1
DOBROGEA
-Scurt istoric
Judetul Constanta, ocupa partea sudica a Dobrogei -
pamant geto-dacic milenar, romanizat timp de peste sase veacuri.
Vestigiile arheologice descoperite pe aceste
meleaguri, dateaza inca din paleoliticul mijlociu (100.000-40.000
i.Hr.), in pesterile “La izvor” si “La Adam” si punctele Saligny,
Mamaia sat si Ovidiu.Microlitele descoperite erau folosite de Homo
Sapiens fossilis.
Paleoliticul superior (cca.40.000-10.000 i.Hr.) este
prezent prin descoperirile de la Seimenii Mari, Gura Dobrogei,
Mangalia, Pestera si Satu Nou.
Mezoliticul (10.000-5.500 i.Hr.)este reprezentat
prin descoperirile facute la pestera “La Adam” si in necropola de la
Cernavoda.
Descoperirile arheologice au scos la lumina urme din
mezolitic si neolitic – unelte din piatra slefuita, arme, podoabe,
reprezentari artistice ale culturii Hamangia mileniul 4-2 i.Hr. – doua
statuete din lut “Ganditorul” si “Femeia sezand” descoperite la
Cernavoda in anul 1956.Aceste statuete sunt capodopere de valoare
mundiala ale artei antropomorfe neolitice din Romania.
Urmele culturilor Boian si Gumelnita au fost
descoperite de-a lungul litoralului – la Mangalia, Limanu, Costinesti,
Agigea si Navodari.
Urmele omului care a trait in neoliticul tarziu in
Dobrogea se intalnesc la Harsova, Cernavoda (Dealul Sofia) si Medgidia.
Trecerea de la neoliticul tarziu la epoca bronzului
este marcata de Cultura Cernavoda.
In aceasta perioada patrund pe teritoriul Dobrogei
populatii de pastori nomazi nord - pontici, care intretin relatii de
schimb cu populatiile bastinase.
Epoca bronzului (1.300-1.150 i.Hr.) este pusa in
evidenta prin descoperirile de la Harsova, tezaurul cuprinde pahare si
cupe cu picior, vase mari de provizii, castroane, platouri cu décor,
precum si descoperirile facute la Hagieni, Neptun, Sinoe, Dervent,
Rasova, Medgidia, Poarta Alba s. a.
La sfarsitul epocii bronzului apare carul si se
constata folosirea calului pentru tractiune. Cultura Cernavoda se
perfectioneaza continuu in conditiile destramarii oranduirii comunei
primitive.
Epoca fierului (Hallstatt,sec.XII-V i.Hr. si La
Tene, sec.V-I i.Hr.)este reprezentata prin descoperirile facute la
Garlita, Rasova, Ghindaresti, Harsova, Cernavoda s.a.
Trecerea la folosirea fierului a determinat o
dezvoltare a mijloacelor de productie (multe arme, unelte, podoabe etc.
Secolul al VII-lea i.Hr. este marcat de inceputul colonizarilor
grecesti pe tarmul Marii Negre – Histria (657 i.Hr.), Tomis si Callatis
(ambele sec. al VI-lea i.Hr.)pe locul unor mai vechi asezari autohtone.
Asezarilor stabile de origine greceasca de pe
litoralul maritim li se adauga asezamintele autohtonilor de la Dunare.
Primele stiri scrise despre triburile getice din
sudul Dobrogei apartin invatatului grec Hecateu (sec. al VI-lea i.Hr.).
Istoricul Herodot ne-a lasat o insemnare despre campania regelui persan
Darius in Dobrogea in anul 514 i.Hr.
In anul 300 i.Hr. regele geto-dac Dromihetes lupta cu Lisimach
invingandu-l. In anul 292 i.Hr. Lisimach este din nou infrant si
Dromihetes reintra in stapanirea cetatilor de pe malul dobrogean al
Dunarii : Capidava si Genucla.
In secolele III-I i.Hr. se remarca puternice capetenii locale carora
cetatea Histria le platea tribut.
In timpul lui Burebista (62-44 i.Hr.) Dobrogea (Dacia Pontica) cu cele
trei cetati grecesti Tomis, Histria si Callatis cunoaste o mare
inflorire.
Expansiunea romana spre nord este oprita la Dunare, dar in Dobrogea
romanii patrund in anul 29-28 i.Hr.
Aceasta provincie primeste numele de Scythia, in anul 86 d.Hr., in
timpul imparatului roman Diocletian.
Permanentizarea prezentei romane la Tomis este marcata de exilul
poetului Ovidius Naso pe aceste meleaguri, unde realizeaza lucrari
valoroase: Metomorphoses, Tristia si Ex Ponto.
Armata romana cuceritoare deschide calea unei importante perioade de
colonizare romana. Romanii si geto-dacii se amesteca intr-un proces
indelungat de romanizare – urmele arheologice marcheaza acest proces,
monumentul Tropaeum Traian de la Adamclisi considerat pe buna dreptate
“actul de nastere al poporului roman”(dupa cum consemna istoricul
Grigore Tocilescu).
In sapte secole de stapanire romana in Dobrogea de sud au aparut
numeroase asezari intinse si puternice. Alaturi de fostele cetati
grecesti de pe tarmul marii: Histria, Tomis si Callatis, apar noi
asezari puternice Axiopolos, vechi centre getice dezvoltate de romani –
Sucidava, Scidava, Capidava, Carsium, Troesmis s.a.
Vestigiile antice descoperite in Dobrogea, impreuna cu numeroasele si
variatele dovezi aflate in toate provinciile romanesti exprima
indiscutabil, prin timp, procesul romanizarii ca baza a etnogenezei
poporului nostru.
Acestia au intemeiat, alaturi de asezarile geto-dacice existente o
serie de castre si asezari civile romane, printre care Axiopolis
(Cernavoda), Ulmetum (Pantelimon), Altina (Oltina) s.a.
De importanta majora pentru aceste meleaguri il constituie procesul de
crestinare a populatiei autohtone, care a inceput in a doua jumatate a
secolului I d. Hr., cand in Dobrogea a inceput sa predice Sf. Apostol
Andrei – unul dintre cei 12 apostoli, fratele Sf. Petru.
In timpul secolelor IV-VII si dupa marile migratii ale popoarelor,
crestinismul pe aceste meleaguri s-a manifestat printr-o viata
bisericeasca cu lacasuri de rugaciune, episcopi, preoti, calugari si
credinciosi.
Din sec.IX-X dateaza complexulde 6 bisericute si cavouri sapate in
stanca descoperite in Dealul Tibisirul din Basarabi.
Stapanirea si influenta Romei asupra Dobrogei dureaza pana in sec.III
d.Hr.,cand patrund gotii, apoi hunii, slavii s.a.Mai tarziu in
Dobrogea, in anul 602, dominatia romana este inlaturata si o data cu
aceasta se pune capat sclavagismului pe aceasta perioada.
Perioada dintre sec.VII si X este reprezentativa punter trecerea la
feudalism pe teritoriul Dobrogei. Intre sec.X si XII se gaseste sub
influenta bizantina. Epoca bizantina este bogata in vestigii
decsoperite la Pacuiu lui Soare, Capidava, Harsova s.a.
Dupa sec. al X-lea apar formatiuni politice locale, printre care cel
mai de seama condus de Dobrotici ce obtine autonomia fata de Bizant.
Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, teritoriul Dobrogei de sud intra sub
controlul domnitorului Tarii Romanesti – Mircea cel Batran; dupa
moartea lui se instaleaza dominatia otomana in 1412, numindu-l
Dobrogea. De-a lungul stapanirii otomane legaturile dintre tinuturile
dobrogene si Tara Romaneasca s-au mentinut neintrerupte. Documentele
otomane atesta legatura Dobrogei cu tarile romanesti surori. Alaturi de
romanii dobrogeni, in regiune s-au stabilit numeroase populatii
crestine si musulmane (alaturi de turci se stabilesc aici tatarii adusi
din Crimeea – 1856 ). Mai tarziu s-au stabilit aici si alte popoare –
bulgari, lipoveni s.a.
In urma numeroaselor manifestari de simpatie fata de Romania a
romanilor dobrogeni in contextul inceperii ostilitatilor dintre Romania
si Imperiul Otoman, in anul 1878, armata romana trece Dunarea eliberand
Dobrogea. Proclamatia citita ostasilor la 14.11.1878 spunea lumii
intregi ”Dobrogea”, aceasta veche posesiune a parintilor nostri de mai
inainte, s-a unit cu Romania.
Deceniile urmatoare au inregistrat transformari importante ducand la
renasterea stravechii provincii romanesti Dobrogea.
Realizarile cele mai importante pot fi amintite: constructia podurilor
dunarene si a Portului Constanta – 1896 de catre ing. Anghel Saligny,
construirea unor edificii monumentale punter orasul Constanta –
Cazinoul, Comandamentul marinei, hoteluri, catedrala si numeroase
biserici ortodoxe s.a. Transformari insemnate au loc si in celelalte
orase si localitati din judet (Medgidia, Mangalia, Cernavoda, Harsova)
si apar localitati urbane noi – Eforie, Techirghiol s.a.
In acelasi timp cu progresul economic s-a dezvoltat si o bogata viata
culturala prin aparitia institutiilor de invatamant – Liceul Mircea si
Mihai Eminescu, Scoala Normala – si primele scene care primeau trupe de
teatru din capitala si din alte localitati din tara.
Meleagurile constantene sunt locul de nastere a unor personalitati
foarte importante in stiinta si cultura romaneasca.
JUDETUL CONSTANTA
Suprafata: 7071,29 km2 ;
Populatia: 746.839 loc.(01.07.1995);
Resedinta: Municipiul Constanta;
Categoriile de localitati: 3 municipii (Constanta,
Mangalia si Medgidia);
8 orase (Basarabi, Cernavoda, Eforie, Harsova,
Navodari,Negru Voda,Ovidiu,Techirghiol)
54 comune; 189 sate.
Judetul Constanta este situat in extremitatea de
sud-est a Romaniei. La nord este despartit de judetul Tulcea printr-o
linie conventionala, ce serpuieste intre Dunare si Marea Neagra
strabatand Podisul Casimcea si Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica
si Sinoe).La sud este marginit de frontiera de stat romano-bulgara ce
traverseaza Podisul Dobrogei de Sud intre Ostrov (la vest) si Vama
Veche (la est). La vest – fluviul Dunarea desparte judetul Constanta de
judetele Calarasi, Ialomita si Braila, curgand de-a lungul malului
inalt al Dobrogei. La est – intre Gura Portitei si localitatea Vama
Veche, podisul dobrogean este scaldat de apele Marii Negre. De la linia
tarmului spre larg, 12 mile marine(echivalent cu 22.224 km), se intinde
zona apelor teritoriale romanesti stabilite conform conventiilor
internationale.
Mentionam posibilitatea accesului spre Constanta pe
apa prin intermediul Dunarii (porturile Cernavoda si Harsova), a
Canalului Dunare - Marea Neagra (porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu
si Agigea) si a Marii Negre (porturile Constanta-Agigea, Mangalia si
Midia).
Aeroportul International Mihail
Kogalniceanu-Constanta asigura accesul pe calea aerului.
R E L I E F U L
Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea
diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor
unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine
redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200
m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse.
Ca principale unitati naturale se disting:
- podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul
este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare
tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud,
Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);
- campia – din punct de vedere geografic, inalta,
usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de
camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.
Partea sudica – corespunzatoare Podisului Litoralului – este delimitata
spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face
trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului).
Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km.
Zona litorala este marcata de mai multe trpte:
- 5-15 m, de-a lungul tarmului;
- 20-30 m, cu omare continuitate, patrunzand mult in
interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor;
- 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o
treapta mai lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele
maritime;
- 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi
cuprinse intre 500 m si 4-5 km;
- 70-85 m, cea mai inalta treapta situata la
contactul cu podisurile interioare.
Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de
depozite de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de
platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite.Dintre
cele mai importante vai amintim Casimcea, Saraturi, Nuntasi,
Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea, intre localitatile
Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare
importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de
la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor etc.
C L I M A
Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul
general al climatului temperat continental, prezentand anumite
particularitati legate de pozitia geografica si de componentele
fizico-geografice ale teritoriului.
Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o
permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata
provoaca reglarea incalzirii acestuia.
Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori
superioare mediei pe tara - 11,20C la Mangalia si 11,20C la Murfatlar)
– iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile gnu scad sub
100C.
TEMPERATURA ANULUI-media lunara si anuala ;1995~Constanta.
ianuarie -0,3 iulie
22,2
februarie 0,8 august
22
martie 4,4 septembrie
18,5
aprilie 9,3 octombrie
13,5
mai 15,1 noiembrie
7,5
iunie 19,5 decembrie
2,6
Anual 11,2
Temperaturile minime absolute inregistrate in
judetul Constanta au fost de -250C la Constanta la 10 februarie
1929, -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si –25,20C la
Mangalia la 25 ianuarie 1942.
Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost
de +430C la Cernavoda la 31 iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august
1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927 si +360C la Mangalia la 25
mai 1950.
Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre
378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail
Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride
ale tarii.
Vanturile sunt determinate de circulatia general
atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt
brizele de zi si de noapte.
H I D R O G R A F I A
In interior, judetul Constanta, este deficitar in privinta apelor
curgatoare(cele mai multe avand debite mici si oscilante), pe margini
are numeroase lacuri-limane fluviatile si fluvio-maritime.
O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul judetului
este densitatea foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentand
cea mai redusa valoare de pe intreg teritoriul tarii.
Apele sunt reprezentate de rauri( Topolog, Chichirgeaua, Carasu),
parauri( Casimcea, Topolog, Crucea, Nuntasi), lacuri( Buceag, Oltina,
Baciu, Tasaul, Corbu, Siutghiol-Mamaia, Agigea, Tabacarie,
Techirghiol), limanuri s.a.
Nu putem vorbi de hidrografia judetului Constanta fara sa amintim
principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale
hidrografiei dobrogene – fluviul Dunarea si Marea Neagra.
Fluviul Dunarea si Canalul Dunare-Marea Neagra realizat partial
pe traseul vaii Carasu, are o lungime de 64 km, intre Cernavoda si
Agigea, are o adancime medie de 7,5 msi este prevazut cu doua ecluze(
la Cernavuda si la Agigea).
Marea Neagra margineste judetul spre est, cu suprafata de 462535
km2( impreuna cu Marea Azov), este o mare de tip continental deschisa.
Are tarmurile crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule
(Crimeea) si insule (ins. Serpilor).
Salinitatea apei marii oscileaza intre 17% pe litoralul
romanesc, 18% in largul marii si 22% la mari adancimi. Temperatura
medie anuala a apelor Marii Negre in zona litoralului romanesc este de
12,70C. La Constanta s-au inregistrat cele mai ridicate temperaturi ale
marii de 22,40C, iar cele mai scazute temperaturi s-au inregistrat in
luna februarie( 2,90C)
Flora si fauna se dezvolta numai in stratul superior (pana la
180m adancime).Se intalnesc forme proprii ca familia sturionilor,
formele mediteraneene – scrumbia albastra, iar la gurile de varsare ale
fluviilor forme de apa dulce (gingirica). Frecvent pot fi intalnite
forme interesante cum sunt calul de mare , pisica de mare , unele
specii de delfin (porcul de mare) , un mic rechin (cainele de mare ) si
mai rar foca din Marea Neagra.
Flora este alcatuita din alge verzi
,rosii si brune si se dezvolta pana la adancimea de 75-80m pana unde
patrunde lumina soarelui .
V E G E T A T I A
In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului
Constanta se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme , de o mare
varietate , incepand cu ecosistemele terestre de stepa , silvostepa si
padure sfarsind cu ecosistemele acvatice , marine si lacustre , din
lungul litoralului si Dunarii .
Zona stepei , cu limita superioara de 50-100m altitudine , cuprinde o
vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile
de pasuni ori in rezervatiile naturale .
Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata in sud-vestul
judetului , dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii
vailor abrupte .
Zona de padure – ocupa , in judetul Constanta arealele cele mai
restranse cca 3% din teritoriul acestuia .
Zona vegetatiei nisipurilor maritime ocupa suprafete restranse .
In vederea consolidarii falezelor si fixarea nisipurilor pe plaje au
fost plantate specii de arbusti . Pe solurile saratoase , de-a lungul
zonei nordice a litoralului , apare o vegetatie halofila (de saraturi)
.
In zona litorala si dunareana a limanurilor cu apa dulce , pe depozite
lacustre , se contureaza biotopul marginal palustru, in care vegetatia
este predominant hidrofila.
Vegetatia Marii Negre este formata din asociatii de plante , alge de
marimi si culori diferite si iarba de mare singura planta cu flori din
apele marine romanesti .
In localitatile urbane si in statiunile litoralului , in special ,
spatiile verzi intravilane , au un rol estetic peisagistic
deosebit .
Situatia spatiilor verzi la 01.01.1990
Localitatea Suprafata(ha)
m2/locuitor % din intravilan
Constanta 551 15,5
15,5
Eforie 112 117,3
21
Mangalia 443 104,8
31,2
Navodari 38 19,3
2,5
Ovidiu 29 24,3
7,6
Techirghiol 14 20,6
6,1
F A U N A
Intr-o stransa legatura cu raspandirea solurilor si vegetatiei intalnim
o varietate foarte mare de vietuitoare.
Datorita acestor raporturi de interdependenta raspandirea teritoriala a
vietuitoarelor urmeaza aproape fidel arealele de vegetatie .
In regiunea de stepa , cea mai extinsa in limitele judetului Constanta
, fauna prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari si
rozatoare care-si gasesc hrana din belsug .
Printre speciile caracteristice stepei din judetul Constanta se numara
popandaul , cel mai daunator si iepurele vanat bine apreciat . Sa mai
intalnesc in numar mare orbetele mic , soarecele de camp si sobolanul
cenusiu .
Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepa , dihorul
patat, grivanul , sarpele rau .Reptilele sunt reprezentate prin
gusterul vargat , soparla de stepa si broasca testoasa dobrogeana
.
