1                                 Petru I
    Cu mulţi ani �n urmă pe şantierul naval al oraşelului olandez Zandam, acolo unde se construiau corăbii măritime, �ntr-o bună zi a apărut nou teslar. �mpreuna cu ceilalţi ei jeluia sc�ndurile, bătea piroane, căra b�rne grele. C�nd meşterul �n striga: „Ei, teslarule Piter, vino �ncoace!” – el alerga �n fugă mare şi asculta cu respect ce i se poruncea. După  ce termina de lucru, el colinda oraşul, căutind să observe c�t mai multe sucruri interesante. Locuitorul Zaandamului au rămas foarte uimiţi afl�nd mai t�rziu că t�narul teslar Petru Mihail este de fapt ţarul rus Petru I, plecat �n călătorie prin ţari străine. T�narul ţar rus pornise �n călătorie peste hotare �ntr-o simplă curiozitate, ci cu un scop anumit. „S�nt elev şi am nevoie de dascăli”, - �şi gravase el pe ştampila sa personala. El �si dădea sama că are �nca foarte multe de �nvaţat.
    Acum trei sute de ani, �n anul 1672, c�nd se născuse ţareviciul Petru, Rusia ducea lipsă de oameni cărturari. Mari cunoscători de limbă latină şi greacă, oratori cu har, oştile viteze se aflau destui, dar ingineri, oameni de ştiinţă erau puţini. Boieri ignoranţi, mulţi dintre ei abea dacă ştiau să se semneze, conduceau treburile ţarii după reguli şi obiceiuri �nvechite, le rezolvau �ncet şi fără grabă, tem�ndu-se de orice inovatii. Armata era prost echipata şi instruită, flota militară lipsea cu desăv�rşire. Era necesar să se scoată Rusia din starea de �napropiere, să se construiască fabrici şi uzine, safie adoptate noi legi, sa fie atraşi la conducerea statului oameni energici şi instruiţi. Totodată era necesar să i se �ntoarcă Rusiei păm�nturile străvechi de pe ţarmul Mării Baltice,ce-i aparţin�nduseră totdeauna şi acaparate c�teva decenii mai �naintate de regii suedezi. Fără o armată bine echipatată si fără o flotă puternică aceste păm�nturi nu puteau fi recucerite. Dar mai �nt�i de toate era nevoie de oameni culţi.
    Iată de ce ţarul Petru I s-a apucat singur de �nvăţătură şi s-a pus pe capul tineretului rus, silindu-l să roadă cărţile. Multora �ncă le-au fi plăcut să treacă, ca pe vremuri, cu mai puţină bătaie de cap, deaceea nu prea vroia să-şi schimbe deprinderile, să stea �n banca şcolară. Dar ţarul era ne�nduplecat si necruţător. Şi iată-i unul după altul, oamenii reşi plec�nd peste hotare, ca să capete cunoştinţe. La �ntoarcere pe mulţi �i examina  �nsuşi ţarul. Şi vai şi amar de acela care, departe de baştină, a tăiat frunze la c�ini, vals�nd prin saloane, �n loc să �nveţe carte.
    Poporul de r�nd �n vreme domniei lui Petru I o ducea  foarte greu. Mii de ţarani, m�naţi cu forţa la construirea noilor oraşe, erau seceraţi de foame şi boli, erau seceraţi de foamete şi boli, cădeau sleiţi de munca sub biciul supraveghetorilor cruzi. Zeci de mii de ţărani au fost �nrolaţi  pe toata viaţa �n armată, unde-i snopeau �n bătăi pentru cea mai mica nesupunere. Petru I a purta războaie şi a realizat noile reforme era nevoie de mulţi bani. Banii erau storşi tot de la poporul simplu, lucru firesc de altfel, căci  Petru I era �n primul r�nd ţarul dvorenilor moşieri. Şi totuşi �n timpul lui Petru i Rusia a facut un mare pas �nnainte. Au fost construite numeroase manufacturi – �ntreprinderi industriale din acele vremuri. Au fost organizate şcoli de cultura generală şi de specialitate, a fost intemeiată Academia de ştiinţă. Au �nceput să apară primele gazete, a luat fiinţa un teatru permanent.
Petru I şi-a depus toate forţele ca să creeze o flotă militară puternică, a reorganizat armata, �n fruntea căreea se aflau generalul şi ofiţerul bine instruiţi.Războiul �mpotriva Suediei s-a �ncheeat cu victoriea ţarului Petru I. Rusia şi-a restituit teritoriile ei de pe litoralulMării Baltice. Acum ţara avea ieşire la mare şi putea liber să facă comeţ cu alte state. Pe litoralul recucerit a fost construită noua capitală a ţarii – oraşul Peterburg.
    Acestui oraş, care astăzi poartă cu m�ndrie numele de Leningrad.