1
CUPRINS
CAPITOLUL I SCHEMA DE AMENAJARE HIDROENERGETICA A RÂULUI ARGEŞ…………………………………………………………….1
1.1 Date generale……………………………………………………………..1
1.2 Descriere………………………………………………………………….2
CAPITOLUL II PRIZA MICROHIDROAGREGAT…………………...10
2.1 Descriere generală…………………………………………….…………10
2.2. Descrierea echipamentului hidromecanic
şi regimuri de funcţionare…………………………………………………10
2.3 Supraveghere şi control………………………………………………...13
2.4 Măsuri N.P.M…………………………………………………………...13
I VANA PLANA 3,5x4,0/9,5……………………………………………….13
CAPITOLUL III CENTRALA HIDROELECTRICĂ…………………...24
3.1 Scopul……………………………………………………………………24
3.2. Descriere……………………...…………………………………………24
3.3. Supraveghere şi control………………………………………………..26
3.4. Măsuri NPM……………………………………………………………27
3.5 Măsuri PSI………………………………………………………………27
CAPITOLUL 4 TURBINA HIDRAULICĂ………………………………28
4.1 Scopul instalaţiei………………………………………………………..28
4.2. Descrierea produsului………………………………………………….28
4.3. Controale ce se fac de către personalul operativ……………………..34
4.4. Manevre………………………………………………………………...35
4.5. Anomalii posibile……………………………………………………….38
4.6. Intervenţii permise personalului operativ
(în cazul funcţionării anormale)…………………………………………...40
4.7. Lucrări de intervenţie………………………………………………….40
4.8. Măsuri de securitate……………………………...…………………….41
II TURBINA F.O. 230/720…………………………………………………..42
Grupul de ulei sub presiune………………………………………………..…46
Instalaţia de evacuare apă din aspirator………………………………..…….55
Instalaţia de curent continuu…………………………………………………56
III HIDROGENERATORUL VERTICAL SINCRON………………………….57
CAPITOLUL V BAZINUL DE LINIŞTIRE……………………………...61
5.1. Scopul lucrării …………………………………………………………61
5.2. Descrierea lucrării……………………………………………………...61
5.3. Măsuri NPM……………………………………………………………61
CAPITOLUL I
SCHEMA DE AMENAJARE
HIDROENERGETICA A RÂULUI ARGEŞ
1.1 Date generale
Râul Argeş, izvorăşte din munţii Făgăraş, în centrul ţării, vărsându-se, după un traseu de aproximativ 250 km lungime în Dunăre, în zona sudică a ţării (Olteniţa). Pentru a creşte gradul de utilizare complexă a resurselor hidrografice ale Argeşului, a fost gândită o amenajare a acestui râu, care să satisfacă numeroase cerinţe cum ar fi: alimentări cu apă potabilă pentru populaţie şi industrie, irigaţii combaterea eroziunii solului, piscicultură, prevenirea inundaţiilor, producerea energiei electrice, baze sportive şi de agrement şi chiar navigaţie pe sectorul inferior.
In acest scop au fost demarate încă din anul 1960 ample lucrări de regularizare şi amenajare a cursului acestui râu, precum şi a afluenţilor săi mai importanţi (Râul Târgului, Dâmboviţa, Râul Doamnei, Vâlsan). Schema de amenajare a râului Argeş a fost concepută pentru a satisface, din punct de vedere energetic, următoarele, cerinţe:
- utilizarea maximă a resurselor hidroenergetice
- realizarea de centrale hidroelectrice de mare putere; cu regim de funcţionare la vârf.
Pentru atingerea acestor obiective s-a realizat un lac de acumulare important (465 mil. m.c. apă) - Lacul Vidraru de care beneficiază întreaga cascadă de centrale hidroelectrice din aval. Pentru a putea utiliza la întreaga capacitate acumularea Vidraru ;au fost făcute lucrări de captare ai unor afluenţi ai Argeşului (Râul Doamnei, Vâlsan, Limpedea, V. lui Stan) şi chiar un afluent al Oltului (râul Topolog).
Aceste aducţiuni secundare însumează zeci de km. de canale, tunele, conducte, precum şi alte construcţii hidrotehnice. Astfel s-a mărit gradul de utilizare a potenţialului hidroenergetic economic, permiţându-se folosirea energiei cursurilor de apă a căror amenajare independentă în centrale de mică putere nu ar fi fost economică, concentrarea debitelor fiind una din căile principale de creştere a puterii în CHE.
Sistemul hidroenergetic Argeş este format din următoarele obiective:
- două CHE amonte de barajul Vidraru, Cumpăna şi Vâlsan cu o putere de 5 MW fiecare
- CHE Vidraru cu o putere de 220 MW
- Sectorul Oieşti - C. de Argeş, cu CHE: Oieşti, Albeşti, Cerbureni, V. Iaşului, C. de Argeş;
- Sectorul C. de Argeş - Goleşti cu CHE: Noapteş, Zigoneni, Băiculeşti, Mâniceşti, Vâlcele, Merişani, Budeasa, Bascov, Piteşti, Goleşti.
- Sectorul Goleşti - Olteniţa cu CHE: Mihăileşti, Adunaţii-Copăceni, Rodovanu, Olteniţa.
Din acest sector s-au finalizat în momentul de faţă numai lucrările la CHE Mihăileşti, celelalte fiind abandonate în diverse stadii de execuţie.
1.2 Descriere
1. CHE CUMPĂNA
- tip cu lac de acumulare derivaţie sub presiune şi centrală la zi
- volumul lacului 288.430 m3 realizat cu barajul Cumpăniţa (H = 33m)
- cota maximă în lac 921,50 mdM
- căderea centralei 102 m
- debitul instalat 6,l m3/s.
- puterea instalată 5 MW
- tip hidroagregate -1 turbină Francis şi generator sincron
- anul PIF -1967.
2 .CHE VÂLSAN
- tip cu lac de acumulare, derivaţie sub presiunea şi centrală subterană
- volumul lacului 120.000m3 realizat cu barajul Vâlsan (Hm = 25 m).
- cota maximă în lac 954 mdM.
- căderea centralei 108 m
- debitul instalat 6,1m3/s.
- puterea instalată 5MW
- tip hidroagregat 1 turbină Francis şi generator
- anul PIF 1968.
3. CHE VIDRARU
- tip cu lac de acumulare, derivaţie, sub presiune şi centrală subterană
- volumul lacului, 460 mil. m3 realizat cu barajul Vidraru
- cota maximă în lac 830 mdM
- căderea centralei 324 m.
- debitul instalat 90 m3/s.
- tip hidroagregate 4 turbine Francis şi generatoare sincrone verticale 55 MW fiecare .
- anul PIF 1966
4. CHE OIEŞTI
- tip cu lac de acumulare şi derivaţie cu nivel liber
- volumul lacului 250000 m3
- cota retenţiei normale 506 mdM
- căderea centralei 20,5 m.
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 15 MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1967.
5. CHE ALBEŞTI
- tip centrală pe derivaţie (canal)
- cota retenţiei normale 485,5mdM
- căderea centralei 20, 5 m.
- debitul instalat 90 m3/s.
- puterea instalată 15 MW
- tip hidroagregate : 2 turbine Kaplan şi generatoare sincron verticale
- anul PIF 1967.
6. CHE CERBURENI
- tip cu lac de acumulare şi derivaţie cu nivel liber
- volumul lacului 350.000 m3
- cota retenţiei normale 465 mdM
- căderea centralei 20,5 m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 15 MW
- tip hidroagregate :2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anu1 PIF I969
7. CHE VALEA IAŞULUI
- TIP centrală pe derivaţie canal
- cota retenţiei normale 444,5 mdM
- căderea centralei 20,5m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 15 MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1969
8. CHE CURTEA DE ARGEŞ
- tip centrală baraj cu lac de acumulare
- volumul lacului 150000 m3
- cota retenţiei normale 424 mdM
- căderea centralei 10,5 m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 7,7 MW
- tip hidroagregate- 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1972
9. CHE NOAPTEŞ
- tip centrală pe derivaţie (canal)
- cota retenţiei normale 413,5 mdM
- căderea centralei 20,5m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 15,5 MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1973
10. CHE ZIGONENI
- tip centrală baraj cu lac de acumulare
- volumul lacului 13,3 mil. m3
- cota retenţiei normale 393 mdM
- căderea centralei 20,4 m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 15,4 MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1974
11. CHE BĂICULEŞTI
- tip centrală pe derivaţie
- cota retenţiei normale 372 mdM
- căderea centralei 20,3 m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 15,4 MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1974
12. CHE MĂNICEŞTI
- tip centrală pe derivaţie
- cota retenţiei normale 352,3 mdM
- căderea centralei 15,1m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 11,5 MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1975
13. CHE VÂLCELE
- tip centrală cu lac de acumulare
- volumul lacului 40,5 mil. m3
- cota retenţiei normale 337 mdM
- căderea centralei 20,5m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 15,4MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1976
14. CHE MERIŞANI
- tip centrală cu derivaţie
- cota retenţiei normale 316,5 mdM
- căderea centralei 15,5 m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 11,5 MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1976
15. CHE BUDEASA
- tip centrală baraj cu lac de acumulare
- volumul lacului 24 mil. m3
- cota retenţiei normale 301 mdM
- căderea centralei 15,5m
- debitul instalat 90m3/s
- puterea instalată 11,5MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1977
16. CHE BASCOV
- tip centrală baraj cu lac de acumulare
- volumul lacului 4 mil. m3
- cota retenţiei normale 285,5mdM
- căderea centralei 10,5m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 7,7MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1972
17. CHE PITEŞTI
- tip centrală baraj cu lac de acumulare
- volumul lacului 2 mil. m3
- cota retenţiei normale 264mdM
- căderea centralei 10,5m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 7,7 MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1972
18. CHE GOLEŞTI
- tip centrală baraj cu lac de acumulare
- volumul lacului 55,5 mil. m3
- cota retenţiei normale 237 mdM
- căderea centralei 10,5 m
- debitul instalat 90 m3/s
- puterea instalată 8 MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale
- anul PIF 1982
19. CHE MIHĂILEŞTI
- tip centrală cu lac de acumulare şi derivaţie sub presiune
- volumul lacului 68 mil. m3
- cota retenţiei normale 86,50 mdM
- căderea centralei 18 m
1
- debitul instalat 58 m3/s
- puterea instalată 7,7 +0,3 MW
- tip hidroagregate 2 turbine Kaplan şi generatoare sincrone verticale, 1 turbină Francis şi generator asincron orizontal
- anul PIF - HA 1: 13 sept. 1995
CAPITOLUL II
PRIZA MICROHIDROAGREGAT
2.1 Descriere generală
Priza energetică a centralei Mihăileşti este o priză de suprafaţă amplasată pa partea stângă a lacului de acumulare Mihăileşti, în apropierea barajului. Priza microturbinei este amplasată în culeea stângă a prizei turbinelor Kaplan, fiind amplasată între grătarul des şi batardou. Debitul instalat al prizei este de 2,12 m3/s.
2.2 Descrierea echipamentului hidromecanic şi regimuri de funcţionare
Priza este dotată cu următorul echipament hidromecanic:
- vană plană
- grătar des
- vană fluture, acţionată hidraulic cu contragreutate
- instalaţia de evacuare a apei din cămin
2.2.1. VANA PLANĂ 2´ 1,75/110 este cu etanşare spre aval şi roţi de rulare în consolă. Vana se instalează pe circuitul hidraulic al microturbinei în faţa vanei fluture şi are rolul de a asigură izolarea acesteia, dinspre amonte, în vederea reviziilor şi reparaţiilor. Vana are următoarele caracteristici tehnice principale:
- deschiderea în lumină 2 m
- înălţimea în lumină 1,75 m
- cota pragului inferior 79,5 mdM
- înălţimea de calcul 10 m
- debitul maxim în secţiunea vanei 2,12 m3/s
Manevrarea vanei se face în regim echilibrat, manual, cu ajutorul dispozitivului de acţionare amplasat pe priză. Pentru cuplarea la dispozitivul de ridicat, vana a fost livrată cu o grindă de manevră a vanei, în corpul acesteia s-a prevăzut un by-pass. În funcţionarea normală, vana se află în afara nişei, lansarea ei în nişă făcându-se când este necesar, după scoaterea grătarului des.
2.2.2 Grătar des de tip vertical mobil
Este amplasat la intrarea apei în circuitul hidraulic, în aceeaşi nişă ca şi vana plană şi are rolul de a opri pătrunderea în adâncime a corpurilor cu dimensiuni mai mari de 25 mm. Grătarul are următoarele caracteristici tehnice principale:
- deschiderea 2 m
- înălţimea 1,75 m
- lumina între bare 25 mm
- sarcina de calcul 3 mca
- cota pragului inferior 79,5 mdM
- debitul maxim prin grătar 2,12 m3/s
- viteza brută prin grătar 0,6 m/s
- tipul curăţirii – manuală, prin scoaterea din amplasament
- manevrare – manual, cu ajutorul dispozitivului de ridicare amplasat pe priză şi grinzi de manevră 2,5 tf.
2.2.3. Vana fluture – acţionată hidraulic cu contragreutate
Vana este amplasată între vana plană şi conducta forţată şi are rolul de a închide rapid intrarea apei în conducta forţată în cazul spargerii acesteia. Vana are următoarele caracteristici tehnice principale:
- diametrul nominal 1000 mm
- presiunea nominală 10 kgf/cm2
- cota ax vană 80 mdM
Pentru sesizarea spargerii conductei forţate s-a prevăzut o sondă diferenţială de presiune care se montează în amonte de vana fluture. Alimentarea cu energie electrică se face din serviciile proprii ale centralei. Tensiunile de alimentare sunt 3´380 V/220 V, 50 Hz şi 220 C.C.a.
2.2.3.1 Manevrare vană fluture
Deschiderea se realizează electric cu servomotor cu ulei sub presiune de la un grup de pompare propriu. Închiderea se face automat prin contragreutăţi, la scăderea presiunii în amonte de vană sub valoarea normală. Comanda închiderii şi deschiderii robinetului se realizează local prin butoanele de la panoul hidraulic.
- punerea în funcţiune a instalaţiei prin rotirea contactului cu cheia
- deschiderea completă a robinetului prin acţionarea butonului (b4) “vana parţial deschisă” manevra efectuându-se pe durata cât butonul este apăsat
- închiderea robinetului prin acţionarea butonului (b2) sau întreruperea contactului cu cheia (b1)
- STOP – buton (b5) – oprire avarie
Semnalizări
- funcţionarea pompei de ulei (pornit) – lampa n1
- funcţionarea pompei de ulei (oprit) – lampa n2
- avarii – lampa n3
2.2.4 Instalaţia de evacuare a apei din cămin
Pentru colectarea apei infiltrate în cămin şi a scăpărilor de la neetanşeităţii s-a prevăzut un bazin amplasat în căminul uscat la cota 77,4 mdM. Pentru evacuarea apei s-a prevăzut o electropompă CRIŞ 50 cu turaţia n-3000 rot/min, şi puterea motorului P-1,5 kw. Pompa funcţionează automat în funcţie de nivelul apei din bazin, sesizat de două semnalizatoare de nivel cu plutitor.
2.3 Supraveghere şi control
Controlul la priza microagregat se execută la ore stabilite prin ITI, privind modul de efectuare a rondurilor în instalaţii. Pe timp de noapte controlul se va efectua cu lumina aprinsă. Pe timp de iarnă platforma de acces de la priză se va curăţa la fiecare schimb de gheaţă şi zăpadă. Se va controla la fiecare schimb nivelul uleiului în rezervorul agregatului de pompare al vanei fluture.
2.4 Măsuri N.P.M.
Se vor respecta măsurile de P.M. specifice locului de muncă. Este interzis accesul persoanelor străine pe platforma prizei şi în incinta ei. Se interzice aplecarea peste balustrada atunci când se efectuează lucrări de curăţite a plutitorilor sau pentru citirea cotei.
I VANA PLANA 3,5x4,0/9,5
1. Scopul instalaţiei - Vana plană 3,5x4,0/9,5 este destinata închiderii şi deschiderii accesului apei în turbina la comanda normală, precum şi închiderii circuitului hidraulic în situaţii de avarii.
2. Caracteristici funcţionale principale
2.1. Caracteristici tehnice principale
- numărul nişelor - una/agregat
- numărul organelor de obturare – unul/agregat
- deschiderea în lumina - 3500 mm
- înălţimea în lumina - 4000mm
- sarcina de calcul - 9,5 m.c.a.
- nr. secţiunilor pe vana - 2 buc.
- nr. roţilor de rulare - 8 buc.
Vana este de tipul vana plana cu roţi de rulare şi ghidaje laterale.
Acţionarea vanei este realizată cu servomotor hidraulic ř1250mm, sarcina nominală a acţionării este de 350 KN. Etanşarea în amonte este realizata cu garnituri P45 pe contur şi tip cuţit pe pragul inferior şi între secţii.
Poziţia normala de lucru este poziţia "Deschis". Timpii de acţionare ai vanei:
a. la ridicare - 5 min.
b la coborâre - 2 min.
Descrierea echipamentelor
Unitatea tehnica V.P. 3,5x4,0/9,5 cuprinde următoarele ansambluri de grupe:
A. Piese înglobate
B. Vană plană
C. Instalaţia de acţionare hidraulica
A. Piesele înglobate - sunt construcţii metalice sudate, înglobate în beton secundar. Şinele de rulare, amplasate spre aval sunt şine tipizate tip I20 pentru 20t/roata. Ghidajele, contraghidajele şi pragul superior sunt construite din tablă îndoită rigidizată prin nervuri sudate şi prevăzute cu bare din otel rotund pentru ancorare prin sudură de montaj de mustăţile betonului primar. Pragul inferior este o construcţie metalica din table sudate rigidizat prin nervuri prevăzute cu bare rotunde pentru ancorare prin sudură de montaj de mustăţile betonului primar. Suprafaţa de etanşare este prevăzuta în amonte şi este confecţionata din tablă de oţel inoxidabil, groasa de 4 mm, sudata pe contraghidaje.
B. Vana plană - este o construcţie metalică sudată, alcătuita din doua elemente suprapuse, asamblate între ele prin bolţuri şi eclise.
Etanşarea pe contur este un cauciuc profil B45 iar etanşarea pragului şi între secţii este de tip cuţit. Etanşarea între secţii se realizează şi prin suprapunerea capetelor garniturilor laterale, profil P45.
Vana este echipata cu cate 8 roţi de rulare tipizate 320/20t. şi câte 8 roţi de ghidare laterale (cate 4 pentru fiecare secţiune).
Tabla de retenţie şi etanşarea pe contur sunt prevăzute pe faţa amonte. Pentru a se putea închide în curent de apă vana este lisătă cu beton.
C. Instalaţia hidraulica de acţionare
i) Rezervorul de ulei - asigură necesarul de ulei pentru acţionarea servomotoarelor. Rezervorul este prevăzut cu un filtru de aer, care are rolul de a curata aerul ce intra în rezervor de praf, gaze şi umiditate; doua filtre de ulei care reţin impurităţile din uleiul returnat din circuitul de presiune în rezervor; releul de nivel pentru indicarea nivelului minim-maxim din rezervor.
ii) Grupurile de pompare (de serviciu şi de rezerva)
Au rolul de a aspira uleiul din rezervor şi a-l refula la presiunea necesara instalaţiei pentru ridicarea vanelor. Grupurile sunt prevăzute cu electropompe cu pistoane axiale. Fiecare grup este protejat la suprapresiune de către un bloc de aparate hidraulice tip ADn20.
Pentru cazuri deosebite (probe, lipsa energiei electrice) instalaţia hidraulica este dotata cu o pompa acţionată manual.
Toate aceste echipamente hidraulice, sunt instalate intr-o camera speciala amplasata sub nivelul coronamentului. Servomotoarele ř250/100x4400 sunt dispuse în nişele vanelor şi sunt cuplate de vane prin bolţuri.
Servomotoarele sunt de tipul cu simplu efect, întrucât coborârea vanelor se face sub greutatea proprie a vanelor. Servomotoarele sunt montate pe câte o grinda metalica. Pe fiecare grinda sunt montate de asemenea, câte un mecanism de comanda care are rolul de a urmări mişcarea vanelor în regim automat sau manual de acţionare. De asemenea pe servomotoare sunt montate blocurile cu aparate tip B, care comanda acţionarea, vanelor. Legătura dintre rezervorul de ulei şi servomotoarele de acţionare este realizata de circuitul hidraulic care constituie reţeaua de conducte de vehiculare a uleiului între servomotoare şi rezervor.
iii) Controale care se execută
În exploatarea vanelor rapide trebuiesc urmărite următoarele:
- starea echipamentului mecanic (gradul de conservare, curtenia echipamentului) - nivelul de ulei în rezervor
- poziţia vanei rapide, funcţionarea repompării şi intervalul dintre repompării
- daca sunt pierderi de ulei la racorduri, armaturi, robinete sau servomotoare
- în timpul manevrelor de deschidere sau închidere se vor urmării indicaţiile aparatelor precum şi funcţionarea fără zgomote anormale şi vibraţii;
- starea dispozitivului de comanda (came, limitatori)
- se verifica vizual starea etanşărilor în poziţia "închis" a vanelor rapide
- la ridicarea vanelor se va urmări efectuarea egalizărilor şi continuarea ridicării după terminarea acesteia
- situaţia semnalizărilor existente şi concordanţa cu realitatea
Controlul în instalaţia vanelor rapide se efectuează la primirea şi predarea schimbului ,la orele stabilite pentru rond, la pornirea şi oprirea HA-ului şi ori de câte ori este nevoie. Valorile înregistrate sau observaţiile făcute se vor compara cu cele anterioare.
iv) Manevre
Funcţionarea vanelor plane se înscrie în procesul normal de funcţionare al HA, comanda vanelor plane (deschidere şi închidere) realizându-se în cadrul procesului de pornire-oprire a HA-urilor sau manual printr-o succesiune de operaţii distincte efectuate de pe panoul de automatizare local. Caracteristica pentru acest tip de vană este că ridicarea se realizează cu presiune, iar coborârea prin greutate proprie fără funcţionarea grupului de pompare.
Ridicarea vanelor se face rând pe rând şi niciodată simultan.
Coborârea vanelor sub greutate proprie se poate face şi simultan. Se va urmării schema hidraulica de acţionare.
Poziţia robinetelor
- deschisă: 1.1;1.2;1.3;1.4;10.1;10.2;12;32.1;32.2;33.1;33.2;
- închisă : 17.2; 19
Ridicarea vanei cu grupul de pompare
Condiţiile care trebuiesc îndeplinite sunt:
- nivel normal al uleiului în rezervor
- prezenta tensiunii de comandă
- AD este închis
- nu se comanda coborârea
Comanda se realizează "local" sau de la ''distanţă".
Se comuta cheia 2bo din panoul P1-2(2-.2)din camera de comanda pe "local". "Local" - ridicarea se face prin apăsarea butonului 2b6(3b6)din panoul CCL2(3) priza CHE.
"La distanţă" - se comuta cheia 2b0 pe distanţă. Ridicarea se face prin apăsarea butonului 2b2(3b2) din panoul P1-2(2-2) din camera de comanda.
Prin comanda de pornire a grupului de pompare uleiul sub presiune intră în blocul de aparate ADn20, la racordul P. După trecerea timpului de temporizare (3 sec) supapa de sigurănţă 5.1(5.2) este cuplată, legătura la tanc T este întreruptă, iar uleiul sub presiune este refulat la racordul A. De la racordul A uleiul sub presiune este refulat la blocul de comanda B (la racordul P).
Printr-o comandă electrică electromagnetul distribuitorului 22.1(22.2) este acţionat. Uleiul sub presiune trece prin distribuitor, supapa de sens 6.5, robinetul 32.1 (32.2), drosel de cale 28.1 (28.2) şi intră în pistonul servomotorului 29.1 (29.2).
Servomotorul ridică vana. Uleiul dinaintea servomotorului fără tija va fi împins prin conducta până la racordul A, trece prin blocul B, distribuitorul 22.1(22.2) este pus pe paralel, iese la T, robinetul 1.3.(1.4)conducte, supapa 13, robinetul 12, filtrul de ulei 14.1(14.2) şi intră în rezervorul 21.
Cilindrul servomotorului, împreună cu vana se ridica cca l00 mm după care limitatorul 39b2 opreşte vana pentru realizarea egalizării.
După realizarea egalizării presiunilor din amonte şi aval de vana, manometrul cu contacte 39U prin releul 39d3 comanda ridicarea vanei până la poziţia “vana sus” Daca în timpul funcţionarii electropompei, presiunea depăşeşte valoarea de 90 bar. se va deschide, supapa de sigurănţă care va descărca debitul pompei în rezervor. Dacă supapa nu funcţionează, presiunea crescând până la 95 bar. releul de presiune maximă va opri funcţionarea motorului.
Din poziţia ridicata, din cauza pierderilor de ulei (pe la supapa de retur, garnituri, piston, supapa de sens unic) vana poate coborî sub greutate proprie cca 200 mm (tasare I). Astfel prin acţionarea limitatorilor 39b4 pompa va reporni ridicând din nou vana până la poziţia "vana sus".
Dacă pompa nu porneşte dintr-un motiv oarecare sau pierderile sunt mai mari decât debitul pompei (garnitura distrusă) vana va coborî din nou 150 mm până la atingerea limitatorului 39b5 (tasare II) când se dă comanda de oprire HA şi închidere, de avarie, a vanei plane.
Ridicarea vanei cu pompa manuală
Se deschide distribuitorul 19 şi se acţionează pompa manuală 18.
Uleiul sub presiune intră în blocul de aparate la racordul P. În continuare se fac manevre ca la punctul
Coborârea vanei sub greutate proprie
Coborârea vanei poate fi realizată atât prin comenzi voite (automat sau manual) cât şi automat la apariţia unor defecţiuni pentru a proteja HA-ul sau instalaţia vanei. Comanda voita se realizează "local" sau "de la distanţă"
"Local" se comută cheia 2b0 pe "local". Coborârea se face prin apăsarea butonului 2b19 din panoul local CCL2 (3) - priza CHE.
De "la distanţă" - se comută cheia 2b0 pe distanţă. Coborârea se face prin apăsarea butonului 2bl7 din panoul P1-1 (2-2) din camera de comandă.
Coborârea se realizează prin intermediul presiunii date de greutatea proprie a vanei. Se acţionează prin comanda electrica distribuitorul 24.1(24.2) punându-l pe paralel; uleiul din partea cu tijă a servomotorului trece prin droserul 28.1 (28.2), robinetul 32.1 (32.2), racordul B.
De aici uleiul trece de distribuitorul 24.1 (24.2), droserul 26.1 (26.2) şi intră în supapa de sens deblocabilă 25.2 (25.2) care se deschide dând cale liberă uleiului din servomotor prin droserul 27.1 (27.2), racordul A, conducte şi intră pe partea feţei pistonului servomotorului.
Diferenţa de volum de ulei (faţă – spate - piston) este absorbită datorită depresiunii create din rezervorul de ulei 2l, uleiul circulă din supapa de sens unic 15, conducte, robinet 1.3 (1.4) racordul T-A şi servomotor.
Frânarea vanei pe ultimii 200 mm se face de către servomotor. Coborârea vanei în cazul lipsei tensiunii de comanda la distribuitorul 24.1(24.2) se poate face prin comanda manuală directă asupra lui.
Coborârea vanei prin protecţiile HA-ului
- presiunea minimă în sistemul de reglaj
- ambalare 160%
- nivel periculos al apei infiltrate în centrală
- acţionarea butonului de avarie
- coborârea vanei sub 350 mm (tasare II)
Manevre în caz de revizie a vanelor
Aceste manevre se execută prin cheia din panoul local 39AKx cu batardoul introdus în nişă şi etanş pe prag şi camera spirală golită:
- se mută cama limitatorului "vana sus" astfel încât vana să poată face cursa maximă
- se ridică vana până când bolţul primei tije de manevră permite introducerea grinzilor de reazem de la platforma;
- se introduc cele două grinzi de suspendare sub bolţ
- se coboară vana până când bolţul reazemă pe grinzi
- se demontează tija de manevra de legătură cu tija pistonului
- se coboară pistonul până se poate cupla cu tija de manevra imediat următoare
- se cuplează tija servomotorului cu tija de manevră
- se ridică ansamblul tijei de manevră vana până când bolţul din tija următoare se poate aşeza pe grinzile de sprijin
Operaţiile se repetă până când servomotorul rămâne prins de flanşă cu o singură tija.
- se ridică vana până când aceasta iese din zona ghidajelor metalice depăşindu-le cu cca 250 mm;
- se montează cele doua grinzi ± 200 pe golul ghidajului;
- se coboară vana cu partea inferioară a construcţiei metalice pe cele doua grinzi.
v) Anomalii posibile
În timpul funcţionarii instalaţiei vanei rapide pot apărea o serie de defecţiuni:
- lipsă tensiune de forţă şi comandă
- defecţiuni în automatica instalaţiei (releistică sau semnalizări)
- limitatori defecţi
- deteriorarea garniturilor de etanşare
- defecţiuni la electropompe
- defecţiuni ale supapelor (nu închid etanş)
Personalul operativ are obligaţia de a depista elementul defect şi în limitele competenţei să remedieze defecţiunea sau să anunţe treapta operativ superioară. În cazul unor defecţiuni apărute la partea de automatizare, până la remedierea lor de către echipele specializate, vana plana se va deschide prin manevre efectuate manual. Manevrele se vor efectua cu o deosebită precauţie numai de către personalul de exploatare autorizat.
vi) Intervenţii permise personalului operativ
- asigură închiderea în condiţii de sigurănţă a vanei plane în cazul apariţiei unei defecţiuni care necesită acest lucru;
- efectuează manevre prin comenzi manuale în cazul unor defecţiuni în automatica instalaţiei;
- reface etanşeitatea în caz de nevoie, schimba garnituri, strânge şuruburi la îmbinări şi armaturi.
- remediază operativ micile defecţiuni apărute (limitatori, contacte imperfecte, lămpi semnalizare arse, poziţionări greşite, sigurănţe arse, etc.)
vii) Lucrări de întreţinere
- se vor depista şi remedia eventualele scurgeri de ulei
- de doua ori pe luna se vor verifica şi strânge şuruburile aferente instalaţiei
- se înlocuiesc elemenţii de filtrare (ulei şi aer) când se constată colmatarea şi saturarea acestora;
- pe timp friguros se pune în funcţiune instalaţia de încălzire a blocului de comanda
- se va menţine nivelul uleiului în rezervor în limite normale (se completează la nevoie)
- se va menţine o curăţenie şi ordine perfecta a instalaţiei
- se menţine un iluminat corespunzător al instalaţiei.
8. Măsuri de securitate
Măsuri NPM
Se vor păstra în perfecta stare scările, platformele şi balustradele. Golurile nişelor vanelor şi batardourilor vor fi în permanenţă acoperite cu grătare;
- Împrejmuirea va fi permanent închisă. Se interzice efectuarea de lucrări în timp ce instalaţia se află sub presiune.
- Pentru verificarea aparatelor de măsură, control şi automatizare se asigură izolarea aparatelor de restul circuitelor.
- Pentru lucrările de demontare, manipulare şi montare a pieselor se vor folosi instalaţii de ridicat corespunzătoare normelor ISCIR şi autorizate.
- Pe timp de iarnă se vor lua măsuri de degajare de zăpadă şi gheata a cailor de acces.
- Personalul operativ trebuie sa aibă pregătirea corespunzătoare şi sa fie instruit în acest scop. Lucrările se vor executa pe baza de autorizaţie de lucru sau ITIM.
Măsuri PSI
Lucrările de sudură se vor executa numai după luarea măsurilor conform "Permisului de lucrări cu pericol de incendiu sau explozie". Se vor îndepărta operativ toate pierderile de ulei. Se va menţine starea de curăţenie şi se vor îndepărta toate materialele combustibile. În caz de incendiu se va acţiona cu stingătoare cu spuma chimică pentru ulei şi cu stingătoare portabile cu C02 sau cu praf şi C02 pentru instalaţii electrice.
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |