1                        Constantin Brâncoveanu    
                (1688-1714)

           Viaţa şi domnia marelui voievod
    Viţă de Brâncoveni, viitorul domn s-a născut în satul cu acellaşi nume
din judeţul Olt. A rămas orfan de tată de mic. În 1674 i-a murit fratele, Barbu
la Constantinopol; Constantin Brâncoveanu devine singurul moştenitor al
uriaşei averi a lui Matei Basarab şi unul dintre cei mai bogaţi boieri din ţară.
Turcii chiar îi ziceau ,,Prinţul de aur”.
    Până să urce pe tron, Brâncoveanu a fost pe rând: paharnic, logofăt,
postelnic, mare spătar, mare logofăt. Ca logofăt al domnitorului Şerban
Cantacuzino ( 1678-1688 ) s-a ocupat de tipărirea primei traduceri în limba
română a Bibliei (1688).
    La sfârşitul anului 1688, la 34 de ani a ocupat tronul Ţării Româneşti.
Încercând să-i îndepărteze pe greci, marii boieri din Ţara Românească l-au
făcut domn aproape cu forţa.
    
             Personalitate Europeană
    În istoria Europei medievale, Constantin Brâncoveanu s-a remarcat ca
un mare om politic şi fin diplomat. Domnind într-o zonă fierbinte a Europei,
Brâncoveanu a trebuit să lupte împotriva expansiunii otomane, care ameninţa
stabilitatea continentului. Pentru aceasta, a recurs la alianţe strategice cu
vecinii, urmărind păstrarea independenţei Ţărilor Române şi apărarea
credinţei ortodoxe strămoşeşti prin constituirea unui front antiotoman împreună
cu popoarele din Balcani. Politica sa externă a urmărit echilibrul faţă de
presiunile celor trei mari imperii: austriac, otoman şi rus. El a aderat la Liga
sfântă (constituită în 1684 din iniţiativa Papei Inocenţiu al XI-lea), alcătuită din
Statul Papal, Imperiul Habsburgic, Polonia, Veneţia şi Rusia, care dorea
alungarea turcilor din Europa şi realizarea unui nou echilibru politic între
puterile Europene.
    Relaţiile sale externe şi negocierile abile i-au atras supranumele de
,,meşterul neântrecut al diplomaţiei”. Lui i se datorează introducerea de noi
metode în diplomaţia secolului al XVIII-lea, precum corespondenţa secretă
şi folosirea agenţilor secreţi în marile capitale ale continentului

                Mare iubitor de cultură
    Constantin Brâncoveanu a fost un mare sprijinitor al culturii şi religiei.
Dispunând de mari averi, Brâncoveanu a ridicat în Ţara Românească o serie
de mânăstiri, biserici şi palate după moda italiană. Printre aceste monumente
de artă trebuie amintite palatele de la Mogoşoaia şi Potlogi, mânăstirile de la
Hurezi şi Sâmbăta şi multe altele.

    În aprilie 1714 turcii l-au mazilit şi l-au dus cu toată familia la
Constantinopol unde a fost ucis împreună cu cei 4 fii ai săi pentru că au refu-
zat să treacă la religia islamică( religia turcilor )    

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro