1 Republica Africa de Sud

    Populată de boşimani şi hotentoţi în antichitate, colonizată de olandezi în secolul al XVII-lea şi transformată în colonie britanică începând cu secolul al XIX-lea, Africa de Sud îşi câştigă suveranitatea în 1934.
    Mult timp populaţia Africii de Sud a fost victima unei politici de segregare rasială (apartheid), fundamentată între cele două războaie mondiale şi dezvoltată cu precădere după 1945.
    Noua politică democratică de după 1989 sancţionată printr-un referendum naţional în 1992 a determinat revenirea treptată a Africii de Sud în comunitatea internaţională.
    Aşezarea: În cel mai sudic punct al Africii, cu ieşire la două oceane, Atlanticul în vest şi cel Indian în est. Are nouă provincii administrative: Western Cape, Eastern Cape, Northern Cape, KwaZulu-Natal, Free State, Mpumalanga, Gauteng, North West, Northern Province.
    Suprafaţa:
1221037Km2
    Vecini: de la est la vest, Mozambic, Zimbabwe, Botswana, Namibia (independentă din 1990).
    Populaţia:
44,3 milioane locuitori (36 locuitori/Km2)
    Capitala: Pretoria (822000 locuitori), capitală administrativă şi Cape Town (aproape 2 milioane locuitori), capitală legislativă.
    Caracteristica peisajului: o fortăreaţă ce pătrunde adânc în ocean. Munţi înalţi domină platouri interioare ce coboară lin spre Kalahari.
        




1 Elementele mediului înconjurător

1.    Relieful
•    Ţărmurile au lungime de aproape 3000 de Km, de la graniţa cu statul Mozambic, în est, până la fluviul Orange, în vest. Ele sunt în cea mai mare parte ţărmuri înalte, stâncoase, slab fragmentate de golfuri (Sf. Elena) şi peninsule mici (Capul Bunei Speranţe, Capul Acelor). Apele de coastă sunt străbătute de curentul cald Mozambic, în est, şi cel rece în Benguelei, în vest.
•    Relieful creşte în altitudine dinspre ţărm, spre Munţii Scorpiei (Drakensberg), în est (3657m). În sud se dezvoltă Munţii Capului, de 2000m. Ei reprezintă marginea mai înaltă a podişului. În lungul Atlanticului apare o câmpie litorală îngustă (60 Km), Deşertul Namib. Cea mai mare parte a ţării este ocupată de podişuri de peste 1500m (Veld), întrerupte de dealuri izolate şi de şiruri muntoase joase. La nord de fluviul Orange, se prelungeşte Depresiunea Kalahari, cu un peisaj de stepă tropicală.
2.    Clima, apele şi vegetaţia
•    Deşi situată, în cea mai mare parte, în zona climei tropicale clima Africii de Sud diferă mult de cea a Saharei. Deşertul propriu-zis nu se întâlneşte decât pe o fâşie îngustă în lungul Oceanului Atlantic (Namib), adăpostită de podişuri înalte. Umiditatea creşte spre est şi nord-est, datorită caracterului musonic pe care îl îmbracă alizeul de sud-est, ce bate în timpul verii australe dinspre Oceanul Indian. Regiunea Cap are un climat mediteranean, cu ploi de iarnă.
•    Reţeaua hidrografică este slab dezvoltată şi are o scurgere periodică, cu excepţia râurilor care drenează regiunile estice şi Cap. cel mai important este fluviul Orange (1860 Km), cu afluentul Vaal.
•    Vegetaţia tipică este reprezentată prin plante xerofile, de deşert şi semideşert. Savanele se prelungesc din podişurile estice, unde au ierburi înalte (veld) spre interiorul ţării, unde se transformă în stepe cu ierburi rare şi tufişuri. În vest apar fâşii de vegetaţia dispuse aproape paralel cu ţărmul: deşert (Namib), stepe şi asociaţii de plante suculente (aloe). Regiunea Cap are o vegetaţie mediteraneană bogată, cu numeroşi arbuşti veşnic verzi.
3.    Populaţia şi economia
•    Primii locuitori ai Africii de Sud, boşimanii şi hotentoţii, s-au retras spre Depresiunea Kalahari (unde trăiesc şi în prezent ca vânători şi culegători), datorită invaziei populaţiilor bantu dinspre nord. Acestea s-au stabilit, începând cu secolul al X-lea pe platourile şi câmpiile litorale estice, unde practică şi astăzi creşterea extensivă a bovinelor şi ovinelor. Începând cu secolul al XVII-lea are loc colonizarea olandeză (bură) pe ţărmul vestic, fondând oraşul Cap. de aici ei au pătruns spre nord. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, în urma războaielor anglo-bure, are loc colonizarea britanică a Africii de Sud. Celor peste 3 milioane de albi şi 17 milioane de negrii li se adaugă populaţia metisă şi numeroşi indieni veniţi ca să lucreze pe plantaţiile de zahăr din Natal. Limbiile oficiale sunt afrikaans (olandeză cu influenţe engleze, bantu şi hotentotă),  engleza, precum şi 9 limbi ale populaţiei autohtone.
•    Africa de Sud este singurul stat african unde industria joacă un rol mai important în economie decât agricultura. Aceasta este reprezentată prin culturi mediteraneene, plantaţii de zahăr în est, o zootehnie modernă (bovine şi ovine) pe platourile interiore. Bogăţia acestui stat o constituie diamantele, descoperite din 1867, şi aurul, din 1886 (cel mai important producător mondial); dispune apoi de platină, crom, uraniu etc.. Rezervele de cărbune şi fier au permis dezvoltarea industriei siderurgice şi a maşinilor. Principalele areale industriale sunt oraşele miniere (Johannesburg) şi cele portuare (Cape Town). Ele sunt unite prin peste 24000 de cale ferată şi şosele moderne.