1 Diferenta dintre maturizarea fetelor si a baietilor la virsta Pubertara
    Preadolescenta – caracterizare generala

Aspectul exterior se caracterizeaza prin lipsa de armonie, mainile fiind mai lungi decat trunchiul, nasul disproportionat in raport cu fata, īntreaga conformatie lasand impresia unei fiinte desirate.
    Se constata schimbari evidente la nivelul vietii psihice. Actele de autoritate ale parintilor  sunt cu greu suportate, fiind supuse unui acut de discernamant critic daca nu sunt intemeiate si necesare. Se mainfesta o schimbare in comportamentul copilului, ce ar avea urmatoarea explicatie: Pana in aceasta perioada cunostintele parintilor, in majoritatea cazurilor au fost suficiente pentru lamurirea diferitelor probleme din viata copilului, iar capacitatea intelectuala a acestuia era inca putin dezvoltata spre a-si da seama de unele insuficiente ale parintilor. Acum insa, venind in contact cu cunostinte variate si profunde, iar gandirea dezvoltandu-se la capacitatea realului, insuficientele parintesti nu mai trec neobservate.
    La aceasta varsta se dezvolta constiinta de sine, preadolescentul fiind animat de dorinta de a-si cunoaste propriile sale posibilitati, pentru a-si da seama in ce masura poate fi util colectivului.
Idealul preadolescentului este de a deveni un om util societatii, cu o inalta constiinta a datoriei, in orice domeniu ar activa (stiintific, literar, artistic, tehnic, etc.).

Caracteristicele Psihico-Fiziologice a pubertatii

Pubertatea reprezinta perioada in care maturitatea fizica si sexuala este evidenta si se manifesta prin crestere rapida in inaltime si greutate si prin aparitia caracteristicilor sexuale primare si secundare, aceste schimbari se asociaza cu modificari importante in activitatea hormonilor. In pubertate sporeste nivelul hormonilor sexuali testosteronul si estrogenul, primul fiind hormon sexual masculin, cel deal doilea fiind hormon sexual femenin. Acesti hormoni stimuleaza cresterea si dezvoltarea organelor reproductive si sint responsabile pentru diferentele dintre baieti si fete in ceea ce priveste marimea oaselor, dezvoltarea musculara si depunerea tesutului adipos, se mai poate de gasit in lucrarile a numerosi autori ideia despredependenta starii psiho-emotionale de activitatea hormonilor, cum ar fi depresia la fete s-au agresivitatea la baieti, dar e important de mentionat ca atunci cind ne referim la starile psiho-emotionale nu este indicat sa tinem cont doar de un mecanism biologic, atit depresia la fete cit si agresivitatea la baieti sint stari care au o ideologie comlexa, sunt implicati atit factori biologici cit si psihologici si sociali.

•    Modificarile caracteristecelor sexuale primare

Caracteristicele sexuale primare la fete sunt: vaginul, uterul, ovarele si trompele uterine. Caracteristicele sexuale primare sunt implicate in reproducere, pe parcursul pubertatii are loc crestere gradata a acestor organe ceea ce conduce la maturizarea sexuala a fetelor la etapa data. Cel mai evident semn al maturitatii sexuale la fete este menarcha sau prima menstruatie, in medie o fata are prima menstruatie la virsta de 12 ani, dupa ce au inceput sa se mareasca sinii si sa se mareasca uterul, in asemenea imprejurari se manifesta si depresia in forma cea mai grava. Aceste dezvoltari fiziologice influenteaza intr-o masura mare psihicul puberului, in unele cazuri stresurile intense traite de puber, fara ai fi acordata atentia si spriginul necerar, pot crea permise pentru aparitia unui complex de inferioritate. Menarcha nu este un moment pur fiziologic cit comporta cu putinta si semnificatie psihica. In foarte multe culturi menarcha este considerata indiciul transformarii tinerei fete in femeie. Factorii care influenteaza felul in care tinara fata traieste experienta primei menstruatii sunt informarea corecta si sustinnerea de catre persoanelor apropiate. Este normal faptul ca sporeasca interesul fetelor fata de relatia fete–baieti, sa fie mai constiente de feminitatea lor, sa fie mai mature in ceia ce priveste diferite trasaturi de personalitate. Dincauza disconfortului apare jena fata de aceste procese si uneori chiar fata de personalitatea proprie.
    La baieti modificarile caracteristicelor sexuale primare includ dezvoltarea penisului, scrotului, testiculelor, glandei prostatei si a veziculelor seminale. Pe la 12 ani baietii experimenteaza de obicei prima ejaculare care poate avea loc in timpul somnului. Printre puberi se observa un interes sporit fata de dezvoltarea penisului propriu, au loc chear si multe comparatii cu semenii, in acest caz parerea semenilor are mare influenta asupra autoaprecierii preadolescentului.

•    Modificarile caracteristicilor sexuale secundare

    Aceasta include dezvoltarea sinilor pina la marimea lor completa si aparitia pilozitatii schimbarea vocii. Ultemele doua caracteristici fiind prezente cit la fete atit si la baieti.

•    Maturizarea timpurie si tirzie

Virsta cronologica la care individul atinge perioada pubertara poate sa defere in cazul in care individul se dezvolta mai repede comparativ cu semenii sai, vorbim despre maturizarea precoce, si maturizarea tirzie. In cazul baietilor dezvoltarea timpurie le aduce anumite avantaje psihice, de cele mai multe cazuri baietii cu maturizare timpurie au mai multa forta fizica comparativ cu semenii lor, au succes in activitati sportive si isi dezvolta mai devreme increderea in sine fata de sexul opus. Altfel se intimpla cu baietii care au parte de maturizare tirzie, de obicei acestea traiesc momente de neliniste si discomfort psihic privind normalitatea dezvoltarii lor in comparatie cu altii.
    In cazul felor, maturizarea timpurie nu prezint un avantaj, de cele mai multe ori fetele nu sint multumite de imaginea lor corporala, acest lucru se intimpla din cauza ca insasi pubertatea la fete intervine mai timpuriu iar maturizarea precoce a unei fete, putem presupune, aceasta nu este pregatita psihico-emotionala pentru a accepta schimbarile fiziologice. Fetele pot sa simta discomfort, stinjeneala si cauta diferite mecanisme de aparare, nereusite de obicei, cum ar fi de exemplu pozitia aplecata de spate, pentru asi ascunde proivinientele bustului si conturarea siluetei. Mecanismul de aplecare de spate pentru asi ascunde sinii, de obicei este conditionat de un puternic sentiment de vinovatie referitor la femenitatea lor. Fetele incovoiate la pubertate de obicei sint cele care au avut parte de o educatie gresita.
    Alt factor care streseaza fetele cu maturizare precoce este faptul ca de obicei ele devin tinta unor comentarii rautacioase sau tinta unor aventuri sexuale neadecvate.
    Alt factor este steriotipul social referitor la frumusetea masculina si femenin. In cazul baietilor cu maturizare precoce ei sunt mai avantajati pentru ca steriotipul masculin corespunde cu cresterea in inaltime, in greutate, cu forta fizica. In cazul fetelor cu pubertate precoce pot deveni pentru o perioada de timp mai inalte si mai grele decit fetele si baietii de aceeasi virsta, si acest lucru le poate conditiona neacceptarea propriei imagini.

    Dezvoltarea cognitiva si morala a puberului
    
    Tipul fundamental de activitate in perioada pubertatii se schimba de la invatare la comunicare cu semenii in special dezvoltarea prieteniilor si formarea grupurilor de refetinta. Dar invatarea si formarea culturii generale, instruirea teoretica si practica devin prioritati ai acestei perioade de virsta. Acetea ramin mai ales prioritati conditionate de asteptarile sociale. Se produc doua schimbari importante:
    O schimbare de continut, adica are loc imbogatirea substantiala a continuturilor de invatare prin marirea sferei de interese a puberului pentru domenii variate de cunostinte.
    O schimbare metodologica, care se manifesta prin depasirea fazei de acumulare si stocare a informatiei.
Ursula Schiopu si E. Veza incearca sa periodizeze pubertatea si adolescenta dupa criteriul achizitiilor intelectuare. La 10-11 ani activitatea intelectuala a puberului este influentata prin aparitia structurii logico-formale, fenomen ce se manifesta prin actualizarea curiozitatii in special pe la 13-14 ani si prin abordarea complexa a realitatii. La 15 ani puberul este preocupat de abordarea filosofica a realitatii, a lumii, ceea ce il antreneaza intr-o relationare critica cu lumea valorilor. Abordarea critica a valorilor nu presupune neaparat o neadoptare sociala, aceasta atitudine este o necesitate interna in procesul dezvoltatii intelectuale si spirituale. La 16-18 ani are loc dezvoltarea argumentatiei ca instrument al activitatii intelectuale, are loc conturarea placerii discutiei iarasi este o tendinta ce poate sa fie dezvoltata cu anumite cerinte interindividuale. Autorii propun sa se studieze interesul fata de lumea exterioara ce poate fi in activitati interindividuale. La 10-12 ani deschiderea spre lume si spre dezvoltarea interintelectuala se stabilizeaza definitiv la 12-14 ani, perioada in care se observa fuseul de crestere cu conflictele si angoasele inerente are loc eclipsarea temporara a produselor inteligentei sau criza de scolarizare. Apoi urmeaza perioada preocuparii de definirea conceptiei despre lume si viata, aceasta perioada dureaza pina la finele adolescentei.


PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE PREADOLESCENTULUI

•    Integrarea sociala
Esenta integrarii sociale consta in atasamentul din ce in ce mai constient si mai activ la colectivul caruia apartine si a carui sfera se extinde de la clasa, scoala, pana la marele colectiv social.
    Cu cat inainteaza in varsta, cu atat adolescentul este mai obiectiv in judecatile sale, aprecierile efectuandu-se in functie de criteriile sociale pe care si le-a insusit. Dorinta de a cunoaste valorile sociale si culturale se manifesta riguros si tenace. Integrarea adolescentilor in valorile sociale si culturale ale colectivitatii contribuie la formarea conceptiei lor despre lume si viata; cei mai multi manifesta un interes deosebit pentru cuceririle stiintei contemporane si pentru anumite ramuri ale stiintei: fizica, filosofia, biologia, matematica, chimia, istoria.

•    Dezvoltarea vietii psihice
-Sensibilitatea. Activitatea senzoriala creste, ceea ce determina modificari ale pragurilor minimal, maximal si diferential ale analizatorilor, facandu-se posibila reflectarea mai fina si mai analitica a obiectelor si fenomenelor realitatii.
     Senzatia vizuala. In perioada pubertatii acuitatea vizuala creste simtitor, convergenta ochilor are o mare capacitate de acomodare. Distinge cu mai multa precizie obiectele la distanta. Se constata o crestere a sensibilitatii si finetii cromatice. Se castiga experienta denumirii tuturor culorilor importante. Adolescentul opereaza intr-un sistem comparativ bogat si cu o capacitate de verbalizare relativ mare si variata (culoarea deltei, culoarea lunii, culoarea eclipsei).
Senzatia auditiva. Se dezvolta in directia capacitatii de diferentiere si reproducere a sunetelor muzicale, auzul tehnic; auzul fonematic-pe linia intelegerii celor mai neinsemnate nuante si semnificatii din vorbire, ca si pe linia identificarii obiectelor, fiintelor, dupa anumite insusiri perceptive si auditive.
    Senzatiile gustative si olfactive. Capacitatea de a diferentia, clasifica si denumi substantele dupa miros creste foarte mult. Fetele au o mare sensibilitate pentru parfumuri. La baieti, din dorinta de a imita gusturile adultilor (fumat, bauturi, mancaruri picant) isi modifica treptat, chiar daca la inceput nu face placere gusturile. Datorita cresterii experientei generale de viata, ca si datorita maturizarii, in adolescenta are loc procesul de erotizare a sensibilitatii.

•    Perceptiile si spiritul de observatie.
Perceptiile si spiritul de observatie ale preadolescentului devin foarte vii, capata o mare adancime. Pe adolescent il atrag unele aspecte specifice ale fenomenelor-ceea ce este original si tipic. La preadolescent vor interveni treptat elemente importante de ordine, o evidenta modificare a tonalitatii afective. Preadolescenta si adolescenta sunt perioade ale observatiei analitice. La preadolescenti si adolescenti perceptiile sunt incluse intr-o problematica mai larga, sunt supuse sarcinilor gandirii. Preadolescentii si adolescentii observa pentru a verifica, pentru a intelege, pentru a surprinde ceea ce-i intereseaza.

•    Atentia.
Se dezvolta evident atentia voluntara. Chiar atentia involuntara si cea postvoluntara isi modifica aspectul, devin mai eficiente. Functiile intensive ale atentiei sunt deplin dezvoltate, creste capacitatea de concentrare. Preadolescentii – doua ore, adolescentii – 4 ore. Dezvoltarea cunostintelor diverse, multiple ale preadolescentului si adolescentului, dezvolta spiritul de observatie si a diferitelor interese gnostice, organizeaza noi particularitati ale atentiei : natura incepe sa fie privita cu ochi de « naturalist », cu ochi de « fizician », etc.


1 •    Memoria.
Intre 13-17 ani capacitatea de memorare ajunge la foarte mati performante. Memoria, fiind o activitate complexa, implicit in organizarea si reactionarea numeroaselor legaturi asociative disponibile, este una din laturile cele mai solicitate ale activitatii intelectuale.
    In aceasta perioada creste mult caracterul activ si voluntar al memoriei; memoria foarte exacta a scolarului mic incepe sa fie tot mai mult inlocuita cu memoria logica care pastreaza ceea ce este esential, operand cu scheme logice.
    Memoria opereaza cu reprezentari si notiuni, care devin mai bogate, mai complexe, mai organizate. O serie de reprezentari se rationalizeaza treptat, altele capata un caracter tipizat, avand un potential sugestiv deosebit de marcant. Dezvoltarea memoriei se reflecta in initiere, care devine de 4-5 ori  mai eficienta decat a perioadei micii scolaritati. La preadolescent, fixarea se face inca sub forma unei reflectari relativ fidele a materialului ce urmeaza a fi memorat. Pastrarea ierarhizeaza, insa, o anumita ordine si primordialitate a ceea ce trebuie sa se pastreze in functie de criterii logice. Recunoasterea opereaza mult cu asociatii si cu structuri de reprezentari. Cele mai evidente prefaceri apar in reproduceri:     Preadolescentul structureaza reproducerea verbala in stil propriu, se straduieste sa depaseasca stilul nivelului verbal, scris sau oral. La adolescent, prelucrarea apare in insusi procesul fixarii, cand se procedeaza la restructurari care sa faca mai sistematic si mai inteligibil materialul de memorat. Pastrarea se sistematizeaza mult. Recunoasterea reconstituie materialul in aspecte detaliate analitice, prin coordonatele lui logice. In reproducere, adolescentul include in relatarile sale verbale numeroase elemente de explicatie (personale) sublinieri, asociatii, comparatii – ceea ce da originalitate reproducerii.

•    Imaginatia.
O caracteristica a preadolescentei si adolescentei este dezvoltarea mare a fortei de creatie, a capacitatilor ideative si a capacitatilor creatoare practice. In afara de imaginatia reproductiva care ajuta in insusirea sistemului de cunostinte transmise in procesul instructiv, se dezvolta tot mai sensibil imaginatia creatoare, a carei material ce o alimenteaza preadolescenta si adolescenta il gaseste in realitatea in care traieste, trecutul istoric, diverse amintiri in legatura cu propria persoana, anumite actiuni umane, atitudini, defecte, perspectivele profesiei, sentimentul de dragoste care incepe sa se manifeste. Prin creatiile lor, preadolescentii si adolescentiii isi exprima propriile judecati si atitudini in legatura cu problemele ce-i framanta pe ei, sau colectivul in care traiesc si contemporaneitatea. In repertoriul creatiti artistice se exprima exuberanta, bucuria, dragostea de viata, sentimentul de iubire.
    O forma speciala a imaginatiei, strans legata de varsta adolescentei, este visarea – proiectarea mentala a personalitatii in situatii viitoare. Visarea este un proces strans legat de realitate, raportandu-se la dorintele lui legate de planurile de viitor, de profesie, de pozitie sociala. Dorintele de viitor sunt strans legate de interesele, aptitudinile, si sistemul de cunostinte ale adolescentului.

•    Afectivitatea
Maturizarea organismului se manifesta de obicei cu o evidenta maturizare intelectuala si afectiva a copilului. Viata afectiva  se complica si se diversifica, preadolescentul si mai ales adolescentul admira, iubeste, simte, viseaza, aspira, stie sa doreasca, are idealuri afective, ii intelege pe cei din jur cu intentiile, reactiile acestora. Intensitatea, amploarea si valoarea emotiilor, sint dependente de insemnatatea pe care o au pentru adolescent diverse fenomene, obiecte, persoane.
    Doua directii apar mai importante in dezvoltarea generala a vietii afective :
-cresterea autonomiei morale si a conceptiei morale a adolescentului
-erotizarea vietii afective.
    Primul apect este legat de viata si relatiile sociale, cel de-al doilea se refera la aspectele individuale ale dexvoltarii afectivitatii. Se dezvolta sentimente superioare – morale, politice, estetice, intelectuale – baza lor de convingere dezvoltandu-se datorita largirii cunostintelor moral-politice, datorita lecturii bogate, a activitatilor culturale. Adolescentul devine un foarte sever si pretentios judecator cu altii si cu el insusi. Sentimentele ce corespund acestei perioade :
prietenia – bazata pe incredere, sinceritate, fidelitate, devotament, intelegere reciproca
tovarasia – idealiri comune, solidaritatea intregului colectiv
sentimente intelectuale – curiozitatea, uimirea, admiratia, indoiala
sentimentul dragostei de munca, sentimentul colectivismului, patriotismului
sentimente de iubire – se raporteaza intotdeauna la o persoana, care va cuceri nu numai un complex de emotii, dar si pasiunile, afectele – cum a afirmat Rousseau, preadolescenta este perioada in care apar « primele pasiuni si primele furntuni afective ».

•    Vointa.
 Este perioada in care se modifica devenind deosebit de bogat momentul deliberativ al actului volitiv, cand intre motivele actiunilor s-a ajuns la o ierarhizare, care este in stransa legatura cu  experienta in domeniul in care urmeaza sa se actioneze.
    In luarea hotararii, preadolescentul este prompt, dar la adolescent, timpul este mai indelungat, deoarece el reflecta mai temeinic asupra mijloacelor realizarii actiunii precum si a consecintelor ce decurg din aceasta.
Executia hotararii. – Preadolescentul nu trece totdeauna imediat la executia hotararii luate, ci adesea amana indeplinirea celor propuse. Adolescentul da dovada de mai multa perseverenta, scopurile actiunilor sale avand o motivatie mai puternica. Pe aceasta perseverenta se dezvolta calitatile vointei: initiativa, perseverenta, principialitatea scopului, etc.

•    Gandirea.
Structura generala a solicitarilor intelectuale tot mai largi, mai compleze si multilaterale duce la modificari profunde ale gandirii si la dezvoltarea mare a cunostintelor. Dezvoltarea diferntiala a cunostintelor in diverse domenii, duce la dezvoltarea gandirii diferentiate: gandire matematica, gandire fizica, gandire gramaticala, etc. Studiul diferitelor obiecte de invatamant il apropie tot mai mult pe preadolescent si adolescent de insusirea unei conceptii materialist-dialectice despre lume si viata, intelege legaturile obiective ale dezvoltarii naturii si societatii, stabileste relatia cauzala si de finalitate a producerii diferitelor fenomene.
In procesul insusirii cunostintelor se constituie deprinderi specifice de a gandi, se intaresc sisteme de a gandi, de a observa, se dezvolta, deci, capacitati operative, intelectuale. Se generalizeaza algoritmi in cadrul aceleiasi discipline, treptat apar transformari so operatii intre discipline. Pe aceasta baza se dezvolta formele operationale abstracte ale gandirii, se dezvolta posibilitatile determinarii logice a relatiilor dintre fenomene in cadrul unui sistem deductiv si inductiv, se dezvolta posibilitatea urmaririi logice a trasaturilor si diferentieri intre clase si fenomene, se dtermina criteriile logice ale clasificarii. Judecatile devin mai complexe – disjunctive, ipotetice, apodictice. Se dezvolta spiritul critic al gandirii – ca urmare a logicii si adancirii acesteia, a dezvoltarii posibilitatii de a analiza determinarea inclusa in fenomene, precizia gandirii.
In perioada preadolescentei si adolescentei trecerea catre formele extensive, verbale ale gandirii logice face necesara preluarea in termeni personali a cunostintelor. Stilul muncii intelectuale constituie o aderare constienta, logica la cerintele sistematizarii, ca si ale largirii intereselor teoretice si practice si este dictat de volumul si calitatea cerintelor activitatii scolare.
    Pe masura ce se dezvolta sistemul informativ de cunostinte ale preadolescentului si adolescentului se petrece o ierarhizare latenta a valorii celor cunoscute, dar se manifesta(mai ales spre sfarsitul perioadei) si preferinte, urgente, etc., ceea ce oglindeste aspectele caracteristice individuale ale felului cum constiinta umana primeste ceea ce-i vine din afara. Reflectarea se petrece in mod activ si selectiv.




Ministerul Educaţiei şi Tineretului  al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova






Dare de seama


Tema:     
1.       Diferenta dintre sexe in perioada pubertara.
2. Particularitatile psihologice a preadolescentului

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro