1

CAPITOL I
Prezentarea ţărilor Elveţia şi Papua Noua Guinee


�n ziua de astăzi turismul face parte  din viaţa nostră fără dar şi poate. Lumea a �nceput să fie c�t mai interesată să �şi petreacă timpul liber �ntr-un mod c�t mai plăcut. Cele două destinaţii turistice prezentate �n r�ndurile ce urmează fac pate mai mult sau mai puţin din lista locurilor preferate, locurilor atractive pentru turişti.

1.1 Noţiuni generale
Confederaţia Elveţiană sau Elveţia este un mic stat federal �n Europa Centrală, fără ieşire la mare. Acesta este alcătuită din 26 de cantoane. Are graniţă cu Germania, Franţa, Italia, Austria şi Liechtenstein. Ţara are o mare tradiţie �n neutralitatea politică şi militară, motiv pentru care este sediul multor organizaţii internaţionale. Are o suprafaţă de  41.285 km�, din care 4,2% o reprezintă apele. Berna este capitala Elveţiei şi totodată capitala cantonului Berna. Centrul oraşului  este aşezat pe o peninsulă formată de r�ul Aare, dar din secolul XIX cartiere noi s-au format dincolo de r�u, care sunt accesibile prin poduri �nalte.
Papua Noua Guinee este un stat din Oceania, situat �n vestul Oceanului Pacific, la nordul Autralialiei şi la est de Indonezia. Este una din cele mai diverse ţări ale Păm�ntului cu peste 850 de limbi indigene. Suprafaţă statului este de 462.840 km�, 2% reprezent�nd apele. Viaţa rurală este foarte dezvoltată, numai 18% din populaţie locuind �n centrele urbane. Este una dintre ţările cel mai puţin exploatate, at�t geografic c�t şi cultural. Port Moresby (sau Pot Mosbi �n limba Tok Pisin), cu o populaţie de 255.000 (estimare din 2000), este capitala Papua Noua Guinee. Oraşul este localizat pe ţărmul golfului Papua, pe coasta sud-estică a insulei Noua Guinee. Statul are o populaţie de 5.887.000 locuitori (est.2005) şi prezintă o densitate de 13 loc/km�.

1.2 �mpărţire administrativă
Confederaţia Elveţiană se �mparte �n 26 de cantoane: Appenzell Extern, Appenzell Intern, Argovia, Basel-Oraş, Basel-Provincie, Berna, Fribourg, Geneva, Glarus, Graub�nden, Jura, Lucerna, Neuch�tel, St. Gall, Schaffhausen, Schwyz, Solothurn, Ticino, Turgovia, Obwald                            Nidwald, Uri, Valais, Vaud, Zug, Z�rich
Papua Noua Guinee este �mpărţită �n 20 provincii: Bougainville, Central, Chimbu, Eastern Highlands, East New Britain, East Sepik, Enga, Gulf, Madang, Manus, Milne Bay, Morobe, National Capital, New Ireland, Northern, Sandaun, Southern Highlands, Western, Western Highlands, West New Britain.

1.3 Geografie
Peisajul elveţian caracteristic este legat de un lanţ muntos �nalt situat �n zona central-sudică a ţării. �ntre v�rfurile �nalte ale Alpilor Elveţieni, V�rful Dufour, care atinge 4.634 metri peste nivelul mării, este cel mai �nalt. Pe muntele Dufour se găsesc numeroase văi, inclusiv c�teva glaciare. De aici izvorăsc c�teva dintre r�urile principale ale Europei, precum r�ul Rin, Rhon, Inn, Aare sau Ticino, care se leagă de c�teva lacuri alpine precum Lacul Geneva (Lac Leman), Lacul Z�rich (Z�rcher See), Lacul Neuch�tel şi Lacul Constanţa (Bodensee). Singurul parc naţional al Elveţiei este „Parcul Naţional Elveţian” care a fost creat �n 1914 �n partea de sud-est a ţării. Acesta conţine păduri de conifere, păşuni montane şi un peisaj montan aspru foarte impresionant. Partea de nord a Elveţiei, cea mai populată, este mai deschisă, are �nsă mulţi munţi de �nălţime medie. Clima elveţiană este temperată, dar poate varia mult, �n funcţie de regiune, de la clima aspră pe culmile muntoase p�nă la clima plăcută, mediteraneană, �n partea de sud.
Papua Noua Guinee, a doua insulă ca �ntindere de pe glob, situată �n sud-vestul Oceanului Pacific, la 100 km de ţărmurile nordice ale Australiei, la sud de Ecuator, alungită pe direcţia V-E, este separată de Australia prin str�mtoarea Torres, iar ţărmurile sunt udate de apele Mării Ceram (�n V), Marea Arafura (�n SV), Marea Coralilor (�n S), Marea Solomon (�n E), Marea Bismarck (in NE) şi ale Pacificului (�n N). Insulă muntoasă, Noua Guinee este strabatută de la V către E de munţii Maoke, cei mai �nalţi (varful Jaja, cunoscut sub numele de Carstenz şi apoi Sukarno- 5.030 m), Catena Centrală (v�rful Capella- 3.960 m), munţii Bismarck (v�rful Mount Wilhelm- 4.508 m), �ncheindu-se cu lanţul Owen Stanley . Pădurile dese ecuatoriale acoperă cea mai mare parte a insulei (69,8 % din suprafaţa insulei), indinz�ndu-se de la ţărm p�nă la peste 3.000 m altitudine pe culmile muntoase. Din aceste păduri se extrag importante cantităţi de lemn de esenţe tari, cauciuc natural, uleiuri şi copra din palmieri .

1.4 Climă
�n nordul Alpilor este o climă temperată, iar �n sudul Alpilor domină o climă mediteraneană. Clima �n Elveţia diferă mult de la o regiune geografică la alta. Astfel Elveţia se poate �mpărţi �n patru zone climatice: Regiunea munţilor jurasici (nordul-vestul Elveţiei), Regiunea centrală, teritoriul dintre Alpi şi munţii jurasici, Regiunea prealpină şi alpină �n sudul Elveţiei regiunii centrale, Regiunea din sudul Elveţiei (Cantonul Walis, Tessin, Engadin şi Graub�nden)
�n principiu domneşte �n zona centrală, a munţilor jurasici şi �n regiunea alpină o climă asemănătoare, diferenţe mai mari climatice fiind �n regiunea de sud a Elveţiei. Pe c�nd �n regiunea centrală şi alpină precipitaţiile medii sunt cca. 2.000 mm/an, �n Walis (valea Rh�neului) sunt numai 550 mm/an fiind zona cea mai uscată. Cantitatea de precipitaţii vara, cu excepţia Valea Rh�neului, este dublă �n comparaţie cu iarna.  Temperatura depinde mult de altitudinea locului, av�nd spre vest o tendinţă uşoară de creştere (�n medie de cca. 1�C) Luna cea mai călduroasă, iulie, cu o temperatură medie �ntre 16 - 19 �C, iar temperatura medie anuală este de cca. 7 - 9 �C. �n Alpi este o climă aspră caracteristică munţilor �nalţi. Ca v�nturi permanente se poate aminti F�hnul un v�nt călduţ (nu bate �n regiunea munţilor jurasici), iar Bise este un v�nt rece care nu bate de obicei �n sudul Elveţiei.
�n Papua Noua Guinee clima este tipic musonică: fierbinte, umedă, cu ploi tot timpul anului. Sezonul ploios durează din decembrie p�nă �n martie, cel uscat din mai p�nă �n octombrie, dar există şi variaţii regionale, mai ales pe unele insule. Temperaturile sunt �n general �ntre 25 - 30 �C, constante tot timpul anului, variind doar gradul de umiditate şi intensitatea v�ntului. �n munţi temperaturile sunt foarte scăzute, mai ales �n Highlands.

1.5 Faună & Floră
Pădurile ocupă o suprafaţă de 30 % din suprafaţa Elveţiei, astfel �n zona alpină domină răşinoasele ( bradul, molidul, zada (larix), pinul (pinus cembra)), pădurile juc�nd �n munţi un rol important de reducere a formării lavinelor şi inundaţiilor. La altitudinea de sub 1000 de m cresc pădurile de foioase, iar �n Tessin ca o caracteristică regională s-au extins pădurile de castan domestic, servind �n trecut o resursă de hrană a populaţiei. In Elveţia sunt �n total 40.000 de specii de animale din care 30.000 sunt insecte. Numărul mamiferelor se cifrează la un număr de 83 de specii, din care o mare parte sunt lilieci şi mamifere mici. Toate animalele mari de pradă sunt  dispărute de c�teva secole printr-o v�nare excesivă, azi prin cunoaşterea importanţei acestor animale �n menţinerea echilibrului �n sistemul ecologic, s-au luat măsuri de repopulare din Italia sau Polonia cu r�s, lup şi ursul brun care sunt �ncadrate �n grupa animalelor ocrotite, precum şi la o v�nare limitată a celorlalte animale carnivore vulpe, vidră, jder şi pisica sălbatică.
Sunt de asemenea prezente şi alte animale sălbatice ca şi căprioara, cerbul, elanul, bourul, capra sălbatică, capra neagră, muflonul, mistreţul şi castorul.
Principalele insule  aparţin�nd de Papua Noua Guinee sunt New Ireland, Bougainville şi New Britain, �nconjurate de stranii formaţiuni de corali. Peste 9.000 de specii de plante cresc �n acest tinut exotic, majoritatea �n pădurile tropicale din ţinuturile mai joase ca altitudine. �n ceea ce priveşte fauna, �nt�lnim peste 250 de specii de mamifere (�n special şobolani şi lilieci, dar şi marsupiale, cum ar fi cangurul de copac), 700 de specii de păsări (o diversitate de papagali ne�nt�lnită �n altă parte a lumii), fluturele uriaş Queen Alexandra Birdwing ce poate fi dobor�t cu arme de foc, scarabeii adesea folosiţi pentru confecţionarea bijuteriilor.
Papua Noua Guinee are doar patru rezervaţii naturale, dintre care cele mai renumite sunt Varirata National Park şi McAdam National Park. Se intenţionează crearea mai multor parcuri naturale, deoarece flora şi fauna sunt ameninţate de poluarea tot mai intensă cauzată de minele de cupru. Această ţară este o destinaţie mai degrabă pentru turistul aventurier, ce doreşte să exploreze ţinuturi exotice, dec�t pentru cel care caută doar o vacanţă relaxantă.



1.6 Populaţie
Elveţia a fost influenţată de c�teva dintre cele mai importante culturi europene, de la practicile sale culturale p�nă la limbile vorbite. �n Elveţia există patru limbi oficiale: germana �n nordul şi centrul ţării (64%), franceza �n vest (19%), italiana �n sud (8%) şi o mică comunitate vorbeşte romanşa �n cantonul sud-estic Graub�nden (<1%). Dialectul german vorbit �n Elveţia este cunoscut sub numele de germană elveţiană, dar �n mediile de informare se foloseşte germana literară. Mulţi elveţieni vorbesc mai mult de o limbă. 20% din populaţie este formată din rezidenţi şi muncitori temporari străini. Populaţia numără un total de 7.399.100 locuitori cu o densitate de 181 loc/km�,
Religiile cele mai �nt�lnite �n Elveţia sunt Romano-Catolicismul, confesiune de care aparţine 43% din populaţie, şi protestantismul (35%), �nsă datorită imigrărilor s-au mai stabilit şi Islamul cu 4% din populaţie şi Ortodoxismul cu 2%. Stabilitatea şi prosperitatea Elveţiei, combinate cu diversitatea populaţiei au adus la o situaţie pe care unii o numesc acum stat consociaţional.
�n Papua Noua Guinee  20% din populatie vorbeste engleza, ceilalţi utiliz�nd chineza, pidgin, germana, olandeza, hiri motu şi alte dialecte tribale. Papua Noua Guinee are o populaţie de 5.887.000 locuitori (est.2005) şi prezintă o densitate de 13 loc/km�. Majoritatea polpulaţiei din Papua Noua Guinee sunt adepţi ai religiilor indigene, şi anume 34 %. Ceilalţi locuitori �mpărţindu-se după cum urmează: romano-catolici 22%, luterani 16%, protestanţi 10%,

I.7 Economie
Economia Elveţiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plină de succes pe termen lung �n domeniul siguranţei monedei naţionale, dublată de secretul operaţiilor financiare efectuate �n băncile elveţiene a făcut din Elveţia un "rai financiar" al investitorilor şi al investiţilor acestora. �n acelaşi timp, a creat o economie care se bazeză masiv pe afluxul extern constant de investiţii. Din cauza micimii ţării şi a specializării �nguste a forţei sale de muncă, industria fină şi de precizie, respectiv comerţul şi finanţele sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii economice a ţării. Elveţia a �nregistrat �n 2006 un PIB de 252,9 milioane dolari, adică 33,6 mii dolari pe cap de locuitor, şi av�nd o rată a inflaţiei de 1,2% şi a şomajului de 3,3%. Moneda de schimb fiind francul elveţian, simbol CHF.
Economia din Papua Noua Guinee depinde foarte mult de activitatea agricolă, de sivicultură, de pescuit precum şi de exportul produselor primare. Aproape 29% din PIB derivă din agricultură, sivicultură şi pescuit, iar 42% din industria prelucrătoare şi construcţii. �n anul 2004 PIB-ul a fost de 3.9 bilioane de $, adică 680 $/persoană. Moneda de schimb fiind kina, simbol PGK. �n ciuda eforturile depuse de către guvern pentru a promova turismul, rata mare a criminalităţii şi instabilitatea politică au dus la stagnarea industriei turismului.

1.8 Turism
Elveţia traieşte �n mare parte din turism, ştiind să profite din plin de darurile cu care a �nzestrat-o natura, dar şi graţie infrastructurii care asigură condiţii deosebite de cazare, masă, transport. Anual �i trec graniţele �n jur de 11 milioane de turişti din toată lumea.
Deşi capitala este la Berna, Zurich-ul răm�ne emblema Elveţiei, considerat capitala culturală a ţării. �n turnul Bisericii Sf. Petru, din secolul al XIII-lea, se gaseşte cel mai mare cadran de ceas din Europa. Vorbind de artă, la Biserica Fraumunster, pot fi admirate vitraliile viu colorate, creaţie a renumitului pictor Marc Chagall. Muzeul de Artă �i �nt�mpină pe vitatori cu tablourile lui Manet şi Monet, dar şi cu opere de artă religioasă din secolul al XV-lea.
Pe romantici �i aşteaptă castelele medievale, cu ziduri groase, creneluri şi foişoare, colecţii de arme şi heraldică. �n apropiere de Montreux, se află Castelul Chillon, construit �n secolul al XI-lea, de unde se vede Lacul Geneva. Iar �n zona Lacului Thun, se pot vizita intr-o singură zi două bătr�ne fortăreţe: Schloss Thun şi Schloss Oberhofen, ridicate �n secolele al XII-lea, respectiv al XIII-lea, şi pe mai t�nărul Schloss Hunegg (sec.al XIX-lea).
�mpătimiţii de schi sau drumeţii montane, �şi pot �ndrepta paşii spre regiunile Jungfrau sau Franches Montagnes ori spre staţiunea Zermatt, unde kilometri �ntregi de p�rtii şi trasee marcate sunt disponibile. Panoramele �nc�ntătoare merită efortul tau de a ajunge p�nă �n inima munţilor. La Ascona, pe malul Lacului Maggiore, �nt�lnim  un orăşel care respiră prin artă, o dovadă fiind şi multele galerii şi magazine cu artizanaturi răsp�ndite peste tot. Chiar dacă scriitorul Harry Lime spunea că 500 de ani de democraţie şi pace nu au produs dec�t ciocolată şi ceasuri cu cuc, tot ce turiştii vor gasi aici, le va demonstra că Elveţia nu s-a rezumat la atat. Iar un sejur ţn "ţara ciocolatei" nu poate fi dec�t delicios.
 Capitala statului, Port Moresby este cel mai important punct de intrare/ieşire pentru turişti, cu numeroase puncte de atracţie, dar şi cu o mare rată a criminalităţii, deşi se spune sugestiv că mai degrabă latră dec�t muşcă. La nord-est se afla minunata cascaă Rouna şi parcul naţional Varirata, iar la nord Brown River, un loc excelent pentru �not, rafting şi picnicuri. Soseaua Kokoda leagă coasta de nord de cea de sud; este unul din cele mai frumoase drumuri pentru plimbări pe jos, intrat �n istorie datorită luptei dintre japonezi şi forţele aliate �n cel de-al doilea razboi mondial.
Rabaul, situat �ntr-un peisaj montan spectaculos, a fost distrus �n septembrie 1994 de erupţia vulcanului Tuvurvur. Astăzi, deşi �ngropat �n cenusa, merită vizitat: ruinele par aripile fr�nte ale unor păsări moarte, �ntr-un ţinut ireal, apocaliptic, desprins parcă din scenariul unui film S.F. Aici turiştii se pot plimba fără a se expune vreunui pericol pe străzile astăzi pustii, şi pot urca p�nă �n v�rful vulcanilor, evit�nd totuşi vulcanul Tuvurvur, care �ncă mai fumegă.
Highlands este regiunea cea mai populată şi cea mai fertilă a insulei, unde se află trei oraşe importante: Kainantu, Mt Hagen şi Mendi, iar tradiţionalul se �mbină armonios cu modernul. �n anii '30 căutătorii de aur au găsit aici o populaţie care trăia parcă �n epoca de piatră; şi astăzi pot fi admirate numeroase artefacte ce amintesc de vremuri preistorice. �n această zonă se află muntele Gahavisuka (rezervaţie naturală cu trasee marcate, locuri pentru picnic şi floră exotică), muntele Wilhelm, cel mai �nalt din ţară (4000 m), lacul Kutubu ce ofeă un peisaj mirific.
Sepik, cu insulele sale, cu plajele mirifice şi munţii săi prăpăstioşi este, poate, cel mai fascinant ţinut al acestui stat. Peisajul este dominat de r�ul Sepik, cu o lungime de 1126 km, cu apa de culoarea petrolului. Casele tradiţionale de pe malurile sale, lungile canoe cu cap de crocodil, fauna, lacurile acoperite de flori, apusurile �nvăluite �n ceaţă şi răsăriturile strălucitoare, plajele de la Cape Moem sau Vanimo, cultura tribului Abalem (haus tambarans, cultul Yam, sculpturile unice �n lume) oferă celor ce �l vizitează amintiri de neuitat.

Concluzie Se ştie că ţările dezvoltate din punct de vedere economic sunt şi principaele destinaţii turistice, şi asta datorită posibilităţilor financiare şi a investiţiilor puternice �n infrastructura necesară turismului. Acest lucru este vizibil şi �n comparaţia dintre cele două ţări. In tip ce Elveţia este un important pion �n industria turismului datorită puterii financiare, Papua Noua Guinee se situeaza printre ultimele destinaţii turistice, fiind o ţară săracă, investiţiile �n domeniul turismului sunt mult mai scăzute.




















CAPITOL II
INDICATORII FLUXURILOT TURISTICE



2.1 Cererea totală
Tabel nr.2.1 Cererea totală (miliarde $)
cererea totală        ELVEŢIA    PAPUA NOUA GUINEE
    2002    43.64    0.386
    2003    49.75    0.431
    2004    56.95    0.525
    2005    59.58    0.531
    2006    62.28    0.568
Sursa: www.wttc.org

Urmărind tabelul realizez că �n  Elveţia cererea �n industria turismului a �nregistrat �n anul 2002 o sumă de 43.64 miliarde de dolari. Această cerere este �n creştere continuă, ca rezultat �n anul 2004 cererea ajunge la 56.95 miliarde dolari, iat �n anul 2006 la 62.28 miliarde dolari.
De asemenea şi �n Papua Noua Guinee cererea este �n creştere, �nsa aici se �nregistrează sume ceva mai scăzute. Astfel avem �n anul 2003 o cerere de numai 0.43 miliarde dolari, iar �n anul 2006 0.56 miliarde.








2.2 Produsul Intern Brut
Tabel nr.2. 2 Produsul intern brut (miliarde $)
produsul intern brut        ELVEŢIA    PAPUA NOUA GUINEE
    2002    16.17    0.052
    2003    18.59    0.053
    2004    21.22    0.060
    2005    22.01    0.072
    2006    23.30    0.082
Sursa: www.wttc.org
Industria Turismului din Elveţia contribuie la Produsul Inten Brut �n 2002 cu suma de 16.17 miliarde de dolari, această sumă crescănd cu aproximativ 15% �n anul 2003, ajung�nd la 18.59 miliarde $. Analiz�nd evoluţia menţionez o diferenţă de 44% a contribuţiei la PIB a turismului �ntre anul 2002 şi anul 2006.
Turismul dezvoltat �n Papua Noua Guinee contribuie cu doar 0.052 miliarde de dolari la PIB, acestă sumă �nregistr�ndu-se �n anul 2002. In anii următori această sumă creşte, �nregistr�nd �n 2003 o creştere de doar 1.9% faţă de anul trecut, ajung�nd la suma de 0.053 miliarde $. Insă �ncep�nd cu anul 2004 acest procent de creştere are un ritm mai alert, suma cresc�nd cu 13% faţă de anul anterior. Cea mai mare diferenţă se obţine �n anul 2005, cănd totalul contribuţiei sporeşte cu 0.012 miliarde de dolari, acestă valoare simbolizează un salt de 20% fată de anul precedent.







2.3 Angajaţii
Tabel nr.2.3 Angajaţi (miliarde $)
angajaţi
        ELVEŢIA    PAPUA NOUA GUINEE
    2002    309.36    0.030
    2003    309.27    0.026
    2004    321.01    0.029
    2005    328.71    0.029
    2006    347.27    0.031
Sursa: www.wttc.org
Resursele umane din domeniul turismului generează sume similare �n anii 2002 şi 2003, 309.36 miliarde $, respectiv, 309.27 miliarde dolari. Aceste valori cresc domol ajung�nd �n anul 2006 la totalul de 347.27 mld USD, şi anume 392.53 mld CHF, constituind o creştere de circa 12% faţă de anul 2003, de c�nd acest progress este perpetuu.
In Papua Noua Guinee numărul de angajaţi este decisiv mult mai redus faţă de cel estimat �n Elveţia, �n concluzie şi sumele generate de industria turismului sde aici sunt cu certitudine mai scăzute. Astfel �n anul 2003 se menţionează o scădere a acestei sume cu aproximativ 19%  faţă de anul precedent, acestă suma �nfăţis�nd 0.004 mld USD. Valorile �ncep să urce lent, şi �n anul 2006 este declarată suma de 0.031 mld USD.








2.4 Exporturi
Tabel nr.2.4 Exporturi (miliarde $)
exporturi        ELVEŢIA    PAPUA NOUA GUINEE
    2002    9.74    0.058
    2003    11.05    0.014
    2004    12.35    0.019
    2005    12.96    0.023
    2006    14.02    0.024
Sursa: www.wttc.org

Turiştii plecaţi peste graniţă reprezintă un rol important �n industria turismului din Elveţia, aceştia produc�nd la economia ţării sume notabile. Aceste sume au evoluat de la an la an, ajung�ndu-se ca �n anul 2006 ele să atinga punctul de 14.02 mld USD, adică 15.84 mld CHF.
Anul 2002 a reprezentat pentru Papua Noua Guinee un an important din punctul de vedere al acestui indicator, menţionadu-se o valoare de 0.058 mld USD. In anii ce se succedă acestuia valorile scad ne�ndoielnic. In consecinţă �n anul 2003 este estimată o sumă de 4 ori mai mică dec�t anul anterior, şi anume 0.014 mld USD. Din acest an valoarea este �n creştere ne�ntreruptă, �nsă p�nă la finele anului 2006 acesta nu reuşeşte să o egaleze pe cea din anul 2002 care este cu aproximativ 24% mai mare.







1 2.5 Turismul de afaceri şi personal
Tabel nr.2.5 Turismul de afaceri şi personal (miliarde $)
turism de afaceri şi personal        ELVEŢIA    PAPUA NOUA GUINEE
    2002    32.61    0.374
    2003    37.16    0.411
    2004    43.41    0.500
    2005    44.93    0.502
    2006    46.58    0.534
Sursa: www.wttc.org

Turismul este un sector esenţial �n economia Elveţiei, gener�nd sume importante de bani. Insă turismul personal at�rnă mai greu, �ncasările fiind aproximativ de trei ori mai mari faţă de turismul de afaceri, un exemplu fiind anul 2002, c�nd valoarea turismului personal se ridică la 26.11 mld USD, adică 29.5 mld CHF, iar cel de afaceri atinge suma de 6.5 mld USD, şi anume 7.34 mld CHF. Valorile sunt �n creştere continuă, ajung�ndu-se ca �n anul 2006 sumele �ncasate at�t din turismul de afaceri c�t şi cel personal să �nsumeze valoarea de 46.58 mld USD, respectiv 52.62 mld CHF.
In Papua Noua Guinee lucrurile sunt asemănătoare, dar la valori mai joase. Si aici sumele estimate pentru turismul personal sunt de asemenea de trei ori mai mari dec�t cele ale turismului de afaceri, av�nd ca exemplu anul 2004 c�nd valorile estimate pentru turismul personal fiind de 0.304 mld USD, iar cele din turismul de afaceri ating�nd suma de 0.070 mld USD.







2.6 Investiţii de capital
Tabel nr.2.6 Investiţii de capital (miliarde $)
investiţii de  capital        ELVEŢIA    PAPUA NOUA GUINEE
    2002    4.53    0.089
    2003    6.03    0.097
    2004    7.46    0.105
    2005    6.36    0.115
    2006    7.12    0.129
Sursa: www.wttc.org
Investitiile de capital din Elveţia �nregistrează sume �n creştere, acesată chestiune aplic�nduse şi �n cazul Papuei Noua Guinee. In Elveţia evalu�nd valoarea de 6.03 mld USD �n anul 2003, iar in Papua Noua Guinee avem suma de 0.097 mld USD. Aici sumele cresc cu cca. 8-9% pe an, ajung�nd �n anul 2006 ca aceste valori sa fie de 0.129 mld USD.



2.7 Cheltuieli guvernamentale
Tabel nr.2.7 Cheltuieli guvernamentale (miliarde $)
cheltuieli guvernamentale        ELVEŢIA    PAPUA NOUA GUINEE
    2002    2.23    0.014
    2003    2.56    0.017
    2004    2.91    0.019
    2005    2.90    0.021
    2006    2.88    0.023
Sursa: www.wttc.org
Valoarea estimată pentru cheltuielile guvernamentale se situează �n anul 2002 la 2.23 mld USD. Acestea sunt �n crestere p�nă �n anul 2005, de c�nd �ncep sa scadă lent, si ajung  ca �n anul 2006 suma să accede la valoarea de 2.88 mld USD, adică 3,25 CHF.
In schimb �n Papua Noua Guinee aceste sume sunt �n creştere ne�ntreruptă, valorile evolu�nd de la 0.014 mld USD �n anul 2002 la 0.023 mld USD �n anul 2006, o majorare cu peste 50%.





CAPITOL  III
ANALIZA SWOT ALE CELOR DOUĂ ŢĂRI

3.1. PUNCTE FORTE
3.1.1 Elveţia
RELIEFUL
Elveţia este una dintre cele mai frumoase ţări ale Europei. Mai mult de 70% din suprafaţa ţării este acoperită de munţii Alpi, �n special �n partea centrală şi cea de sud. Iar �n partea de nord Elveţia este acoperită de Munţii Jura. Munţii Alpi fac parte din cel mai mare lanţ muntos al Europei, fiind faimoşi pentru extraordinarele p�rtii.
Munţii oferă numeroase văi pitoreşti, majoritatea fiind traversate de str�mtori şi r�uri. De asemenea numeroase cascade izvoresc din versanţii �nalţi. Unele dintre ele fiind excepţional de �nalte.  Elveţia este faimoasă mai ales pentru lacurile pitoreşti, mai ales cele din zona Alpilor. Lacurile prezintă o importanţă majoră �n aria transporturilior.
ECONOMIA
Economia puternică a Elveţiei �i permite să investească �n infrastructura necesară dezvoltării turismului. Fiind o naţiune neutră, după al doilea război mondial Elveţia a reuşit să-ş� păstreze economia puternică şi stabilitatea francului. Puterea francului elveţian şi stabilitatea acestuia fac din Elveţia o destinaţie cautată de cei din afară. Tot datorită puterii de cumpaărare a monedei, elveţienii sunt �ncurajaţi sa plece peste hotare �n exploatarea altor destinaţii.
TARNSPORTUL
Elveţia are un puternic sistem de transporturi dezvoltat, cu o reţea de şosele mare şi confortabilă, şi de asemenea dispune de o reţea eficentă de linii feroviare. Sute de tuneluri modernizate şi poduri traversează ţara . Cele mai importante tuneluri sunt cele care traversează munţii Alpi, permiţănd traversarea acestora, legănd partea sudică de cea nordică. Toate aceste atuuri ale Elveţiei fac din turism unul şi mai puternic, transportul spre acestă tară şi �n interiorul sau fiind foarte facile.
COMUNICAŢIILE
Guvernul Elveţiei plăteste sume importante pentru dezvoltarea serviciilor de poştă şi telecomunicaţii. Agenţiile de poştă şi telecomunicaţii sunt �mparţite �n două sectoare importante: Poşta Elveţiei şi Telecom PTT. De asemenea ţara are o reţea dezvoltată de canale TV �n limbi precum germana, franceza, itaiana, precum şi o reaţea radio dezvoltată. Elveţia are un numar de 81 de ziare zilnice cu reputaţie internaţională. Comunicarea avansată nu poate decăt sa aducă mari beneficii industriei turismului de aici, prin uşurinţa de transmitere de date, surse importante prin care acestă tără işi poate face cunoscute destinaţiile turistice. Tot cu ajutorul comunicaţiilor Elveţia se poate face cunoscută şi peste hotare prin publicitate.
STABILITATEA POLITICĂ
Una dintre cererile majore atunci c�nd un turism alege o destinaţie turistică se referă la stabilitatea politică. Instabilitatea politică afectează �n mod negativ dezvoltarea turismului �ntr-o ţară. Insă Elveţia av�nd o stabilitatea politica demontrată, ţara nu suferă din acest motiv. Turiştii preferă să aleagă ţări liniştite din acest punct de vedere, aceştia nevr�nd să le fie ameninţată siguranţa personală.
3.1.2 Papua Noua Guinee
RELIEFUL
Datorită statutului de insulă, Papua Noua Guinee reprezintă un magnet de atragere al turiştilor, fie ei şi �n număr mic. Fiind �nconjurată de apă, turismul de litoral poate fi practicat pe arii dense. Turiştii vin aici pentru priveliştile extraordinare pe care natura sălbatică din acestă zone le oferă.  
FLORA ŞI FAUNA
Trei sferturi de insulă sunt acoperite de păduri. Vgetaţia unică din această zonă dă naştere la peisaje unice, un punct de atracţie pentru turişti. Papua Noua Guinee are o varietate mare de animale sălbatice. Majoritatea animalelor care se găsesc aici sunt asemănătoare cu cele din Australia. Insa aici sunt şi o mulţime de specii de animale şi plante care se gasesc numai pe teritoriul insulei. De asemenea Papua Noua Guinee are o mulţime de păsări tropicale, unele dintre ele protejate prin lege. Toate aceste lucruri atrag �n mod special turiştii dornici de aventura, acest mic paradis al diverselor specii de plante şi animale fiind mai degrabă un loc perfect pentru practicarea turismului de aventură, şi mai puţin al celorlalte forme de turism.
CULTURA ŞI POPULAŢIA
Majoritatea polpulaţiei aparţine unui grup etnic.  Cei mai mulţi locuiesc �n munţi sau �n sudul insulei. Doar 13% din populaţie traieşte la oraş, restul reprezent�nd polupaţia rurală. Cei ce locuiesc �n zona rurală sunt conduşi de tradiţii moştenite din stramoşi �n strămoşi.  Majoritatea triburilor sunt conduse de bărbaţi, femeile nu prea av�nd dreptul la decizii. Aceştia trăiesc �n case ale căror rame sunt făcute din lemn, pereţii dunt facuţi din frunze de bambus, iar acoperişurile din crangi sau frunze de palmieri. Cultura lor foarte diferită, este susţinută de către guvern. Aceştia işi păstrează tradiţia prin sculpturi �n lemn, picturi pe corpuri, dansuri. Toate aceste elemente fac din Papua Noua Guinee o destinaţie turistică departe de lumea de astăzi. Lumea călătoreşte spre aceste ţinuturi mai mult din curiozitate pentru a cunoaşte acestă lume atăt de diferită. Obiceiurile şi stilul de viaţă a majorităţii populaţii atrag turiştii dornici să-şi imbogăţească cultura.

3.2 Puncte slabe
3.2.1 Elveţia
NU ARE IEŞIRE LA MARE
Aşezarea geografică a Elveţiei �i aduce acesteia at�t avantaje c�t şi dezavantaje. Situată �n centrul continentului, acesta nu are ieşire la mare. Acest lucru duce la imposibilitatea practicării anumitor forme de turism, �n special al turismului de litoral. Elveţia pierde un număr important de turişti, turiştii care practică in special turismul de litoral. De asemenea locuitorii Elveţiei aduc venituri mari altor ţări care le ofera posibilitatea practicării formei de turism menţionată mai sus. Acesţia se �ndreaptă �n deosebi spre bazinul Mediteranei, aleg�nd ţări ca Franţa, Italia, Spania.
NEAPARTENENŢA LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Elveţia nu este un membru al Uniunii Europene. Acest lucru duce la �ngreunarea formalitătilor necesare pentru a vizita această ţară. Controalele ce au loc la graniţele acestei ţări fac mai grea trecerea pe teritoriul ţării. Moneda reprezintă şi ea un minus din acest punct de vedere. Turiştii din ţările membre ale Uniunii Europene ce vor să viziteze această ţară pot fi daţi inapoi datorită neexistenţei unei monede unice, şi anume Eur, precum şi de controalele la care ar fi supuşi.
DESTINAŢE SCUMPĂ
Elveţia este una dintre cele mai căutate destinaţii turistice datorită peisajelor şi posibilitătilor de practicare a formelor de turism specifice zonei muntoase. Insă pe c�t de frumoasă şi faimoasă este Elveţia, este totuşi greu accesibilă populaţiei cu venituri medii sau mici. Ţara fiind mai degraba vizitată şi căutată de turiştii potenţi din punct de vedere financiar.
3.2.2 Papua Noua Guinee
TRANSPORTUL
Terenul accidentat al insulei face construcţia de şosele şi alte căi de transport foarte dificilă. Aici �nt�lnim puţine autostrăzi, căile ferate neexist�nd deloc. Dintre şoselele existente pe teritoriul insulei, numai 4% sunt asfaltate. Serviciile de transport aerian oferă legături cu diferite arii. Air-Niugini, principalul aeroport de aici, deţinut de către guvern, operează zboruri interne şi internaţionale. Capitala, Port Moresby fiind principalul port şi aeroport. Aceste lucruri reprezintă un minus mare �n industria turismului de aici. Imposibilitatea călotoriei �n condiţii de siguranţă face din Ppaua Noua Guinee o ţară greu accesibilă.
COMUNICAŢIILE
Papua Noua Guinee are o reţea de ziare foarte slab dezvolatată, iar numarul de posturi de radio se ridică numai la 3. De asemenea semnalele de televiziune nu reuşesc să ajungă �n toate colţurile ţării, �n anul 2000 �nregistr�ndu-se doar un număr de 16 televizoare la 1000 de locuitori. Sistemul slab de comunicaţii fac accesibilitatea la informaţii noi foarte grea. Probabil că majoritatea turiştilor nu cunosc această regiune deloc. De asemenea marii tour-operatori nu fac publicitate acestei zone, pentru ei zona reprezentănd dezavantaje numeroase.

INSTABILITATE POLITICĂ
De c�nd ţara şi-a c�ştigat independenţa faţă de Australia �n 1975, sistemul politic a �nceput să dea semne de instabilitate. Regimurle politice instabile din acestă zonă au repercursiuni grave asupra turismului. De asemenea rata criminalităţii şi a violenţei sunt foarte crescute. “Atunci c�nd condiţiile politice sunt precare, turismul intră rapid �n declin”, afirma �n 1986 Richter. Fără dar şi poate aceasta ţară nu face excepţie de aici. Turiştii nu caută să se �ndrepte spre ţări instabile din punct de vedere politic. Pur şi simplu aleg alte destinaţii. Cu toate aceste minusuri există un număr foarte redus de turişti şi care nu influenţează rapoartele statistice, ce vin �n această zonă de risc, căut�nd �n special turismul de aventură. Cu toate eforturile usiaşe depuse de Guvernul  pentru a promova turismul de aici , instabilitatea polotică şi rata mare a criminalităţii au dus la stoparea industriei turismului de aici.

SAR ĂCIA
Papua Noua Guinee este o ţară săracă. In anul 2004 ţara a avut produsul intern brut de 3,9 miliarde $, sau altfel spus 680$ de persoană. Neexistanţa unor fonduri financiare puternice, face imposibilă dezvoltarea acestei ţări. Infrastructura precară de aici este cel mai mare dezavantaj. Se ştie că o ţară puternică din punct de vedere economic este şi o ţară dezvoltată turistic, fiind un important emiţător şi receptor de turişti. Insă, din păcate, Papua Noua Guinee nu se �nscrie pe lista principalelor destinaţii turistice.

3.3 Oportunităţi
3.3.1 Elveţia
PACHETE TURISTICE LA PREŢURI MICI
Elveţia este cunoscută ca fiind o destinaţie turistică scumpă, luată cu asalt mai ales de tuiştii potenţi economic.
Prin lansarea pe piaţă a unor pachete turistice la preţuri scăzute, Elveţia ar putea să atragă un număr de turişti dornici să viziteze acestă ţară, dar care nu au posibilităti financiare. economic.
ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Dacă Elveţia ar adera la Uniunea Europeană, circulaţia dintre ea şi celelalte ţari ale uniunii ar fi mult mai liberă, făc�nd posibilă trecerea frontierei  fără acte şi fără opriri pentru control. De asemenea Elveţia face parte din spaţiul Schengen, dar nu a �ncepu să pună �n aplicare prevederile tratatului privind libera circulaţie �ntre statele membre, iar cetăţenii se pot aştepta �n continuare la controale de graniţǎ .
3.3.2 Papua Noua Guinee
MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII
Daca ţara ar putea dispune in viitor de resurse financiare suficiente, acesta ar putea investi �n infrastrutură, duc�nd astfel la dezvoltarea turismului de aici. Lipsa unor căi favorabile de transport, spaţii de cazare uşor modernizate duc la stoparea turismului. De asemenea dispun�nd de resurse economice, Papua Noua Guinee poate investii �n publicitate, făc�ndu-şi beneficiile cunoscute �n lume. Promovarea acestei zone este un necesar absolut, lumea trebuie să ştie de aceste locuri.
LEGI MAI STRICTE
Guvernul depune eforturi mari pentru a reduce rata criminalităţii şi a violenţei pe aceste meleaguri. Apariţia unor legi mai stricte ar putea duce la scăderea acestor situaţii negative. De asemenea se pot depune eforturi pentru a da naştere unei stabilităţi mai bine fondate a regimului politic.
TURISMUL TRIBAL
Turismul contribuie esenţial la dezvolatarea unei regiuni turistice, precum şi la promovarea unor aspecte socio-culturale. In ultima perioadă, moştenirea culturlă a triburilor atrage un număr tot mai mare de turişti. O astfel ze zonă este şi Papua Noua Guine. Turiştii vin aici pentru a intra direct �n contact cu obiceiurile şi tradiţia gazdelor.

3.4 Ameninţări
3.4.1 Elveţia
O MONEDĂ PREA PUTERNICĂ
O monedă foarte puternică descurajază turismul internaţional, dar incurajează locuitorii să calătorească peste graniţele ţării. O astfel de situaţie s-a �nt�mplat �n 1990 c�nd datorită cursului puternic al francului elveţian a făcut din Elveţia o destinaţie mult prea scumpă. Acest lucru simţ�ndu-se mai ales �n industria hoteliră care s-a confruntat cu scăderea nivelului de ocupare al camerelor.
DEGRADAREA MEDIULUI INCONJURĂTOR
Elveţia dispune �n momentul de faţă de un mare potenţial din puncte de vedere al exploat�rii resurselor naturale. Acest lucru prezintă un avantaj, �nsă �n timp prin exploatarea �n exces al zonelor naturale, mediul �nconjurător poate avea de suferit. Reconstrucţia acestuia put�nd să dureze mai mult sau mai puţin, �n funcţie de daunele produse sau de reacţia autorităţilor.

3.4.2 Papua Noua Guinee
CRESTEREA NIVELULUI OCEANULUI PLANETAR
Ţările de pe coastă precum şi insulele se confruntă cu această problemă. Creşterea nivelului oceanului planetar ar duce la dispariţia importantelor oraşe de pe coastă. Capitala statului este un principal nod aerian şi portual, degradarea acestui oraş aduc�nd pagume mari industriei turismului de aici.

FENOMENE NATURALE ALE NATURII
Clima tropicală atrage turiştii cu temperaturile sale ridicate şi vegetaţia unică. Insă aceste zone sunt şi cele mai predispuse unor furtuni tropicale care se pot transforma �n uragane. De asemenea erupţiile vulcanice care pot duce la pierderi importante de vieţi omeneşti, precum şi pierderi materiale reprezintă un alt fenomen natural negtiv. Un astfel de exemplu care marchează acest stat, este erupţia vulcanică din 1994 petrecută�n apropierea oraşului Rabaul.




CAPITOL IV
FORME DE TURISM APLICABILE ŞI �N ROM�NIA

Rom�nia prezintă unele aspecte şi forme de turism �nt�lnite şi �n ţările prezentate �n capitolele anterioare. Turismul montan cunoaşte aici o dezvoltare �n plină ascensiune, precum şi cel de litoral. O ţară �n curs de dezvltare, Rom�nia ar trebui sa-şi �ndrepte atenţia spre forma sub care sunt aplicare formale de turism din cele două ţări, serviciile oferite, modul de promovare, precum şi felul de atracţie al turiştilor.
TURISMUL MONTAN
A cunoscut �n ultimii ani o  expansiune majoră, tot mai mulţi turişti at�t din interiorul ţării c�t şi cei din afara graniţelor. Aici ar trebui să se investescă mai mulţi bani �n infrastructură.
TURISMUL DURABIL
O altă forma de turism care ar trebui �mbunătăţită ar fi turismul durabil, prin protecţia şi conservarea mediului �nconjurător. In acest sens ar trebui promovat mai intens Parcul Naţional din Munţii Retezat, Meridionali. Acesta este declarat parc naţional din 1935, cu o zonă de strictă ocrotire de 1840 ha.
FOTO-TURISMUL
Rom�nia oferă turiştilor peisaje extraordinar de frumoase. Mulţi turişti veniţi pentru prima dată pe meleagurile Rom�niei sunt uimiţi de frumuseţea acestora. Acest tip de turism are mari şanse de dezvoltare pe teritoriul Rom�niei.
TURISMUL PENTRU PESCUIT
Acest tip de turism este �nt�lnit �n Papua Noua Guinee, aici pescuitul fiind şi una dintre principalele surse de hrană ale locuitorilor. Aici s-ar putea promova zone ca: Barajul de la Călimăneşti sau Delta Crişanei.


BIBLIOGRAFIE
1.    www.wttc.org
2.    Ulack, Richard: Papua New Guinea” Microsoft Encarta 2007
3.    Heatwole, Charles, “Switzerland.” Microsoft Encarta 2007






CUPRINS



CAP 1    Prezentarea ţărilor Elveţia şi Papua Noua Guinee    1
1.1    Noţiuni generale    1
1.2    Impărţire administrativă    2
1.3    Geografie    2
1.4    Clima    3
1.5    Fauna & Flora    4
1.6    Populaţie    5
1.7     Economie    5
1.8    Turism    6
CAP 2    Indicatorii fluxurilor turistice    9
2.1    Cererea totală    9
2.2    Produseul intern brut    10
2.3    Angajaţi    11
2.4    Exporturi    12
2.5    Turismul de afaceri şi personal    13
2.6    Investiţii de capital    14
2.7    Chieltuieli guvernamentale    15
CAP 3    Analiza SWOT a celor două ţări    16
3.1    Puncte forte    16
3.1.1    Elveţia    16
3.1.1    Papua Noua Guinee    17
3.2    Puncte slabe    18
3.2.1    Elveţia    18
3.2.2    Papua Noua Guinee    19
3.3    Oportunităţi    20
3.3.1    Elveţia    20
3.3.2    Papua Noua Guinee    21
3.4    Ameninţări    21
3.4.1    Elveţia    21
3.4.2    Papua Noua Guinee    22
CAP 4    Forme de turism aplicabile şi �n Rom�nia    23