Ancutei
sa-i aduca o iala cu vin pe care a platit-o comisul ,,trei
parale''.

1 Desfasurarea actiunii :
Intr�nd �n vorba razasul �ncepu sa i se pl�nga boierului de o
,,pricina'' pe care a mostenit-o de lsa stramosii sai. Era vorba
despre un vecin de la Draganesti care i-a furat pe nedrept o bucata de
pam�nt . Hotar�t, Ionita comisul insista spun�nd ca este an stare sa
mearga, �narmat cu acte si dovezi, si la Voda , iar daca nici el nu-i
va face dreptate sa-i pupe iapa nu departe de coada.La aceasta replica
toti cei prezenti ancepura sa r�da , inclusiv boierul.
Pus pe fapte , razasul pleca , iar a doua zise �nfatisa la curte
spalat si aranjat.
Punctul culminant :
Imediat o sluga aparu si-l �ntreba cu ce treaba a
venit. Dupa ce auzi totul soldatul �i dadu voie sa intre �n camera lui
Voda.
Lu�ndu-si inima �n dinti , comisul intra si cazu �n genunchi �n fata
domnitorului. Acesta �i porunci imediat sa se ridice , iar razasul
recunoscu mai �nt�i vocea. Dupa ce
�i arata toate actele si dovezile pe care le avea domnitorul �i
recunoscu dreptatea si imediat trimise sluga la locul faptei pebtru a
clarifica lucrurile. �nainte de a pleca boierul �l lua deoparte pe
comis si-l �ntreba ce s-ar fi �nt�mplat daca nu i se facea dreptate.
Ionita comisul , vaz�nd ca boierul are simtul umorului , raspunse
hotar�t : ,,Eu vorba nu mi-o iau �napoi. Iapa-i peste drum''.
Mult haz a facut voda pe raspunsul razasului si bat�ndu-l iar pe umar
�si aminti de oala cu vin rosu pe care i-o plati comisul la han.
Deznodamint :
Si iata de aceea se m�ndreste acum Ionita comisul cu roibul sau :
pentru ca se trage din iapa lui voda , care era si ea tot si r�ncheza
si ea tot la fel speriind o alta Ancuta.
In text se foloseste limbajul popular specific autorului (“Santilie,tusinata, ros, harapnic, ocina,stanjen, coarda, botfor,Alisandru Machidon,pricina”).Personaje: Comisul Ionita, Voda, Iapa-pesonaje principale ; Ancuta, dorobantul, un ostean batran , un ofiter tinerel , om de-a lui Voda – figuranti. Figuri de stil :alternanta ‘’ eu stam aici in acest loc’’