1
Egiptul se afla in partea nord-estica a continentului african,
pe tarmurile a doua mari. In partea de nord,Egiptul este scaldat de
Marea Mediterana si la est de Marea Rosie. Egiptul se
invecineaza la vest cu Libia, la sud cu Sudan si la nord-est cu Israel.
Egiptul este una din cele mai vechi civilizatii nascuta in paleolitic,
de-a lungul fluviului Nil, strategic pozitionat intre vest si est, cu
un climat bland tot timpul anului.
La inceput pe teritoriul Egiptului s-au dezvoltat doua centre ale
civilizatiei, unul in nordul tarii, concentra in delta Nilului, unde a
fost creat primul centru urban Merinda si altul in sud in jurul Tasei.
In jurul anului 3200 i.h., Osiris a unit cele doua parti ale
Epiptului, fiind momentul in care a luat nastere istoria egiptului in
adearatul sens. Istoria Egiptului se imparte in trei mari perioade:
“Vechiul Regat” – cea mai importanta perioada a civilizatiei egiptene,
cand s-a construit complexul de piramide; “Regatul de Mijloc” –
cand s-a intensificat comertul spre Marea Rosie si “Noul Regat” –
perioada cucerilor militare, precum si a unor mari realizari artistice
si culturale. Egipul a fost o monarhie absoluta, regele sau faraonul
fiind considerat Fiul Soarelui si simbolul puterii. Ceea ce
atrage in continuare vizitatorii este misterul zeitatilor din Egiptul
antic. Cea mai perfecta imagine a zeitatii supreme a fost Soarele cu
cele trei atribute: forma, lumina si caldura. Sufletul Soarelui a fost
numit Amon-Ra, care inseamna partea ascunsa a soarelui.
Fiecare divinitate era reprezentata de o parte din corpul sau.
Dintre acestea cele mai importante erau Osiris, Isis si Horus. Capitala
Egiptului este Cairo.
CAIRO ( în arabă Al Qăhira, inseamnă “ victoriosul”) este
capitala Egiptului şi este cel mai mare oraş din continentul Africa.
Localizat pe ambele maluri ale fluviului Nil aproape de capul deltei
acestuia, în nordul Egiptului, locul a fost ocupat mai mult de 6000 de
ani şi a servit drept capitală a numeroase civilizaţii egiptene. Cairo
este cunoscut local ca Misr, numele arab pentru Egipt.
Oraşul Cairo acoperă o suprafaţă de mai mult de 453 km2 , cu toate că
este greu să desparţi oraşul de suburbiile sale imediate.
"Orasul celor o mie de minarete", cum este numit Cairo datorita
numarului mare de moschei este, inainte de orice, un oras islamic. De
altfel, Egiptul ramane, oricum ai vrea sa privesti lucrurile, o tara
araba si islamica. Raportarea la religie este vitala, covarsitoare si
imprima vietii un alt curs decat cel cu care suntem noi obisnuit.
Nu exista nimic mai inaltator decat sa te afli in rand cu cateva
milioane de oameni, toti in picioarele goale, imbracati intr-o simpla
panza alba, umar langa umar bogatul si saracul, pe drumul pe jos catre
Mecca. Conform preceptelor religioase, de altfel extrem de simple si de
"la obiect", Alah este unul, Mohamed profetul sau, rugaciunile zilnice
obligatorii la ore fixe, milostenia prevazuta chiar proportional cu
veniturile si, macar o data in viata, pelerinajul la locurile sfinte
trebuie facut.
Cand incepe rugaciunea poti avea surpriza sa vezi vanzatorul cum
isi intinde covorasul in magazin si se loveste cu capul de podele.
Multi dintre barbati au chiar o amprenta in frunte, o pata mai inchisa
la coloare, un semn sau chiar o umflatura, datorate practicarii in
exces a acestui ritual religios.Religia poate inlocui orice.
Am aflat ca exista zone atat de dens populate si mizere, incat
guvernul subventioneaza painea celor care nu ies cu lunile din locurile
asemanatoare unor gauri de sobolan. Numai de Ramadan se revarsa
saracii, care traiesc cu numai o lira egipteana pe zi (echivalentul
unui sfert de dolar), ies din stradutele inguste pentru a primi, dupa
asfintit, o masa imbelsugata gratis. In restul timpului religia le este
suficienta. Povara acestei supuneri oarbe si generale te apasa chiar
daca nu esti in centrul ei. O simti insa pretutindeni, de parca ai fi
mereu in vecinatatea unui pericol.
In zona opusa locului unde se afla piramidele, in Cairo se ridica
cetatea Saladin. Este o fortareata medievala construita in 1183 e.n. pe
o colina de la inaltimea careia se vede intregul oras.
Daca nu e ceata, undeva in zare se banuie ca un contur amagitor,
dar constant, si piramidele, miracolul in piatra spre care nu
indraznesti inca sa speri. In interiorul fortaretei se afla moscheea
Muhammad Ali, construita la inceputul secolului al XIX-lea (1824) de
Muhammad Ali,intemeietorul Egiptului modern.
In ghidurile turistice o gasesti ca moscheea de alabastru, acesta fiind
materialul in care este imbracata. N-o sa va vorbesc despre ziduri de
cetate si maretia lor, despre porti si trepte, despre palmieri sau
despre interiorul curtii vestitei moschei, in care troneaza o fantana
cu dantelarie de piatra,gradina verde si aleile strajuite de palmieri
si gratioase dantelarii din fier, dar pot sa va spun ca este vizitata
de o multime de egipteni. Oamenii din Cairo sunt cunoscuţi ca cairenei,
aproape toţi fiind egipteni arabi. Sunt oameni de toate varstele si
toate felurile, de la familii la grupuri organizate, de la copii de
scoala la batrani sustinuti cu greu.Acolo accesul fiind permis doar
descult.
Trasaturile majoritare sunt cele arabe. De altfel, populatia Egiptului
este rezultatul unui amestec de popoare hamitice si semitice.
Comunitatile europene din Cairo si Alexandria sunt
nesemnificative din punct de vedere numeric. Chiar daca vestimentatia
europeana s-a impus la suprafata, fiecare fata si femeie are capul
acoperit, rare sunt cazurile in care tinerele nu poarta macar un batic
peste par. Nouazeci la suta din populatie este musulmana. Minoritatea
crestina o reprezinta copii.
Mai exista si o comunitate mica evreiasca. Dar nu pe acestia ii
vezi la moscheea de alabastru. Acolo intra femei imbracate in galabee
(o rochie lunga, dreapta, cu singurul accesoriu un eventual desen
lucrat in fata), cu valuri pe cap si barbati in acelasi vesmant lung,
acoperitor. Sunt foarte multi copii. Doua cincimi din populatie are mai
putin de 15 ani. La "tanara generatie" avantajul blugilor si gecii pare
sa fi prins mai bine. Majoritatea sunt usor creoli, multi cu ochii de
culoare deschisasi sunt guresi.
Oraşul Cairo acoperă o suprafaţă de mai mult de 453 km2 , cu toate că
este greu să desparţi oraşul de suburbiile sale imediate.Capitala
Egiptului include şi mai multe insule fluviale, care joacă un rol
important în viaţa oraşului.
Ca centru principal comercial, administrativ şi
turistic a regiunii, Cairo are mai multe instituţii culturale, clădiri
pentru afaceri, birouri guvernamentale, universităţi şi hoteluri, care
creează împreună o activitate continuă.
Centrul oraşului comercial Cairo este Tahrir. Un loc
al activităţii turistice, centrul cuprinde numeroase atracţii turistice
printe care Muzeul Egiptean şi Moscheea Modernă Umar Makram.În
centrul oraşului se află insula Zamălik, care conţine cartierul
comercial, Casa Operei( fondată în 1869) şi Turnul Cairo(1957). Trei
poduri leagă insula de ambele maluri ale fluviului.
Cea mai faimoasă instituţie de învăţământ din Cairo este Universitatea
Al Azhar, cea mai veche din lumea islamică. Instituţia a fost
construită lângă moscheea Al Azhar, cea mai veche moschee din Cairo.
Moscheea a fost fondată în 970, iar universitatea în
988 de fatimizi. Universitatea Al Azhar constitue o voce autoritară în
lumea islamică, iar poziţia sa în problemele importante este
unfluenţabilă în Egipt şi în lumea arabă.
Alte instituţii sunt: Universitatea Cairo (1980) şi
Universitatea Ain Shams (1950) care au împreună mai mult de 100000 de
studenţi, şi Universitatea americană din Cairo, fondată în 1919.
1
Istoria Egiptului este păstrată şi expusă în numeroase colecţii
muzeale. Fondat în 1903, Muzeul Egiptean conţine sute de mii de
lucrări, incluzând mai mult de 1700 de piese din colecţia Tutankamon.
Cele mai apreciate piese ale colectiei sunt comorile gasite in
mormantul lui Tutankhamon si cele 12 mumii expuse in boxe in vid.
Muzeul artelor islamice (1881) conţine o vastă colecţie care
“povesteşte” istoria civilizaţiilor islamice.
Alte muzee păstrează colecţii referitoare la teme mai moderne. Acestea
se înşiruie de la Muzeul- Palat Al Gawhara, construit în 1811 în stilul
otoman, la muzeul Mahmoud Khalil(1963) care conţine lucrări ale lui
Vincent Van Gogh, Paul Gauguin, Peter Paul Rubens şi alţi pictori
europeni şi egipteni.
Pentru o excelenta colectie de arta decorativa vizitati Muzeul Islamic
de Arta, Casa Gayer-Anderson si Muzeul Mohammed Mahmoud Khalil.
Cele mai faimoase monumente ale Egiptului - piramidele si Sfinxul
- nu sunt in Cairo, ci in suburbia Gizeh.
Piramidele din Egipt care au servit ca morminte pentru faraoni şi
statuia Sfinxului, care datează din 2565 î.Hr. sunt probabil cele mai
cunoscute monumente, localizate chiar în V oraşului, în suburbia Giza.
Piramida lui Keops, una dintre minunile lumii antice si celalte
piramide care sunt la o zi distanta sud de Gizeh, la Saqqara si Dashur.
Cairo contine o colectie exceptionala de monumente
musulmane din
diferite epoci si in diferite stiluri arhitecturale. Orasul are peste o
duzina, cele mai interesante fiind Moscheile Ibn Tulun, Al-Azhar,
Sultan Hasan si Muhammad Ali. Sunt stralucite exemple de arta si
arhitectura islamica, constituind o oglinda fidela a dezvoltarii
orasului si importanta Islamului in viata Egiptului modern. trebui
Cairo conţine şi numeroase structuri religioase şi guvernamentale.
Citadela este faimoasă pentru moscheele, muzeele şi fortăreţile sale,
printre care complexul Mohammad Ali (1830). Cartierul copt din Orasul
Vechi este o experienta deosebita fata de restul orasului. Unele dintre
cele mai vechi cladiri din Cairo se gasesc aici, inclusiv cateva
biserici, ca Al-Muallaqa
sau Biserica Sf. Gheorghe care sunt locuri creştine.
Vechiul Cairo mai conţine şi sinagoga Ben Ezra şi porţile Băb
Zuwaylah, Băb al Nasr şi Băb al Futuh.
Legând trecutul oraşului de prezentul acestuia, cele
2 cimitire
gemene localizate în periferia estică sunt cunoscute ca Oraşul Morţilor.
Situat pe malul marelui fluviu Nil, langa
Cairo, ansamblul celor
trei piramide egiptene de la Giseh este singura dintre cele sapte
minuni ale lumii antice care mai exista in zilele noastre.
Imensele constructii au o vechime de peste
4500 de ani, cea mai
mare dintre piramide fiind considerata si azi cel mai mare edificiu
cladit vreodata. Piramidele lui Keops, Kefren si Mikerinos au fost
ridicate intre anii 2700 - 2500 inainte de Hristos, langa vechea
capitala egipteana Memphis, in cinstea celor trei faraoni egipteni
carora le poarta numele. Desi au fost studiate indelung in ultimii doua
sute de ani de arheologi din toata lumea, piramidele de la Giseh nasc
si in zilele noastre o multime de intrebari pline de mister: De ce au
fost construite? Cine le-a construit?
Cum au fost construite?
100.000 de muncitori - mereu altii - au
lucrat timp de 20 de ani
la ridicarea si asezarea celor aproximativ 2,3 milioane de blocuri de
piatra, fiecare cantarind circa 2 tone! Acestea se presupune ca sunt
datele generale despre constructia Piramidei lui Keops, gigantul de 135
de metri (initial, piramida avea 146 de metri, dar - in timp - varful a
“pierdut” 11 metri prin eroziunea pietrei). Cele patru laturi au
fiecare cate 230 de metri, cu o diferenta uluitoare intre ele de numai
cativa centimetri, si sunt perfect orientate catre cele patru puncte
cardinale.
Referitor la constructia
piramidelor, o teorie este unica si
clara: muncitorii nu erau sclavi, ci oameni platiti, cu o credinta
puternica in divinitate si in nemurirea faraonilor; nu s-au folosit cai
sau alte animale, roti sau unelte din fier. Iar ridicarea si manevrarea
blocurilor de 2 tone s-a facut cu ajutorul scripetilor, franghiilor
facute din papirus (un material pe care se scriau manuscrisele antice)
si parghiilor. Scopul ridicarii piramidelor a fost acela de a servi ca
mormant pentru faraoni si pentru calatoria lor spre ceruri.
Din aceasta cauza, se
presupune ca blocurile de roca au fost
asezate ca niste trepte, varful piramidei fiind considerat finalul
drumului catre soare si catre cer. O alta teorie spune ca cele trei
piramide simbolizau puterea si bogatia faraonilor. Ulterior, celelalte
astfel de constructii din Egipt au scazut considerabil in marime,
probabil din cauza ca si autoritatea faraonilor incepuse sa-si piarda
tot mai mult din putere, de-a lungul secolelor ce au urmat.
Piramidele
fac parte dintr-un mare complex mortuar. Langa
fiecare dintre ele exista cate un templu, in care se presupune ca se
faceau ritualurile pentru inaltarea la cer a spiritelor faraonilor.
Aceste temple, legate de piramide prin niste tuneluri construite la
suprafata, sunt de fapt intrarile catre giganticele morminte ale
faraonilor, din interiorul piramidelor. Si pentru ca tot am vorbit
despre interior, piramidele sunt traversate de zeci de tuneluri, pe
peretii acestora fiind mii de semne si inscriptii despre viata
faraonilor. Desenele au fost facute de muncitori, prin scrijelirea
zidului, pe masura ce constructia tunelurilor inainta. Coridoarele duc
spre imensele incaperi, ca niste grote, in care erau inmormantati
nobilii, apropiatii si familia faraonilor. Toate aceste camere sunt
construite in inima piramidei, in jurul unei imense incaperi -
mormantul faraonului.
Pe langa fabuloasele bogatii
alaturi de care erau ingropati
faraonii, in Marea Piramida a lui Keops a fost descoperita - in 1954 -
Barca Soarelui, in care se spune - in miturile egiptene - ca faraonul
ar fi calatorit spre ceruri. Un spatiu foarte interesant este camera
mormantului lui Keops: piatra de la intrare are 3 metri lungime, 2,5
metri inaltime si o grosime de 1,3 metri. Iar blocurile de piatra (din
granit rosu), din care sunt facuti peretii camerei si sarcofagul, sunt
atat de perfect slefuite si asezate, incat intre ele nu se poate baga
nici macar o carte de joc! Si totusi, cu toata aceasta protectie
construita special pentru camerele faraonilor, precum si pazirea zi si
noapte a mormintelor acestea au fost jefuite in nenumarate randuri de
hoti. Astfel ca, in secolele ce au urmat dinastiei faraonilor, in
timpul Noului Regat, mormintele au fost sapate adanc in roca, in
peretii stancilor unei vai situate langa Teba, numita Valea Regilor.
Desi, in timp,
piramidele si-au pierdut maretia si importanta
pentru egipteni, ele raman cele mai impunatoare constructii facute
vreodata. Chiar si Napoleon, cand a invadat Egiptul in 1798, si-a
exprimat admiratia printr-o celebra maxima: “Soldati! Priviti varful
acestor piramide! De acolo, de sus, ne privesc peste 40 de secole!”
Nu putem incheia
aceasta scurta istorie a piramidelor fara a
aminti un proverb arab care vorbeste despre importanta acestor giganti
ai desertului: “Omul se teme de Timp, iar Timpul se teme de Piramide.”
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |