1

                   Musonul

                                                                                                                                                                      Oceanul Indian se afla in afara zonei dominata de prezenta alizeelor, datorita continentului asiatic. Intr-adevar contrastele termice si barice legate de marea intindere a uscatului Asiei creeaza premisele formarii unuia din cele mai cunoscute vanturi ale globului, musonul. Sunt vanturi sezoniere, dupa cum dealtfel le arata si numele(mausin, in limba Araba, inseamna anotimp). Nu trebuie sa credem insa ca nu erau cunoscute pana la patrunderea arabilor in zona oceanului Indian. Inca din secolul al IV-lea i.e.n, navigatorul cretan Nearchos le folosise in expeditia sa pana la gurile fluviului Indus. Dar arabii le-au folosit veacuri de-a randul in drumetiile lor prin aceasta parte a lumii.                                                                                                                                                                             Musonul este un vant cu caracter periodic, ce ia nastere datorita marilor contraste termice intre apele Oceanului Indian si partea centrala a Asiei in cele doua anotimpuri extreme ale anului. In timpul verii partea centrala si sudica a Asiei se incalzeste excesiv, temperatura aerului ajungand la si la 50 grade Celsius. Ca urmare a acestui fapt deasupra acestor regiuni se va contura o vasta zona depresionara, spre care converg masele  de aer umed, dens si racoros de pe oceanele ce scalda tarmurile sudice si sud-estice ale Asiei. Si, astfel ia nastere musonul de vara. Puternicile vanturi musonice strabat toata partea centrala si nordica a Oceanului Indian, aducand ploi deosebit de bogate in India, Bangladesh, Birmania, tarile din peninsula Indochinei si in partea de vest a Indoneziei.                                                                                                                                                                          Ploile musonice favorizeaza obtinerea a cate doua si trei recolte anual in aceasta parte a lumii unde traiesc, aproximativ, 1.800.000.000 de oameni, adica 2/5 din populatia globului. Dar in acelasi timp, de musonul de vara este legata formarea pradalnicilor cicloni tropicali, ce provoaca mari calamitati naturale in aceste regiuni.                                                                                                                                                         In semestrul rece al anului situatia atmosferica sufera schimbari radicale fata de sezonul cald. De asta data in partea centrala si nordica a Asiei ia nastere un intins maxim barometric, ca urmare a persistentei aerului rece, dens si uscat, in timp ce deasupra oceanelor se vor forma o serie de zone depresionare. Spre aceste depresiuni se vor indrepta masele de aer rece de pe continentul asiatic, dand nastere musonului de iarna.                                                                                                                                                                       Pe cat de umed si de bogat in precipitatii este musonul de vara pe atat de sarac in umezeala este cel de iarna. Vreme de sase luni(octombrie-aprilie)seceta domneste in partile sudice si sud-estice ale Asiei. Intensitatea acestui muson este la fel de mare ca si a celui de vara, schimband si el directia alizeelor si desfiintind calmul ecuatorial. Influenta sa se resimte pana in Madagascar, pe tarmurile Mozambicului si in nordul Australiei. In aceste regiuni musonul de iarna nu mai este un vant uscat, deoarece traversand intinsul oceanului se incarca cu umezeala si aduce ploi bogate.