Dintre pasari amintim potarnichea , graurul, cotofana , uliul parumbar
, uliul serpar, prepelita si ciocarlia.
In lacurile din lungul litoralului si pe malul Dunarii sunt intalnite
frecvent exemplare de :sarpe de apa , pesti importanti pentru pescuit (
caras , crap , biban , salau) si numeroase pasari: chiriachite ,
pescarusi , cormorani , starci cufundaci , fugaci , gaste , majoritatea
oaspeti de primavara .
Pe nisipurile maritime fauna este reprezentata prin numeroase
cochilifere (scoici japoneze , scoici albe , midii , stridii ).
Dintre mamiferele mai rar intalnite putem aminti unele specifice
Dobrogei :vulpea carbunareasa , parsul de copac , jderul de piatra si
dihorul patat.
S O L U R I L E
Solurile au o dispunere etajata sub forma de fasii in directia vest-est
, pe fundalul carora s-au format local soluri intrazonale .
Cernoziomurile sunt soluri caracteristice ptr stepa dobrogeana ocupand
cea mai mare parte din suprafata judetului .
Solurile balane sunt raspandite in vestul judetului intr-o fasie
ingusta intre Rasova si Cernavoda si intre Topalu si Garliciu.
Aceste soluri formate pe suprafete orizontale sau cu pante foarte mici
avand altitudini de peste 100m (150-250m), pe leossuri , argile si
aluviuni , unde stratul freatic se afla la adancimi sub 20m .
Pe teritoriul judetului Constanta se intalnesc mai multe subtipuri de
cernoziomuri :carbonatic , castaniu de padure, ciocolatiu si
cambrice.
Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile , solurile
hidromorfe , solurile aluvio-coluviale si rendzinele . Pe
suprafete foarte mici , insular , izolate mai pot fi intalnite
randzinele , rogosolurile , nisipurile si litisolurile .
B O G A T I I L E S U B S O L U L U I
Resursele naturale de sol si subsol ale judetului sunt variate .Astfel
, mineurile nemetalifere (diatomice si argile bentonice , nisip
verde glauconitic, creta etc.) au o larga raspandire geografica in
partea centrala nordiaca , iar rocile calcaroase (larg folosite in
constructii) se afla pe intreg teritoriul al acestuia .
Subsolul judetului Constanta ofera si ape minerale prin izvoarele de al
Topalu si Mangalia.
Principala resursa economica a zonei litorale o constituie pestele
.Alte surse importante sunt: iarba de mare si algele rosii .
P O P U L A T I A
La 1 iulie 1995 populatia judetului Constanta numara 746.839 locuitori
(3,29% din populatia tarii ).Evolutia numerica a populatiei in perioada
1980-1995 indica o crestere substantiala pana in 1995 cand se pune in
evidenta o stagnare cu tendinta de scadere .
Populatia judetului Constanta
(la recesaminte)
Anul Municipiul Constanta
Total judet
1880 4530 30236
1912 27201 206290
1930 59164 261028
1948 78586 150276
1956 99676 369940
1966 150276 465752
1977 256978 336309
1992 350476 336309
2001 336309 749908
Evolutia densitatii populatiei loc./km2
Anul Judetul Constanta Romania
1930 36,9 60,1
1948 44 66,8
1956 52,3 73,6
1966 65,9 80,4
1977 86,1 90,7
1992 105,9 96
2000 105,6 95,5
Structura populatiei pe sexe
Anul 1996 1977
1992 1995 2001
Totala 465752 608825
748769 746839 747103
Masculin 238147 310152
375124 369802 366415
Feminin 227605 298673
373645 377037 380688
Structura populatiei pe nationalitati
Anul 1956 1992
Populatia totala
369940 748044
-romani
333443(90,1%) 685085(91,7%)
-tatari
19753(5,3%)
24100(3,2%)
-turci
9837(2,6%)
24043(3,2%)
-romi
- 5543(0,6%)
-rusi
3514(0,9%)
5511(0,7%)
-maghiari
862(0,2%) 1324(0,18%)
-germani
530(0,1%) 493(0,06%)
-alte nationalitati
2005(0,8%)
9273(0,24%)
Prin alte nationalitati intelegem :armeni ,greci, evrei, bulgari,
ucrainieni, sarbi , slovaci , polonezi, cehi s.a.m.d.
Evolutia numerica a populatiei (recensaminte)-%
Anul Total Urban
Rural
1880 30236 - -
1912 206290
59184~28,7%
147106~71,3%
1930 261028
84744~32,5%
176284~67,5%
1948 311062
107565~34,6%
203497~65,4%
1956 369940
145608~39,4%
224332~60,6%
1966 465752
252657~54,2%
213095~45,8%
1977 608825
408704~67,1%
200121~32,9%
1992 727656
499031~68,6%
228625~31,4%
2001 746908
541842~72,6%
205066~27,4%
Evolutia populatiei urbane
Anul Cons-
tanta
Med-
gidia Man-
galia Basa-
rabi Cerna-
voda Eforie Har-
sova Navo-
dari Negru
Voda Ovi-
diu Techir
ghiol
1880 4530 -
- - -
- - -
- - -
1912 27201 6252
1929 - 5743
- 3990 -
- - -
1930 59164 6466
2764 - 6744
872 3665 -
- - 1956
1948 78586 6906
4547 - 5819
3503 3762 840
- - 2136
1956 99676 17943
4579 - 8802
3286 4761 2412
- - 2705
1966 150276 17943
12674 - 11259
6617 7519 6343
- - 6839
1977 256978 40328
26821 - 13608
9507 8239 9717
- - 5988
1992 350476 46686
43822 10726 22040
9332 10392 31746
5478 12562 6898
2001 337206 46340
43822 11338 20547
9283 11267 35743
5551 13604 7176
Orasele din judetul Contanta prezinta fiecare trasaturi distincte.Prin
functiile pe care le exercita pot fi grupate astfel :
- trei orase cu finctii preponderent industriale;
- un nod feroviar-Medgidia;
- un port pe Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari;
- un port pe Dunare si Canalul Dunare Marea
Neagra-Cernavoda;
- trei orase cu functii balneare , din care :un
oras cu o puternica industrie de constructii
navale(Mangalia),doua orase cu functii de turist si tratament balnear
(Eforie si Techirghiol);
- doua orase cu functii mixte, ambele porturi: un
port cu o capacitate industriala situat pe axa rutiera Vadu Oii
–Constanta, la Dunare –Harsova, al doilea port cu capacitati
industriale situat pe axa rutiera Tulcea –Constanta pe Canalul
Poarta Alba –Midia Navodari-Ovidiu;
- doua orase cu functii preponderent
agro-industriale: un oras situat in zona centrala a judetului
(Basarabi), un oras situat in zona de sud a judetului ( Negru
Voda).
In prezent judetul Constanta se imparte in :3 municipii (Constanta ,
Medgidia si Mangalia) , 8 orase (Basarabi , Cernavoda , Eforie ,
Harsova , Navodari , Negru Voda , Ovidiu si Techirghiol ) 54 de comune
si 189 de sate .
Constanta, municiupiul asezat pe tarmul marii
la altitudinea de 15-30m , pe ruinele cetatii antice Tomis.Este
resedinta judetului , fiind cel mai mare oras din sud-estul tarii
noastre , industrial si turistic. Este situata aproximativ
pe aceiasi paralela cu porturile Sevastopol (Ucraina) si NewYork
(S.U.A.) si pe acelasi meridian cu Rhodos ( Grecia ).
Asezarea antica s-a format pe mica
peninsula care ocroteste golful Tomis , dar treptat s-a extins spre
vest si nord-vest . Cetatea Tomis a fost intemeiata de colonistii
veniti din Milet in sec. VIII-VI i.Hr.A avut o istorie lunga si
framantata . Perioada cea mai infloritoare incepe in sec. III i.HR.
Tomisul e ocupat de romani in fruntea carora se afla Terentius Varro
Lucullus in anii 72-71 i.Hr. Dupa intalarea stapanirii romane Tomisul
cunoaste o noua perioada de inflorire devenind centrul politic al
comunitatii asezarilor pontice .Aici si-a trait ultima parte a vietii
marele poet roman Publius Ovidius Naso, exilat pe aceste meleaguri de
catre imparatul Augustus.Tomisul cunoaste o mare inflorire economica si
culturala in sec.II i.Hr. ajungand cel mai mare port de pe tarmul
vestic al Pontului Euxin.
In timpul timpul marelui imparat
Diocletian (284-305) cetatea Tomis devine capitala noii provincii
Scythia.
In sec XI in portul Constanta este
construit primul far de catre genovezi pe faleza acestuia.
Sub conducerea ing. Anghel Saligni se
modernizeaza si largeste portul Constanta, care devine prncipalul port
maritim al tarii.
1
Principalele ramuri ale industriei sunt :extractia petrolului si a
gazelor naturale , industria alimentara , industria textila , ind.
celulozei si a hartiei .
Activitatea economica este inca dominata de
activitatea portuara .
Prin portul Constanta , extins si modernizat dupa 1970 , trece mai mult
de jumatate din exportul tarii si o mare parte din import .
Turismul
in municipiul Constanta reprezinta una din cele mai importante functii
ale orasului.
In evolutia tertoriala a orasului se observa o
diversificare –
zonele rezidentiale s-au dezvoltat pe verticala, iar zona portuara,
industriala si de depozitare se extinde in continuare pe
orizontala.Portul Constanta a cunoscut o extindere spre sud .
Zona rezidentiala se imparte in cartierele :Tomis
(I,II,III,IV si
Nord) si noile complexe de locuinte din zona Bratianu ,Abator ,Gara
,Km.4-5,Faleza Nord si Faleza Sud.
Zona centrala o formeaza orasul vechi (cladiri vechi
) , strazile
intersectandu-se in piata Ovidiu .Aceasta zona este caracterizata prin
constructiile vechi (monumentale) care predomina ,magazine si
restaurante.
A doua zona sre forma unui arc de cerc consituind
orasul nou .Este
concentrata in jurul unor piete de aprovizionare a populatiei cu
alimente si bunuri de consum( Piata Grivitei , Ahile Mihail , Nicolae
Filipescu etc.)
Atreia zona periferica constituie un semicerc larg
avand o
structura mai rasfirata cu spatii verzi mai frecvente ;include zona
industriala Palas cu numeroase fabrici si spatii de depozitare.
A patra zona a orasului o constituie
extravilanul care are o structura risipita; este o zona agricola tipica
.
Vocatia artistica a orasului este pusa in evidenta
de numeroasele
obiective turistice: Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie , Muzeul
de Arta , Muzeul de Arta Populara , Muzeul de Arta “Ion Jalea” , Muzeul
Marinei Romane , Edificiul Roman cu Mozaic , Complexul muzeal de
stiinte ale naturii (Planetariul ;Delfinariul ;Microdelta; Acvariul
etc.),ruinele cetatii Tomis , Moscheea Mare , Statuia lui Ovidiu etc.
Mangalia, localitate situata pe tarmul Marii Negre
in partea de
sud-est a judetului , la o distanta de 44km spre sud de resedinta
judetului ocupand o suprafata de 18,7km2.Se afla la aceiasi latitudine
cu statiunile meditaraneene Nisa , Monaco si San Remo.A fost declarat
municipiu pe 17 ian. 1995.Din municipiul Mangalia fac parte
localitatile :Cap Aurora ;Jupiter; Neptun ; Olimp ; Saturn si Venus.
Mangalia s-a dezvoltat in zona cetatii antice
Callatis , fondata la
inceputul sec. V i.Hr. de catre colonistii greci din Heracleea pontica
.De la inceput orasul Callatis se afirma ca un insemnat centru cultural
si artistic intre orasele-cetati grecesti de pe tarmul Marii
Negre.
Callatis devine ,in afara unui centru
cultural-artistic de prima
marime , si un important centru militar si politic in ierarhia oraselor
grecesti de la Marea Neagra.
In timpul stapanirii bizantine , Callatisul cu toate
cetatile de pe
litoral cazute in ruina , au fost refacute si intarite .Dupa aceasta
perioada in care a domnit imparatul Justinian , se inregistreaza o
inflorire a comertului , remarcandu-se in special activitatea
negustorilor genovezi.
Inca din sec.XIV , Dobrogea facea parte din
principatul Tara
Romaneasca (in perioada lui Mircea cel Batran ) .Dupa moartea lui
Mircea cel Batran , Dobrogea a fost ocupata de turci.Cele cinci
secole
de stapanire otomana au dus la decaderea asezarilor de pe litoral.
In perioada feudala cetatea devine un orasel cu
numele de Pancala sau Pangala ,iar in sec. XVII ia numele de Mangalia .
Dezvoltarea functiilor balneo-climatice si turistice
determina
cresterea populatiei sale de la 1300 de locuitori in anul 1896 la 43960
in anul 1992.
In zona de nord a Mangaliei exista izvoare cu
apa minerala
sulfuroasa ,clorurata , bicarbornata ,sodica , calcica mezotermala si
namol de turba bogat in substante minerale .
Alaturi de activitatea balneara si turistica , in
Mangalia se
desfasoara si o importanta activitate industriala in cazul Santierului
Naval Mangalia –2Mai , unul dintre cele mai eficiente din zona Marii
Negre si chiar din Europa .
In structuara pe ramuri ale industriei are o
preponderenta ind.
alimentara (37,2% din productia ind. a orasului ) si textila
(18,5%).Agricultura detine o pondere importanta in economia orasului ,
suprafata agricola fiind de 2959ha.Agricultura este caracterizata prin
cultura cerealelor (grau si porumb ) si cresterea animalelor (ovine si
bovine).
In Mangalia se pot vizita numeroase obiective
turistice :Muzeul de
Arheologie Callatis ,Parcul Arheologic , Geamia ”Esmahan Sultan” etc.
Medgidia ,municipiu situat pe malul stang al
canalului Dunare-Marea
Neagra in podisul Dobrogei de Sud( Valea Carasu) ,ocupand o
suprafata
de 11,2km2.Asezarea este plasata in egala distanta intre Dunare si
mare.Din municipiul Medgidia fac parte localitatile Remus Opreanu si
Valea Dacilor.
Medgidia s-a format in jurul anului 1840 prin
stabilirea tatarilor
adusi din Crimeea de sultanul Abdul Medjid ( de la care deriva numele
asezarii) .Este atestat documentar ca asezare urbana in timpul
razboiului Crimeei (1856).
Medgidia a fost ridicata la rangul de municipiu prin
Legea nr. 104/24 nov. 1994.
Industria este diversificata – de la exploatariel
miniere , calcare
,bentonite si argila la otelarii si constructii de masini , utilaje
pentru recoltat stuful.
Medgidia are inca valente agricole avand o suprafata
agricola de
7281ha. teren agricol,1107 ha de vii si 517 ha de livezi si ferme de
bovine , porcine si pasari.Este un important nod de cale ferata ,
asigurand legatuara feroviara cu Bucuresti, Constanta ,Tulcea si Negru
Voda.
Construirea canalului Dunare –Marea Neagra a facut
din Medgidia cel mai important port de pe canal .
Dintre obiectivele turistice demne de remarcat sunt
:Muzeul de Arta
“Lucian Grigorescu”;Muzeul de Istorie , Moscheea Mare ,statuia “Fata cu
harpa “- opera sculptorului Ion Jalea etc.
Basarabi,(6687ha) situat in podisul Dobrogei de Sud
pe Valea
Carasu, la 20 de km de Municipiul Constanta , pe drumul national DN3 ,
la intersectia acestuia cu DN22C , la altitudinea de 90m . Orasul se
invecineaza spre vest cu comuna Ciocarlia si satul Valea Dacilor , la
sud cu comuna Ciocarlia si comuna Baraganu si la nord cu comuna Poarta
Alba .
Cu ocazia unor lucrari de decopertare la cariere de
creta de pe
dealul numit Tibisir in anul 1957 , s-au descoperit sapate in stanca ,
bisericute rupestre , galerii cu lacasuri pentru morminte , locuinte de
suprafata construite prin blocuri de creta pe terasele formate din
umplutura de steril .Arheologii au stabilit ca este un ansamblu
rupestru , o straveche asezare omeneasca .
Date certe si pretioase asupra localitatii apar in
documentele
existente sau descifrate dupa 1800 si mai ales dupa 1850 cand se aflau
aici stabiliti mocani si cojani urmasi ai ciobanilor veniti din Vrancea
sau din Subcarpatii Munteniei .
Pentru prima data apare sub numele de Murfatlar ,
denumire care
vine de la cuvantul turcesc “murlivet” care inseamna om generos apoi
“muruvetli” care inseamna om curajos cu inima deschisa . Acest nume s-a
metamorfozat cu timpul in “murfat” , apoi in Murfatlar care inseamna
‘urmasii lui Murfat’. Denumirea localitatii de Murfatlar se pastreaza
pana in anul 1924, dupa care , ca urmare a disputelor politice dintre
taranisti si liberali , numele se schimba in Basarabi . Centrul
agro-industrial Basarabi si-a conturat dimensiunile in ultimul deceniu
sub impactul marilor lucrari ale Canalului Dunare-Marea Neagra .
Orasul Basarabi este renumit pentru planatatiile
sale de vita de
vie , podgoria Murfatlar , Crama si Muzeul Viticulturii fiind cunoscute
in toata tara si peste hotare . Calitatea vinurilor se datoreaza
alaturi de solul calcaros , insolatiei prelungite si a muncii neobosite
si pricepute a locuitorilor care se ocupa cu cultivarea vitei de vie de
mii de ani .
Orasul Basarabi este un important nod de comunicatii
, are statii
de cale ferata si un port fluviu industrial cu echipamente tehnice
moderne ; avand toate atributele unei localitati urbane – strazi
asfaltate , magazine moderne , peste 11000 de apartamente confortabile
, telefoane etc.
In Basarabi se gasesc cateva obiective turistice :
- Complexul Bisericutelor crestine din dealul de
creta;
- Rezervatia naturala “Fantanita Murfatlar”
- Muzeul viticulturii .
Cernavoda, oras situat in podisul Dobrogei de Sud , pe malul drept al
Dunarii , la confluenta cu Canalul Dunare Marea Neagra . Suprafata
ocupata de oras este de 4935ha.
Ca asezare omeneasca are o vechime milenara ,
iar ca asezare
urbana este cunoscuta din perioada romana sub numele de Axiopolis ,
cand avea functie strategica .
Cea mai veche marturie de existeanta si dainuire
romana pe aceste
meleaguri , este cimitirul neolitic , peste care s-a asternut amprenta
culturii Hamangia .
Sub stapanirea otomana localitatea apare sub numele
de Bogazchioi
(Satul de la varsare) , cu importanta functie de schimb . Din
nefericire , epoca de ocupatie turceasca (sec.XV) reduce
insemnatatea
orasului la aceea de sat . Se va inregistra insa o revenire odata cu
alipirea Dobrogei (1878) la Romania . In orasul Cernavoda convietuiesc
:romani (20932 loc.-94,95%) , turci (622 loc.-2,82%) , rusi si lipoveni
(261 loc.-1,18%) , rromi (137 loc.-0,62%) , precum si alte grupuri
etnice in proportii nesemnificative .
Dupa religie populatia cuprinde 20870 de ortodocsi
(94,67%) , musulmani (2,88%) si catolici .
Economia orasului
Economia orasului Cernavoda este
legata de prezenta strainilor-
calea ferata a fost executata de englezi (1857-1860) , fabrica de
suruburi de catre francezi (1906) , iar mai nou Centrala
atomo-electrica de catre canadieni (incepand cu anul 1979).
Constrirea podului peste Dunare (1890-1895) a
impus aparitia unor
intreprinderi .In anul 1890 intra in functiune fabrica de ciment de la
Cernavoda cu o productie de 50t/zi.In anul 1938 productia de ciment a
ajuns la 75098 t.La 9 mai 1971 a inceput constructia primei centrale
nuclearo-electrice din tara .Centrala este amplasata pe un platou de
calcar , in apropierea orasului , la cca 2km de ecluza navigabila de pe
canalul Dunare Marea Neagra .Centrala are 5 unitati nuclearo-energetice
fiecare avand o putere de 700MW (3500 MW).In Cernavoda se afla unul
dintre cele mai importante complexe hidroenergetice si de transport din
tara noastra, la confluenta Canalului Dunare –Marea Neagra cu
Dunarea,ecluza si sistemul podurilor dunarene.In anul 1890 incep
lucrarile liniei de cale ferata Fetesti-Cernavoda ,in care era
prevazuta constructia celor trei poduri de peste Dunare,lucrari
care,prin geniala inspiratie a inginerului roman Anghel Saligny ,avea
sa se incheie in anul 1995.
In anul 1879 se infiinteaza capitania Portului
Cernavoda care
coordoneaza navigatia pe Dunare din aceasta zona,amplificata dupa 1986
cand intra in functiune canalul Dunare-Marea Neagra.
Orasul dispune de o casa de cultura,un cinematograf,
7 biblioteci
si un muzeu.Muzeul local cuprinde ceramica veche ,cruci vechi din
lemn,tesaturi ,ziare si fotografii , etc. La loc de cinste se gasesc
manuscrise dobrogene apartinand unor personalitati din Dobrogea:
Chirescu , I.D-compozitor si Claudian,Alexandru –filosof.
Eforie, oras situat in SE Constantei in zona de
stepa a Dobrogei
maritime , pe fasia litorala dintre lacul Techirghiol si Marea Neagra ,
la altitudinea de 6-20m , la o distanta de 14-19km spre sud fata de
Municipiul Constanta.
Orasul este alcatuit ,din punct de vedere
administrativ , din doua
nuclee – Statiunea Eforie Nord si Statiunea Eforie Sud – situate la o
distanta de trei km una de cealalta si ocupa o suprafata de 5,6km2.
Eforie Nord dateaza , ca statiune balneara , din
anul 1893 , cand
s-a construit primul sanatoriu de catre Eforia Spitalelor Civile din
Bucuresti.Acest stabiliment a constituit nucleul statiunii Eforie care
a apartinut orasului Techirghiol pana in anul 1933.La 1nov. 1933 Eforie
Nord obtine statutul de oras .
Eforie Sud dateaza din anul 1898 cadn s-a construit
prima
instalatie de bai calde .Pana in anul 1920 s-a numit “Baile Movila” ,
apartinand de comuna Tuzla .In anul 1927 devine comuna
independenta de Tuzla , iar in anul 1928 este recunoscuta ca statiune
balneara .Din anul 1929 are statut de oras .Numele actual l-a primit
dupa anul 1962.
In statiunea Eforie Nord sunt trei baze de tratament
.
In statiunea Eforie Sud se afla sanatoriul pentru
copii cu profil reumatologic.
Cele doua statiuni mai dispun de restaurante
,cinematografe
,cofetarii , terenuri de sport care s-au construit intre anii 1958-1975.
Harsova,(3,9km2) oras situat in NV judetului
Constanta ,pe lunca si
terasa dreapta a Dunarii , la 85km de Municipiul Constanta .Asezarea
este atestata documentar inca din anul 103.
In partea de SE a orasului au fost descoperite
vestigiile unei
asezari neolitice apartinand culturilor Hamangia , Boian si Gumelnita.
Pozitia geografica , in apropierea unui vechi vad al
fluviului
Dunarea si in fata gurii de varsare a Ialomitei , influentaeza
succesiunea functiilor sale militaro-strategice si punct vamal in
antichitate.
Economia orasului a fost dominata de industria
materialelor de
constructie , exploatarea calcarelor , la care s-au adaugat noile
intreprinderi .Industria mai este reprezentata si de Santierul Naval ,
Intreprinderea de prelucrare a lemnului si prelucrarea produselor
alimentare .
Harsova este un centru viticol si pomicol (livezi de
piersici si caisi).
In zona orasului se gasesc izvoare cu ape termale ,
cu calitati
terapeutice asemanatoare celor de la Baile Herculane .Orasul mai
dispune de un hotel , un restaurant , mai multe magazine si unitati de
utilitate publica .
Navodari,(4,5km2) oras situat in partea de est a
judetului
Constanta ,pe tarmul Marii Negre , la altitudinea de 6-8m , pe Canalul
Poarta Alba –Midia Navodari , la 24km distanta de Constanta .Orasul
este amplasat pe malul sudic al lacului Tasaul si cuprinde localitatea
componenta Mamaia Sat.Orasul este delimitat la NE de comuna Corbu , la
N de comuna M.Kogalniceanu, la V de comuna Lumina , la S de
Municipiul
Constanta si la E de Marea Neagra .Relieful , in cea mai mare parte are
o altitudine cuprinsa intre 0-50m , numai la V de Lacul Tasaul relieful
depaseste 70 m pe latura estica , la Marea Neagra, relieful este
reprezentat de o faleza veche , inactiva si o plaja extinsa .
Clima la Navodari este determinata de temperatura
medie anuala de
peste 11 grade Celsius , cu oscilatii intre –1gr.C in ian. si 22gr.C in
iulie datorita influntei brizei marine si a precipitatiilor cu valori
de sub 400mm , iar vanturile predominante sunt cele de N si NE la
care
se aduga brizele cu activitate permanenta .In cadrul orasului Navodari
este cuprinsa peste 90% din suprafata lacului Tasaul (23,35km2).
Vegetatia si fauna din aria orasului Navodari este
specifica
stepei: plante marunte , paiusul la care se adauga papura ,
trestia ,
pipirigul de mare , rogozul , etc.
Fauna este reprezentata prin numeroase specii de
rozatoare :
soarecele de stepa , popandaul , orbetele , sarpele rau dobrogean ,
soparla dobrogeana si numerosi reprezentanti piscicoli specifici
lacului Tasaul-crapul , carasul , bibanul , somnul si stiuca .
Solul predominat este cernoziomul la care se adauga litosolurile si
solurile nisipoase.
La 15 august 1932 localitatea Navodari este trecuta in categoria
comunelor , iar in anul 1956 devine localitate urbana .La 17 februarie
1968 a fost declarat oras ,avand in subordine adminstrativa localitatea
componenta Mamaia Sat .
In trecut a fost un sat de pescari , treptat a devenit un
important
centru al industriei chimice si statiune balneo-climaterica.
Orasul Navodari are o functie ind. petru ca din totalul populatiei 47%
lucreaza in industrie .
Incepand cu anul 1953 , la Navodari s-au pus bazele unei mari uzine de
ingrasaminte superfosfatice si de acid sulfuric.
Alte obiective ind. sunt: Uzina de masini agricole (S.C.Conef S.A.) , o
fabrica de caramizi, o fabrica de prelucrare a lemnului , o fabrica de
zahar si moderna platforma petrochimica Midia Navodari .Pe platforma
petrochimica se afla o centrala termica cu o putere instalata de 150Mw
, rafinarie de mare capacitate si fabrici specializate in prelucrarea
chimica a petrolului .
Odata cu realizarea canalului Poarta Alba –Midia Navodari s-a construit
portul Midia .
Teritoriul orasului Navodari este traversat de o cale ferata (Constanta
–Cariera Sitormam) si o sosea nationala (Constanta – Corbu –Mihai
Viteazu, in N judetului).Navodari a devenit cea mai tanara staiune
climaterica de pe litoral .In oras functioneaza doua scoli generale si
un liceu tehnologic , un cinematograf , o casa de cultura si o
biblioteca.
Negru Voda , oras situat in partea de sud a judetului , la cca. 60km de
Municipiul Constanta , pe platforma podisului cu acelasi nume ,
la o
altitudine de 160m , la granita cu Bulgaria .Orasul oucpa o suprafata
de 3,1km2 si cuprinde localitatea componenta Graniceri si satele
Darabani si Valcele.
Localitatea a fost intemeiata in 1715 in timpul dominatiei
otomane sub
denumirea de Cara Omer.Anul 1926 este marcat de schimbarea numelui
localitatii in Negru Voda ,iar la 18 sep.1987 a fost declarat oras
avand in subordine administrativa localitatile Graniceri si satele
Darabani si Valcele.
Are o suprafata de 13 000 de ha iar fondul forestier detinut este de
946 de ha .Populatia este ocupata in activitatea din cadrul Fabricii de
nutreturi combinate ,diferite forme de industrializare a produselor
agricole,mecanizarea agriculturii,ferma de crestere a bovinelor si a
porcinelor.In orasul Negru Voda functioneaza trei gradinite ,
trei
scoli generale si un liceu teoretic, trei camine culturale, un
cinematograf si o biblioteca oraseneasca.
Orasul Negru-Voda are o statie de cale ferata si este un important
punct de trecere al frontierei spre Bulgaria.
In apropierea orasului se afla padurea Negru-Voda (150 ha.) declarata
rezervatia cinegetica.
Ovidiu. Oras situat in partea de est a podisului Casimcea, pe malul de
nord-vest al lacului Siutghiol Mamaia, la 11 km.de municipiul Constanta.
Orasul ocupa o suprafata de 6,8 km.2, cuprinzand si localitatea
componenta Poiana.
Relieful este specific Podisului Dobrogean, cu aspect de campie usor
ondulat si masive de calcar.
Cariera de calcar din partea de nord-vest a orasului si descoperirile
arheologice atesta existenta straveche a populatiei pe aceste meleaguri.
Ovidiu a primit statutul de oras la 18 aprilie 1989 avand in subordinea
administrativa localitatea componenta Poiana. Orasului Ovidiu i-a
apartinut initial satul Lumina pana in 1990 cand aceasta a devenit
comuna de sine statatoare.
Activitatea economica este diversificata, desfasurandu-se Centrala
Termoelectrica, Fabrica de Conserve din legume si fructe, Centrul de
mecanizare a agriculturii, exploatarile de calcar si de dolomit, ferme
legumicole si de crestere a bovinelor s.a.
Orasul Ovidiu a devenit port pe Canalul Poarta Alba – Marea Neagra
fiind dotat cu o ecluza.
Peste pod este construit un modern por rutier ce deserveste traficul pe
DN 2 A Constanta – Harsova – Bucuresti si DJ 22 Constanta – Tulcea.
Podul construit pe o fundatie de stanca, la minus 28 m., are o
deschidere de 111 m si cinci deschideri adiacente de cate 30 m fiecare,
insumand o lungime totala de 200 m.,ce asigura o functionare a
traficului rutier prin cele patru benzi de circulatie si doua trotuare
pietonale.
In apropierea orasului, pe lacul Siutghiol, se afla insula Ovidiu a
carui nume se leaga de o traditie care spune ca pe aceasta insula si-ar
fi trait ultimii ani de viata Ovidiu in exilul sau tomitan. Cercetarile
au aratat ca aici inca din timpul comunei primitive a existat o
comunitate omeneasca.
Techirghiol, oras situat in partea de sud-est a orasului, in zona de
stepa a Dobrogei maritime, pe malul de nord-vest al lacului cu acelasi
nume la 17 km de municipiul Constanta in apropierea tarmului Marii
Negre (3 km) la altitudinea de 15-20 m., ocupand o suprafata de 3,68
km2 cuprinzand si localitatile – sanatoriul Agigea si statiunea
zoologica marina.
Descoperirile arheologice din perimetrul orasului atesta locuirea
acestor meleaguri din perioada primei epoci a fierului (Halstatt).
Arheologii au scos la iveala urme de locuire din perioada greaca,
romana, turco-romana si tatara. Prima atestare documentara dateaza din
perioada in care se afla o institutie judecatoreasca (kadiad) care a
functionat pana in anul 1930.
Descoperirile eficientei curative a apei si namolului din lacul
Techirghiol, la sfarsitul secolullui al XIX-lea devine factoul
determinant in dezvoltarea orasului care de la simpla asezare cu cateva
familii turcesti (in anul 1560) ajunge in scurta vreme o statiune
balneara (1899), apoi oras in 1930. Comuna Techirghiol se impune ca
statiune balneo-climaterica in 1893, dezvoltandu-se constant in aceasta
directie dupa 1912, fiind declarata statiune la 29 decembrie 1929, iar
oras in 1930.
Orasul Techirghiol are in subordine administrativa localitatile
componente – Sanatoriul Agigea si Statiunea zoologica marina.
Amenajarile balneare si casele de odihna sunt situate in jurul micului
golf ce formeaza lacul Techirghiol, diferentiindu-se doua subzone – cea
sanatoriala, situata in sud-estul statiunea si cea de odihna situata in
nord-est.
Pe teritoriul orasului isi desfasoara acticitatea alaturi de baza
sanatoriala si unitati industriale apartinand industriei locale –
artizanat si materiale de constructie (exploatarea calcarelor – piatra
de Techirghiol).
Industria mai este reprezentata prin mici unitati textile si alimentare.
Agricultura pastreaza inca un rol semneificativ in economia orasului,
detinand o suprafata de 8370 ha..
Statutul de statiune balneo-climaterica de interes general cu
functionare permanenta este garantata de factorii naturali existenti.
Climatul maritim, cu veri calduroase, in iulie temperatura medie de
peste 230Csi zile senine, in medie 25 zile insorite pe luna, si ierni
blande cu zapada putina – ianuarie, temperatura in medie in jur de
0,50C.
Obiectivele turistice ale orasului Techirghiol sunt Monumentul Eroilor,
celebrul soldat din bronz ridicat in memoria celor 176 de luptatori
cazuti la datorie, dezvelit la 16 august 1931 si Manastirea.
JUDETUL TULCEA
Este situat in partea de E-SE a Romaniei ,in partea central –nordica a
Dobrogei ,la gurile Dunarii ,cu iesire la Marea Neagra (in E),la
granita cu Republica Moldova si Ucraina (in N),Limitat de judetul
Galati (NV);Braila(V) si Constanta(S),la intersectia paralelei de 45o
latitudine N cu meridianul de 29o longitudine E.
Pe teritoriul Tulcei se afla punctul extrem estic al Romaniei
,respectiv 29041I24II longitudine estica,la Sulina.
Suprafata:8.499km2(3,56% din suprafata tarii),locul IV pe tara.
Populatia:(1 iul 1998)-265.173 locuitori (1,18% din pop. tarii) din
care:131.925 loc.
de
sex
masculin(49.75%) si 133.148 loc. de sex feminin(50.25%).
Populatia urbana:129.716 loc.(48.92%)
Populatia rurala:135.457 loc.(51.08%)
Densitatea:31.5 loc./ km2
Structura populatiei pe nationalitati (la recensamantul din 7
ian.1992):
88.68%
romani ,7,54%
rusi-lipoveni,1,42%ucrainieni,1.25% turci,0,50% tigani,0.28%greci,0,33%
alte
minoritati (maghiari ,tatari ,germani,bulgari).
Resedinta:municipiul Tulcea
Orase:Babadag,Isaccea,Macin,Sulina.
Comune:43,133 sate.
R E L I E F U L : Se caracterizeaza prin
exustenta a doua unitati
fizico-geografice distincte:una mai inalta , in partea central –vestica
,in cadrul careia se intalnesc elemente ale celui mai vechi relief de
pe teritoriul Romaniei(respectiv unitati de orogen vechi,hercinic) si
alta mai joasa si mai noua(din cuaternal) in N si NE, respectiv lunca
si Delta Dunarii.
Unitatile mai inalte de relief sunt
dispuse in 3 mari fasii
paralele,ocupand circa 32% din totalitatea jud. Tulcea: fasia de N este
constituita din muntii Macinului (cei mai vechi munti din
Romania),tociti ,cu alt. max. de 467 m (vf.Tutuiatu sau
Greci),Pod.Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centrala ,
extinsa
intre Dunare(la V) si lacul Razim(la E),este reprezentata prin
Pod.
Babadag,iar fasia sudica,corespunzand compartimentului nordical Pod.
Casimcea care face parte integranta din Pod.Dobrogei
Centale,constituit predominant din sisturi verzi prepaleozoice in
fundament (care apar adeseori la suprafata) peste care afla depozite
jurastice si cretacice.
Regiunile joase de relief,extinse cca.62% din
teritoriul jud.
Tulcea include Delta Dunarii,cea mai noua formatiune de relief a
Romaniei ,lunca Dunarii ,situata la periferiile de V si N ale jud.
Tulcea ,precum si prin campia aluviala din preajma lacului Razim.
Relieful tulcean variaza intre 0 m la nivelul Marii
Negre(Sfantul Gheorghe) si 467 m (alt. in vf. Greci).
In cadrul Pod.Babadag(parte componenta a Pod.
Dobrogei de N) se
remarca o importanata linie de falie,intre Peceneaga(la NV) si
Camena
(laSE),care separaPod. Dobrogei de N de Pod. Dobrogei Centrale.
C L I M A :temperata ,cu un pronuntat caracter
continental,manifestat prin veri calduroase,ierni reci,marcate adesea
de viscole,amplitudi mari de temperatura (66,3OC)si prin precipitatii
reduse .Zona litoral-maritima a jud. Tulcea se caracterizeaza printr-un
climat mai bland ,cu veri a caror caldura este atenuata de briza
racoroasa a Marii Negre si ierni cu temp. nu prea coborate (media
termica a lunii celei mai reci,la Sulina,este de –0.60 C).
Temperatura maxima – 39,50C – s-a inregistrat la
statia
meteorologica Mircea Voda(20 august 1945), iar minima absoluta -
-26,80C – la Tulcea(24 ianuarie 1943).
Precipitatiile medii anuale insumeaza cantitati
cuprinse intre 359
mm la Sulina (cele mai mici din tara) si 455 mm la Isaccea. Vanturile
predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de
cele dinspre NV(17,1%), dinspre E (15,2%)si dispre N(13%) cu viteze
medii anuale cuprinse intre 0,8 si 5,3 m/s. In timpul verii, in conditi
de stabilitate atmosferica se manifesta o circulatie termica locala a
aerului, sub forma brizei de mare (ziua) si brizei de uscat (noaptea)
care se resimte la o distanta de 10-15 km spre interiorul uscatului.
R E T E A U A H I D R O G R A F I C A cu
o densitate de 0,1-0,3
km/km2 ( exclusiv Delta Dunarii), cea mai scazuta din tara, se
caracterizeaza prin rauri scurte ( al caror curs se desfasoara total
sau pertial pe teritoriul judetului Tulcea), tributare Dunarii (
Topolog, Cerna, Jijiiile, Luncavita s.a.0 sau care se varsa in cuvetele
lacustre de pe teritoriul Marii Negre ( raurile Talita, Telita, Slava,
Hamangia, Casimcea s.a ). Dunarea care margineste judetul Tulcea la
vest ( prin bratul Macin sau Dunarea veche) si la nord ( prin bratul
Chilia) pe o distanta de 276 m, constituie principala cale navigabila
si sursa cea mai importanta de apa, cu atat mai mult cu cat pe sectorul
ei inferior, cu cele 3 guri de varsare( Chilia, Sf.Gheorghe, Sulina),
in special pe bratul Sulina si in continuare pe Dunare pana la Braila,
pot naviga si vase maritime.
Abundenta lacurilor fluviale (Pecenega, Telincea,
Parches, Somova),
deltaice ( Furtuna, Gorgova, Matita, Lumina, Puiu, Lacul Rosu) si
litorale ( Razim, Dranov, Golovita, Zmeica, Babadag ) constituie tot
atatea resurse naturale de apa, cu o importanta piscicola, ca mijloc de
comunicatie ( prin intermediul numeroaselor canale) si ca baze de
agrement sau de alimentare ca apa ale populatiei.
V E G E T A T I A – prezinta cateva diferentieri
teritoriale,
legate de fondul general al climatului de stepa, de relief deluros, de
cel muntos si de intinsele suprafete acvatice si de lunci.
Zona stepei , destelenita in proportie de peste 95%
extinsa in
partile de est si vest ale judetului, include cateva pajisti xerofite
in care predomina paiusul, pelinita, barboasa, finuta cu bulbi.
Silvostepa defrisata pe circa 85% din suprafata,
este reprezentata
prin palcuri de paduri de stejar pufos si stejar brumariu.
In pod. Babadag si muntii Macin se intalneste un
etaj forestier
alcatuit indeosebi din paduri de gorun, in care este foarte abundent
teiul si jugastrul; local apare si fagul.
In lunca Deltei Dunarii sunt caracteristice padurile
de plop si
salcie, iar pe nisipurile din jurul acestor paduri cresc salcia pitica
de nisip s.a.
Pe nisipurile litoral-maritime se dezvolta o
vegetatie arenicola,
alcatuita din elemente pontice si submediteraneene. O zona distincta o
formeaza grindurile Letea si Caraormandin Delta Dunarii,
acoperite de
paduri compacte, numite de localnici “hasmacuri”, in care predomina
stejarul brumariu, in interiorul carora se dezvolta un strat dens de
arbusti si numerose plante agatatoare. Stuful care alcatuieste si
formatiuni plutitoare numite plaur; nuferii reprezinta vegetatia
specifica Deltei Dunarii.
F A U N A , forte eterogena, cuprinde 2 mari
categorii, cea de
uscat si cea a apelor si din jurul acestora. Speciile terestre sunt
variate si includ mamifere – mistreti, caprioare, lupi, vulpi, iepuri,
pisici salbatice, jderul de copac, parsi, – rozatoare – dihor, sorecele
dungatde stepa, popandaul, - reptile – serpi, vipere, soparle, gusteri,
- pasari – ciocanitori, vrabii, potarnichi, prepelite, ulii, - si
numeroase insecte. Prezenta unor intinse suprafete acoperite de ape, si
mai ales existenta Deltei Dunarii, determina o abundenta rar intalnita
de elemente acvatice, intre care peste 300 de specii de pasari
autohtone sau de pasaj, multe dintre ele ocrotite de lege si declarate
monumente ale naturii ( pelicani, cormorani, gasca cu gat rosu, gaste
si rate salbatice, egrete, califari, lisite, garlite, lebede, berze,
starci, nagat) cateva mamifere ( cainele enot, nurca, vidra, hermelina,
nutria), precum si numeroase specii de pesti, multi dintre ei de mare
interes economic ( morun, nisetru, cega, pastruga, somni, stiuca,
scrumbie, calcan, salau).
R E S U R S E N A T U R A L E se gasesc
zacaminte de pirite
curifere ( la Altan Tepe) si baritina; se exploateaza cuartite (Cerna),
caolin ( Facatelu, din muntii Macin), calcare (Isaccea), granit
(Mahmudia), dolomit ( Valea Nucarilor), gresii cuartoase (Baia
Ttulcea). O bogatie aparte o reprezinya stuful si padurile (95,195 ha
la sfarsitul anului1996).
E C O N O M I A – se caracterizeaza printr-o
industrie
diversificata, o agricultura bazata tot mai mult pe proprietatea
particulara, un comert activ favorizat de toate categoriile mijloacelor
de transport (rutier, feroviar, fluvial, maritim si aerian) precum si
printr-o activitate turistica accentuata de valorificarea frumusetilor
Deltei Dunarii.
I N D U S T R I A reprezinta inca o
importanta ramura economica a
judetului Tulcea, contribuind cu ponderi insemnate la realizarea
productiei judetene.
Intreprinderile industriale situate in Tulcea,
Babadag, Isaccea,
Macin si Sulina produc:ustensile punter pescuit, vase, utilaj chimic,
alumina si feroaliaje, mobila, cherestea, tricotaje, covoare, conserve,
tutun s.a.
Economia piscicola ocupa un loc insemnat in economia
judetului,
productia realizandu-se atat din apele Deltei Dunarii, din lacurile
deltaice si litorale, din Marea Neagra cat si din pepinierele piscicole
de la Calica, Stipoc s.a.
A G R I C U L T U R A dispune de
conditii pedoclimatice favorabile si de suprafete agricole.
La sfarsitul anului 1996 fondul funciar al judetului
cuprindea
361405 ha terenuri agricole ( din care 177.278 ha, respectiv 49% in
sectorul privat, 95.195 ha paduri, 353.398 ha acoperite de ape si balti
si 39.886 ha alte suprafete). In 1996 terenurile arabile ( 288.259 ha)
erau cultivate cu porumb, grau si secara, floarea-soarelui, orz si
orzoaica, ovaz, soia, leguminoase, cartofi s.a.
T U R I S M U L. Datorita vestigiilor geto-dace,
romano-bizantince
si a Deltei Dunarii, pe teritoriul judetului se indreapta anual un
numar de turisti romani si straini ( 63.000 in 1996).
Tulcea, municipiul judetului cu acelasi nume, situat
in sud-estul
Romaniei, in partea de nord a Dobrogei, la poalele de nord ale
Delurilor Tulcei (este intins pe sapte coline – Hora, Dealu Mare,
Carierei, Taberei, Cazarmii s.a., in forma de amfiteatru cu deschidere
spre Dunare), pe malul drept al bratului Tulcea, la 30 m altitudine, la
71,3 km vest de tarmul Marii Negre.Are o suprafata de 13,2 km2, cu o
populatie de 96.278 locuitori (1 iulie 1998), dintre care 47.141 de sex
masculin si 46.137 de sex feminin ( densitatea populatiei este de 7294
locuitorei/km 2).
Orasul este port fluvio-maritim, are aeroportul
situat in comuna
Mihail Kogalniceanu ( la 21 km sud ) si este si un important nod rutier.
Sapaturile arheologice efectuate dupa 1974 pe
teritoriul orasului
si in imprejurimi au scos la iveala urme de locuire din neolitic (
mileniul 4-3 i.Hr.). Ca asezare omeneasca, municipiul se inscrie
printre cele mai vechi localitati de tip urban ale tarii ( in punctul
“La Vararie” de pe dealul Taberei fiind identificate vestigii ale
purtatorilor culturii Gumelnita – mileniul 4 i.Hr.).Tulcea a fost
declarat municipiu la 17 februarie 1968, avand in subordine
administrativa localitatea Tudor Vladimirescu.
In cadrul municipiului se efectueaza
exploatari de calcar si
gresii curtate. Tulcea beneficiaza de o centrala elecrica si de
termoficare, intreprinderi punter producerea de alumina (al doilea
centru din tara, dupa Oradea) si de feroaliaje necesare realizarii
otelurilor de toate calitatile.
In municipiul Tulcea se afla mai multe muzee: Muzeul
Deltei Dunarii
( cu peste 1900 de piese, infatisand flora si fauna Deltei
Dunarii),
Muzeul de Arta, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie si arheologie,
Muzeul de Stiintele Naturii; un Institut de invatamant superior, un
Institut de Cercetare si Proiectare “Delta Dunarii”, un Institut de
Cercetari Eco-Muzeale(singurul din tara), numeroase biblioteci (
“Panait Cerna”-1900- 228.887 volume in 1994), cinematografe, scoli,
licee s.a.m.d.
La Tulcea au loc Festivalul international al
folclorului din tarile
dunarene (in anii sot), Festivalul international al folclorului din
tarile latine ( in anii fara sot) si Festivalul national al
obiceiurilor de Craciun, Anul Nou si Boboteaza.
In Tulcea puteti vizita : Catedrala ortodoxa ( 1865,
reparata in
anii 1897-1900 si pictata tot atunci de Stefan Luchian si Constantin
Artachino, declarata monument de arhitectura deoarece era singura
biserica ortodoxa de pe intregul cuprins al Imperiului Otoman careia i
s-a permis sa isi inalte turlele mai sus decat ale geamiilor), Biserica
cu ceas ( 1857, pictata in 1927), Biserica greceasca ( construita in
anii 1848-1854 dupa planurile arhitectului Stefan Dopran), moscheile
“Azzizie” (1899-1924) si cea a lui Ismail Pasa ( 1877), Palatul
Pastelor ( 1870 – azi sediul Muzeului Delta Dunarii), bustul lui Spiru
Haret ( dezvelit in 1923 – opera a sculptorului Vasile Chiriatide),
statuia ecvestra a domnului Mircea cel Batran ( dezvelita in 1972,
opera in bronz a sculptorului Ion Jalea).
Babadag : Oras situat in sud-estul podisului
Babadag, la 30-40 m.
altitudine, in apropierea lacului omonim la 35 km.sud de Tulcea.
Populatia :10.791 locuitori(1 iul. 1998)dintre care
5.325 loc de sex masculin si 5.464
De sex feminin.
Suprafata :60 km2
Densitatea :180 loc /km2
Babadag este statie de CFR,in cadrul loc. se
efectueaza exploatari
de calacar si gresii;orasul beneficiaza de fabrici de mobila si
cherestea si de produse alimentare.
In Babadag se pot vizita:geamia lui Ali-Gazi Pasa
(sfarsitul sec.
XVII,renovata in 1998-1999) cu un minaret de 23 m inaltime;Mausoleul
lui Sari Saltik(sec.XV –cu refaceri din sec. XVIII-XIX si
1977),Biserica armeneasca “Sfanta Nascatoare”(sec. XVII,mistuita de un
incendiu in 1823, recladita in 1829, distrusa din nou de un incendiu in
1891 si rezidita in 1896),Bierica “Sf. Dumitru”(sec.XVIII),casa
“Panaghie” (sec.XIX).
Isaceea :Oras in judetul Tulcea situat in
partea de nord a
Dobrogei, pe dreapta Dunarii,la poalele de
nord-est a
Pod.Niculitel, la 35 km. de municipiu.
Populatie :5.659 locuitori (1 iul. 1998) dintre care
2.769 loc. de sex masculin si 2890
locuitori de sex feminin.
Suprafata :3,7 km2
Densitatea :1.529 loc/km2
Isaceea este port fluvial ,in cadrul orasului se
efectueaza
exploatari de calcar punter fabricarea varului si a cimentului; este si
un important centru viticol si de vinificatie.
In arealul actualului oras a existat in Antichitate
o asezare
geto-dacica, apoi o statiune a flotei romane pe Dunare, cu ofortareata
construita in anul 395 d.Hr. care a continuat Sa existe pana in secolul
7 d.Hr.Istoricul Nicolae Iorga presupune ca la Isaccea ar fi existat
resedinta unei formatiuni politice prestatale, aceea a lui sacea (
secolul III d.Hr.). Prima mentionare documentara a orasului dateaza din
1321, fiind consemnata cu numele de Isakegi intr-o scriere a
istoricului arab Abul-Feda. In secolul XVI, turcii au construit aici
ocetate si i-au atribuit numele de Isac-Koy ( satul lui Isac) dupa
numele unui pasa, de la care deriva, se pare, numele de Isaccea. In
prezent, orasul are in subordine administrativa localitatile Revarsarea
si Tichilesti.
In acest oras se poate vizita: Geamia (secolul XVI)
cu minaret si
cu opretioasa decoratie sculptata in piatra; Biserica ortodoxa “Sfantul
Gheorghe” (secolul XVIII) cu un valoros iconostasdin lemn (datand din
1645), adus aici de la Manastireaadam din judetul Galati. In apropiere
de Isaccea (la 6 km) pe teritoriul comunei Niculitel se afla Manastirea
Cocos.
Macin , oras in judetul Tulcea situat in nord-vestul
Dobrogei, la
poalele de nord-vest ale muntilor Macin, la dreapta bratului Macin, la
77 km vest-nord vest de municipiul Tulcea.
Populatia :11.830 locuitori (1 iulie 1998), dintre
care 5809 de sex masculin si 6021 de
sex feminin.
Suprafata :3,4 km2.
Densitatea:3479 locuitori/km2.
Macin este port fluvial si nod rutier; in cadrul
orasului se efectueaza exploatari de granit si caolin.
Orasul a fost atestat documentar cu numele de
Arrubium , in jurul
anului 100 d.Hr., in diplome militare care mentioneza exiztenta aici a
unei unitati militare auxiliare romane. Pe malul drept al Dunarii au
fost descoperite urmele unui castru roman si ale unei asezari romane si
apoi romane-bizantine. Unii istorici ca aici ar fi existat localitaea
Vicina, un important centru politic, economic si comercial in secolele
XII-XIV. In secolul al XVII-lea, Macin figura ca asezare urbana in care
se intruneau frecvent negustorii braileni.
In orasul Macin se pot vizita rinele cetatii
romano-bizantine; geamia (1860); hanul vechi (secolul XVIII).
Sulina , oras in judetul Tulcea, asezat in partea de
est a Deltei
Dunarii, pe tarmul Marii Negre, la 3,5 m altitudine ( este orasul
situat la cea mai joasa altitudine din romania0, la gura de varsare a
bratului Sulina in Marea Neagra, la 29041’24’’ longitudine estica (
punct care vmarcheaza extremitatea de est a tarii0, la 75 km est de
Tulcea.
Populatia :5158 locuitori (1 iulie 1998) dintre care
2603 de sex masculin si 2555 de sex
feminin.
Suprafata :3,28 km2.
Densitatea:1573 locuitori/km2.
Orasul este un important port fluvio-maritim unde se
fac reparatii navale.
Prima mentiune a asezarii dateaza din anul 950, cand
localitatea
apare consemnata cu numele de Solina in lucrarea “De administrando
imperio” a imparatului bizantin Constantin VII Porfirogenetul. Intr-un
document din anul 1318 asezarea este amintita ca schela genoveza, iar
in 1327 figura pe o harta intocmita de Pietro Visconti. In secolele
XIV-XVI Sulina figureaza in numeroase harti italiene; in 1850 este
mentionata ca sat de pescari iar in 1856 a capatat statutul de
porto-franco, pe care si l-a mentinut pana in preajma celui de-al
II-lea razboi mondial.
In sulina se pot vizita: palatul Comisiei europene a
Dunarii de Jos
(1860); Catedrala ortodoxa, construita in doua etape ( 1910-1912 si
1933-1934); casa in care a locuit E.Botez, autorul romanului
“Europolis”, cunoscut sub pseudonimul literar de Jean Bart (secolul
XIX); farul vechi ( construit in 1802 si refacut in 1842).
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |