1 Sistemul Solar
Planetele Gazoase


        Sistemul nostru solar are o vechime de 4,5 miliarde de ani si se afla la o distanta de 30000 de ani lumina de centrul galaxiei noastre Calea Lactee.
         Sistemul Solar este compus din o stea si 9 planete si desigur praf cosmic, asteroizi, comete, etc.
         In sistemul solar sunt 2 tipuri de planete: Telurice (planetele mici) si Gazoase (planetele gigant).
         Sunt 4 planete telurice si 5 gazoase. Planetele telurice sunt Mercur, Venus, Terra si Marte. Planetele gazoase sunt Jupiter, Saturn, Uranus , Neptun si Pluto.
         Planetele ce vor fi prezentate vor fi cele gazoase.
         Planetele gigant sunt numite si gazoase deoarece au in compozitia lor gaze in proportie de peste 90%, fiind prezent in special hidrogenul cea mai raspandita substanta din univers.
         Desi planetele gazoase au un volum urias in comparatie cu cele telurice, masa lor la un loc , nu depaseste 0,14% din masa sistemului solar.
         Planetele gazoase numara 58 de stateliti oficiali dintre care cei mai importanti sunt Io, Ganimede(cel mai mare din sistemul solar), Europa, Callisto(acestea apartinand planetei Jupiter), Titan(apartinand planetei Uranus), Triton(apartinand planetei Neptun.                                         

 


   

                                            Jupiter


  Diametrul                              - 142 984 km
  Masa                                      -  1,9 * 1027 kg
  Temperatura                          - -121o C
  Densitate                               - 1,31 gr/cm3
  Distanta medie fata de soare - 778 330 000 km
  Miscarea de revolutie            - 11,862 ani
  Miscarea de rotatie                - 9 h 5 minute
             


Jupiter e cea mai mare planeta din sistemul nostru avand volumul de 2,5 ori mai mare decat cel al celorlate planete la un loc. Este de aproximativ 1400 ori mai mare decat Terra, fiind compus din gaze aceasta planeta uriasa este considerata un gigant gazos. Elementul predominant pe Jupiter este hidrogenul in proportie de 90% si heliu 10% elemente principale si in soare. Planeta are urme de metan, apa, amoniac si praf.
     Jupiter are o suprafata ce devine tot mai compacta spre nucleu.
In jurul ei orbiteaza 3 inele de praf cosmic dintre
care Halo este cel mai apropiat la numai 100000 km de suprafata, avand o latime de 22800 km si masa necunoscuta. Al doilea inel ca distanta este Main la 122800 km de suprafata si avand o latime de numai 6400 km aproximativ cat raza Terrei la Ecuator si o masa de 1e13 kg. Ulltimul dinte inele este Gossamer la 129200 km de Jupiter, fiind si cel mai mare dintre inele cu o latime uriasa de 214200 km si avand de asemenea o masa necunoscuta. Inele sunt aproape invizibile.
     Jupiter este al patrulea corp ceresc ca luminozitate pe cer dupa Soare, Luna si Venus. In jurul planetei mai orbiteaza 16 sateliti: Metis(128000 km de Jupiter, 20 km raza la Ecuator),Adrastea(129000 km distanta, 10 km raza), Amaltea(181000 km distanta, 98 km), Teba (222000 km distanta, 50 km raza), Io(422000 km distanta, 1815 km raza, satelit galilean), Europa (671000 km distanta, 1569 km raza, stelit galilean), Ganimede(1 070 000 km, 2631 km raza, satelit galilean), Callisto(1 883 000 km distanta, 2400 km raza, satelit galilean),Leda(11 094 000 km distanta, 8 km raza), Himalia(11 480 000 km distanta, 93 km raza), Lisitea(11 720 000 km distanta, 18 km raza), Elara(11 737 000 km distanta, 38 km raza),
Anake(21 200 000 km distanta, 15 km raza),Carme(22 600 000 km distanta, 20 km raza),Pasiphae(23 500 000 km distanta, 25 km raza) si Sinop(23 700 000 km distanta, 18 km raza). Cei mai importanti sateliti sunt Io, Europa, Ganimede(durata parcurgerilor orbitelor este proportionala 1:2:4 , caracteristica unica pertru acesti sateliti galileeni, numele venind de la cel ce le-a descoperit in 1610) si Callisto ce va intra in acest lant proportional al orbitelor peste cateva sute de milioane de ani. Cel mai mare dintre sateliti este Ganimede ce este si cel mai mare din sistemul nosru solar.


    Jupiter are o suprafata gazoasa, gazul fiind din ce in ce mai mai dens spre necleu. Norii atmosferici au o presiune mai mare de 1 atmosfera. Sunt date nesigure cu privire la nucleu ce se presupune ca e compus din roca cu o masa de 10-15 ori mai mare ca cea a Terrei. Mantaua contine lichid metalic de hidrogen ca si Soarele, dar cu temperaturi mult mai scazute. Hidrogenul este in stare lichida adica are protonii si electronii ionizati. Partea exterioara a planetei contine molecule de hidrogen, dioxid de carbon, heliu, apa etc. Se crede ca atmosfera este compusa din 3 straturi de nori ce contin amoniac ighetat, hidrosulfina de amoniu si un amestec de gheata si apa. Vanturile de pe Jupiter au o velocitate mare ce bat latitudinal in directii opuse unul fata de urmatorul. Datorita diferentelor de temperatura dintre vanturi, norii au culori diferite si planeta arata ca o minge uriasa infasurata in benzi paralele orizontale. Benzile  deschise la culoare se numesc zone, iar banzile inchise la culoare se numesc centuri. Aceste vanturi bat cu o viteza de 640 km pe ora ce creste cu adancimea. Vanturile nu sunt influentate de soare ca cele de pe Terra decat forate putin, ci mai degraba da temperaturile din interior. Culoarea vanturilor difera cu altitudinea, albastru pentru cea mai mica altitudine, maro si alb pentru altitudini mai inalte si rosu pentru altitudini foarte inalte.
    Pe Jupiter este obsrvat de peste 300 ani Marele Punct Rosu ce este o furtuna planetara de forma ovala cu raze intre 12 000 si 25 000 km, suficient de mari sa incapa 2 Pamanturi in ea. Astfel de furtuni se mai gasesc pe Jupiter dar ocup o suprafata mai mica. Energia emanata de Jupiter este mai mare decat cea primita de la soare. Temperatura din nucleu este de 20000 K. Acesta energie nu este produsa prin fisiune nucleara ca si soarele, fiindca nu e suficient de mare si temperatura nu este destul de ridicata. Cu elementele sale Jupiter ar trebui sa fie  de 80 de ori mai masiva ca sa fie o stea.
    Forta gravitationala este imesa in comparatie cu cea a Terrei avand magnetosfera de 650 000 000 km intrand si Saturn in ea. Dar forma magnetosferei nu este de sfera doarece se intinde numai cateva milioane de km spre soare. Inele lui Jupiter sunt atrase incet spre planeta, masa inelelor scazand in continu. Datorita acestei forte gravitationale, Jupiter este scutul sistemului nostru solar aparand Terra de asteroizi gigantici ce sunt atrasi spre gigantul gazos.
    Satelitii Io si Europa ar putea sustine viata datorita compozitiilor sale. Elementulele predominante fiind roci silicate, iar nucleul din fer cu o raza aproximativa de 900 km. Io prezinta foarte putine cratere si are chiar si vulcani activi. Din eruptii se fac prezente sulful si dioxidul de sulf. Io are si munti ce nu sunt vulcani. Cel mai fierbinte punct al lui Io are 2 000 K, cele normale avand 130 K. Io taie din liniile magnetice a lui Jupiter creand curent electric de 1 trilion de watt. Europa contine gheata la suprafata si interior asemanator ca Io, cu nucleu metalic. Suprafata Europei este foarte neteda, relieful fiind scazut. Sunt doar 3 cratere cu diametre mai mari de 5 km. Pe tot globul sunt prezente vai, unele avand o lungime de 20 km produse probabil de eruptii vulcanice si gheizere. Atmosfera este compusa din oxigen. Doar Io, Callisto, Ganimede, Titan si Triton mai au atmosfera. Se presupune ca sub gheata se afla oceane sarate pe Europa. Ganimede este cel mai mare satelit din sistemul solar cu un diametru mai mare decat Pluto si Mercur, dar jumatate din masa sa. Ganimede are o suprafata de gheata. Nucleul este compus din fer topit si sulfura de fer urmat de
2 straturi de manta silicata si inconjurata de gheata. Intalnim 2 tipuri de teren: cel vechi dens in cratere si intecos, iar cele mai tinere cu origini tectonice facand ganimede sa semene cu Terra mai mult decat Marte sau Venus. Atmosfera este compusa din oxigen ca si Europa. Ganimede are o Magnetosfera
 
Asemanatoare cu cea a Terrei. Callisto este un satelit putin mai mic decat Mercur, dar doar o treime din masa sa fiind 40% gheata si 60% roci si fer. Suprafata este acoperita complet de cratere, fiind cea mai veche suprafata din sistemul nostru solar de acest gen de aproximativ 4 miliarde de ani. Gipul Catena este cel mai interesant lant de cratere de impact in
linie dreapta.








                                           Saturn

Diametrul                                 - 120 536 km
Masa                                        - 5,68 * 1026 kg
Temperatura                            - -125o C
Densitate                                 - 0,69 g/cm3
Distanta medie fata de soare    - 1 429 400 000 km
Miscarea de revolutie               - 29,458 ani
Miscarea de rotatie                   - 10 h 39 minute

                
                       


  


1 Ca si Jupiter, Saturn a fost descoperita de Galileo in 1610 cu telescopul sau. Este a doua planeta din sistenul nostru solar ca masivitate dupa Jupiter ce poate fi vizibila numai in emisfera sudica a Terrei. Are o forma mult mai aplatizata decat celelalte planete datorita vitezei de rotatie si starii fluide. Diametrul ecuatorial este de 120 536 km,iar diametrul polar de 108 728 km.
    Dintre toate planetele este cel mai putin densa si are o gravitatie specifica de 0,7 mai mica decat a apei.Saturn e compusa din 75% hidrogen si 25% heliu cu urme de apa, amoniac, metan si roca.
    Interiorul planetei este compus ca si Jupiter, cu lichid metalic de hidrogen si un strat de hidrogen molecular. Sunt prezente si urme de gheata. Temperaturile din nucleu ajung la 12 000 K si emite mai multa energie in spatiu decat primeste de la soare. Pe suprafata planetei se pot observa benzi cu culori diferite ca si pe Jupiter, dar mai slabe si mai late cu cat se apropie de ecuator. Sunt prezente de asemenea si „Punctele Rosii”, adevarate furtuni planetare, dar nu la fel de puternice ca pe Jupiter. Saturn are inele de praf ce orbiteaza in jurul planetei. Aceste inele contin particule, mici bolovani de cativa cm, chiar si de cativa km. Saturn numara 7 inele principale, acesta fiind despartite de diviziuni Cassini, Maxwell etc. Desi diametrul inelelor este de aproximativ 250 000 km, are o inaltime de numai 1 km si mai putin. Materia din aceste inele este foarete putina, daca le-am compresa, ar fi un inel de 100 km lungime. Elementele principale ale inelelor sunt apa inghetata si roci. Inele sunt: Inelul-R(7 500 km latime, 67 000-74 500 km raza),Diviziunea Guerin, Inelul-C(74 500-92 000 km raza, 17 500 km latime), Diviziunea Maxwell, Inelul-B(92 000- 117 500 km raza, 25 500 km latime), Diviziunea Cassini, Subdiviziunea Huygens, Inelul-A(122 200-136 800 km raza, 14 600 km latime), Minima Encke, Diviziunea Encke, Golul Keeler, Inelul-F(140 210 km raza, 30-500 km latime), Inelul-G(165 800-173 800 km raza, 8 000 km latime), Inelul-E(180 000-480 000 km raza, 300 000 km latime).
    Cel mai complex dintre inele este Inelul-F ce contine si alte inele mai mici si „noduri” ce sunt bucati de material ca niste sateliri in miniatura. Un rol deosebit de important in mentinerea echilibrului in inele au satelitii precum Atlas, Prometeu si Pandora, Mimas pentru Diviziunea Cassini, Pan in centrul Golului Keeleer.     
Originea ineleor nu se cunoaste dar se presupune ca sunt fosti sateliti acum zdrobiti.
    Saturn are cei mai multi sateliti din sistemul solar, fiind 18 la numar(oficial): Pan(134 000 km distanta, 10 km raza, masa necunoscuta), Atlas(138 000 km distanta, 14 km raza, masa necunoscuta ), Prometeu(139 000 km distanta, 46 km raza, masa 2,17 * 1017 kg), Pandora(142 000 km distanta, 46 km raza, masa 2,20 * 1017 kg), Epimeteu(151 000 km distanta, 57 km raza, masa 5,60 * 1017 kg), Janus(151 000 km distanta, 89 km raza, masa 2,01* 1018 kg), Mimas(186 000 km distanta, 196 km raza, masa 3,80 * 1019 kg), Enceladus(238 000 km distanta, 260 km raza, masa 8,40 * 1019 kg), Tetis(295 000 km distanta, 530 km raza, masa 7,55 * 1020 kg), Telesto(295 000 km distanta, 15 km raza, masa necunoscuta), Calipso(295 000 km, 13 km raza, masa necunoscuta), Dione(377 000 km distanta, 560 km raza, masa 1,05 * 1021 kg), Helen(377 000 km distanta, 16 km raza, masa necunoscuta), Rea(527 000 km distanta, 765 km raza, 2,49 * 1021 kg), Titan(1 222 000 km distanta, 2575 km raza, masa 1,35 * 1023 kg), Hyperion(1 481 000 km distanta, 143 km raza, masa 1,77 * 1019 kg), Iapet(3 561 000 km distanta, 730 km raza, masa 1,88 * 1021 kg), Febe(12 952 000 km distanta, 110 km raza, masa 4,00 * 1018 kg). Cel mai important dintre acesti sateliti esta Titan. Este unul dintre cei mai mari sateliti din sistemul nostru solar fiind mai mare dacat Mercur si Pluto si mai masiv decat acesta. Este compusa 50% apa, 50% roca. In interior sa afla roca cu un diametru de 3400 km indonjurata de cristale de gheata. Densitatea satelitului este mai mare datorita marimii sale ce compreseaza interiorul. Titan are o atmosfera destul de dezvoltata, avand o presiune de 1,5 barri cu 50% mai mult decat cea de pe Terra. Cele 2 atmosfere seamena si din punct de vedere al compozitiei lor: atmosfera Titanului este formata din peste 90% azot, 6% argon si un procent mic de metan. Iata ca si atmosfera Titanului are azot din abundenta.
    Mai sunt urme si ciadina de hidrogen, apa, etan, dioxid de carbon. Metabul este predominant in parte exterioara a atmosferei.  
 
    Titan nu are camp magnetic cea ce face satelitul sa iasa din magnetosfera Saturnului periodic si sa fie expusa la vanturile solare ce ionizeaza moleculele din exteriorul atmosferei.
    Pe suprafata satelitului este o temperatura de 94 K, astfel apa se evapora extrem de greu. Norii au culoarea portocalie datorita substantelor din atmosfera. Pe Titan se inregistreaza ploi de etan si
  metan, astfel apar oceane de pana la 1000 m adancime. Pe suprafata se poate observa un continent urias pe emisfera vizibila numit „Xanadu”. Suprafata Titanului a suferit erosiuni in urma ploilor straveche. Ca si majoritatea satelitilor, Titan are o orbita in sincronizare cu celelalte.                                       



                              Uranus


Diametrul                     - 51 118 km
Masa                             - 8,683 * 1025 kg
Temperatura                 - -193oC
Densitatea                    - 1,26 g/cm3
Distanta fata de soare   - 2 870 990 000 km
Miscarea de revolutie   - 84,01 ani
Miscarea de rotatie       - 17 h 14 minute
                                                                                                                                    
                           


    Uranus este a treia planeta gazoasa si a-7-a de la soare avand un volum mai mare ca al Neptunului, dar masa mai mica decat acesta. Ca marime este a treia dupa Jupiter si Saturn si are 15 sateliti. Uranus poate fi considerata cea mai ciudata planeta deoarce axa sa este aproape paralela cu planul eliptic cea ce inseamna ca Polul Sud este cu fata spre soare in loc de ecuator, deci primeste mai multa energie solar, dar  la ecuator se inregistreaza temperaturi mai ridicate, acest fapt neavand o explicatie. Inca nu se poate spune cu exactitate care sunt polii, datorita inclinatiei axei de aproximativ 90o, aceasta fiind ori putin peste 90, ori mai putin de 90. Fata de celelalte planete, Uranus este compusa din doar 15% hidrogen si heliu, dar predominante sunt rocile si gheturile. Nucleul este compus din substante ce variaza. Atmosfera lui Uranus este compusa din 83% hidrogen, 15% heliu si 2%
metan. Ca si celelalte planete gazoase, Uranus are nori, dar aproape invizibili, acestia fiind vizibili doar cu radiatii. Culoarea albastra a planetei este explicata de faptul ca limina rosie este absorbita de metanul din atmosfera exterioara ramanand doar limina albastra. Foarte ciudat mai este forta gravitationala a planetei, fiind la apogeu la 60o si nu in centru ca toate celelalte planete. Uranus are 11 inele ce au o culoare intunecata, dar de sunt alcatuite din aceleasi substante ca si inelele lui Saturn. Inelele luin Uranus sunt: 1986U2R(38 000 km distanta, 2 500 km latime), 6(41 840 km distanta, 1-3 km latime), 5(42 230 km distanta, 2-3 km latime), 4(42 580 km distanta, 2-3 km latime), Alfa(44 720 km distanta, 7-12 km latime), Beta(45 670 km distanta, 7-12 km latime), Eta(47 190 km distanta, 0-2 km latime), Gamma(47 360 km distanta, 1-4 km latime), Delta(48 290 km distanta, 3-9 km latime), 1986U1R(50 020 km distanta, 1-2 km latime), Epsilon(51 140 km distanta, 20-100 km latime). Uranus are sateliti mici ce nu depasesc raza la ecuator de 800 km. Ordinea in care sunt in orbita in jurul planetei este: Cordelia(50 000 km distanta, 13 km raza), Ofelia(54 000 km distanta, 16 km raza), Bianca(59 000 km distanta, 22 km raza), Cressida(62 000 km distanta, 33 km raza), Desdemona(63 000 km, 29 km raza), Julieta(64 000 km distanta, 42 km raza), Portia(66 000 km distanta, 55 km raza), Rosalind(70 000 km distanta, 27 km raza), 2003U2(75 000 km distanta, 6 km raza), Belinda(75 000 km distanta, 34 km raza), 1986U10(76 000 km distanta, 40 km raza), Puck(86 000 km distanta, 77 km raza), 2003U1(98 000 km distanta, 8 km raza), Miranda(130 000 km distanta, 236 km raza, masa 6,30 * 1019 kg), Ariel(191 000 km distanta, 579 km raza, masa 1,27 * 1021 kg), Umbriel(266 000 km disanta, 585 km raza, 1,27 * 1021 kg), Titania(436 000 km distanta, 789 km raza, masa 3,49 * 1021 kg), Oberon(583 000 km distanta, 761 km raza, masa 3,03 * 1021 kg), 2001U3(4 281 000 km distanta, 6 km raza), Caliban(7 169 000 km distanta, 40 km raza), Stefano(7 948 000 km distanta, 15 km raza), Trinculo(8 578 000 km distanta, 5 km raza), Sycorax(12 213 000 km distanta, 80 km raza), 2003U3(14 689 000 km, 6 km raza), Prospero(16 568 000 km distanta, 20 km raza), Setebos(17 681 000 km distanta, 20 km raza), 2002U2(21 000 000 km distanta, 6 km raza).   

                             Neptun  


Diametrul                    - 49 532 km
Masa                            - 1,0247 * 1026 kg
Temperatura                - -193oC
Densitatea                   - 1,64 g/cm3
Distanta fata de soare  - 4 504 000 000 km
Miscarea de revolutie  - 164,69 ani
Miscarea de rotatie        - 16 h 3 minute
      Neptun este a
8-a planeta de la soare si a patra ca marime dupa Uranus, dar masa sa este mai mare decat a planetei respective. Neptun are o orbita mai ciudata si cauzele nu se cunosc definitiv si se presupune ca ar fi o planeta indepartata ce o influenteaza in traseul sau ce difera cu anii. De exmplu acum cateva sute de ani, era aproape de Jupiter sau uneori este mai departe de soare decat Pluto datorita orbitei acesteia. Compozitia planetei este ca si cea a planetei Uranus cu 15% hidrogen si heliu, predominand rocile si gheturile. Are un nucleu mic ce are masa aproximativ egala cu cea a Terrei si ce este compus din roca. Atmosfera contine hidrogen, heliu si metan. Culoarea planetei este data de absorbtia luminii rosii in atmosfera si in plus de prezenta cromoforului. Pe Neptun bat vanturi paralele cu ecuatorul, dar ce ating cea mai mare viteza din sistemul nostru solar avand un imens 2000 km/h capabil sa creeze uriase furtuni planetare. Cea mai mare furtuna de pe Neptun are diametrul Terrei si se numeste „Marele Punct Negru” ca si cel rosu de pe Jupiter, dar mai mic in diametru si cu o viteza a vanturilor de 1120 km/h localizat in emisfera de Nord. In emisfera Sudica apare odata la 16 h un nor alb neregulat cunoscut ca „Scooterul”. Intre timp Marele Punct Negru a disparut, dar au aparut altele in emisfera Nordica, dovada ca atmosfera Neptunului este schimbatoare si instabila. Si Neptun are inele intunecate, dar compozitia lor este inca necunoscuta. Inelul cel mai apropiat de planeta este Leverrier cu extensiile Lasell si Arago, Inelul central inca nenumit si cel exterior numit Adams cu 3 arcuri proeminente numite Liberty, Equality si Fraternity. Campul magnetic al planetei este asemamator cu cel al lui Uranus si este produs de posibile miscari ale apei din straturile din interiorul planetei. Neptun are 8 sateliti dintre care cel mai important este Triton. Cei 8 sateliti sunt: Naiad(48 000 km distanta, 29 km raza), Talassa(50 000 km distanta, 40 km raza), Despina(53 000 km distanta, 74 km raza), Galatea(62 000 km distanta, 79 km raza), Larissa(74 000 km distanta, 96 km raza), Proteu(118 000 km distanta, 209 km raza), Triton(355 000 km distanta, 1350 km raza, masa 2,14 * 1022 kg), Nereid(5 509 000 km distanta, 170 km raza). Cel mai important satelit al planetei Neptun este Triton, fiind al 7-lea ca distanta. Triton este singurul satelit retrograd din sistemul nosteu solar ce orbiteaza invers in jurul planetei sale. Triton nu s-a
                                       condensat la formare si este posibil sa se fi format in Centura Kuiper si apoi prinsa de campul gravitational al lui Neptun. Datorita orbitei retrograde, Triton ori se va opri si se va descompune intrul inel cu praf cosmic, ori va colida cu Neptun, datorita interferentei dintre energiile lor. Axa de rotatie a satelitului are o inclinatie de 157o . Densitatea este de 2,0 si satelitul este compus din 25% apa inghetata si  in rest roca. Triton are o atmosfera exterm slaba  cu o presiune de doar 0,01 milibarri si o grosime de 5-10 km fiind compusa majoritar din azot si putin metan. Temperatura pe Triton este de -235oC cat si pe Pluto. La aceste temperaturi, pana si metanul este inghetat. Pe suprafata sunt prezente si cratere. Emisfera Sudica este acoperita de azot si metan inghetat. Pe Triton exista vulcanii inghetati din care erupe azot lichid.


Pluto

Diametrul                      - 2274 km
Masa                              - 1,27 * 1027 kg
Temperatura                  - -235oC
Densitatea                     - 2,40 g/cm3
Distanta fata de soare   - 5 913 520 000 km
Miscarea de revolutie   - 248 ani
Miscarea de rotatie       - 6,4 zile
 

    Pluto este cea mai mica planeta din sistemul nostru solar si chiar si pentru marimea sa mica, ea are un satelit si anume Charon. Raportul maselor dintre cele 2 este de 0,084 la 0,157. Orbita lui Pluto este deosebita. Timp de 20 de ani (1979-1999) a fost mai aproape de soare decat Neptun si in plus orbiteaza in sens invers. Intre orbitele lui Neptun si Pluto este proportionalitate de 2:3 adica orbita lui Pluto este cu exact 1,5 mai lunga decat cea a lui Neptun. Desi orbitele lor se intalnesc, planetele nu se vor ciocni niciodata. Se presupune ca Pluto este compusa din 70% roci si 30% apa inghetata. De asemenea atmosfera s-ar putea sa fie cumpusa din monoxid de carbon si metan.