1

CHICAGO

      Al  treilea   oras   ca   marime   din   Statele Unite  ale  Americii, Chicago se  afla în  nordul  teritoriului  american , pe tarmul  sud - vestic   al   Lacului  Michigan  , la  176  metri  altitudine  absoluta, intr-o  zona  de  câmpie   strabatuta   de  râurile  Chicago  si  Calumet. Cu  o populatie  de  peste  8314000  locuitori  si  o  suprafata  de  circa  9595 km 2 , Chicago  este  considerat  o  metropola  americana  ( densitatea  : 866,4 locuitori / km 2  ) .

      Marea  metropola  americana  are  o  istorie  relativ  recenta . Tinutul apartinea  triburilor  de  indieni. Primii  europeni  care  ajung   aici , în 1673 sunt  exploratorii   francezi  Louis  Jolliet   si  Jacques Marquette. Primii  colonisti  sositi pe  aceste  meleaguri  gasesc  un   pamânt   neprimitor, mlastions, cu   lacuri mici  si  numeroase, râuri  sovaitoare  si  vecinatatea unei  mari  cu  apa  dulce <-> Lacul  Michigan (  57016 km 2 , 256 m  adâncimea  maxima  ). In  ciuda  acestor  realitati  aparent  neprimitoare ei  construiesc  în  1803  fortul  Dearbon , cu  scopul  principal  de a-i  apara  împotriva  indienilor, dar  acestia  reusesc sa-l  distruga  în  1812 ;  fortul  este  reconstiuit   în  1816  si  va  fi  permanent  locuit  pâna  în  1830 . Tânara  asezare  prindea  contur  destul  de  lent, putinele case  din  lemn  care  s-au  ridicat  în  jurul  fortului  erau  destinate  locuirii, dar  mai  ales  comertului. Dupa  1818 , când Illinois  este  cunoscut  ca  stat, noua asezare  continua  sa  lâncezeasca. Comertul  a  fost  pârgia  ce  a  propulsat  viitoarea  metropola, portul  de la  tarmul  Lacului  Michigan  devenind  din  ce în  ce  mai  activ. Un  eveniment  de  mare  însemnatate  pentru  viitorul  micii asezari  se  leaga  de  deschiderea  canalului  Erie, în 1825, prin  care  Oceanul   Atlantic  a  început  sa  comunice   cu   Marile  Lacuri, deci  inclusiv  Lacul Michigan,  statele  cu  iesire  la  ocean  din  estul   Statelor  Unite   ale  Americii fiind  astfel  puse  în  legatura  cu  zona  lacurilor   nord - americane . Mai mult , acest  canal  modifica  directia  de  deplasare  a  emigrantilor  de  pe  axa  ce o  forma  valea  râului  Ohio  catre  nord  , Chicago  devenind   principalul   loc de  popas  pe  drumul  lung   al  cuceririi  „ Vestului Salbatic „ .

      In  1837  Chicago  este  declarat  oras , având  4200  locuitori . La început orasele  au  aparut  în  jurul  unui  element   favorizant   al   unei   regiuni geografice : o  intersectie , un  loc  fortificat , un  nucleu  administrativ,o resursa naturala , un port (  Chicago , Moscova , Roma , Johannesburg , Rotherdam  ). Ele erau  produsul organic   al  mediului  înconjurator , reprezentau  o  concentrare  de  oameni cu  o  anumita  capacitate  de  munca , de  productie  ,  dar si  cu  anumite  nevoi  de  exigente  ,  pentru   a  caror  satisfacere  trebuiau  sa se  organizeze  si  sa  efectueze  schimburi . Comertul  creste  vertiginos  , solicitând  o  intensificare  a  transporturilor . Traficul  naval  de  pe   Lacul  Michigan devine  insuficient , desi  sporeste  foarte  mult .  Apar  noi  cai  de  comunicatii:  se  construiesc  canalele  Chicago  si   Illinois   în  1848   care   fac  legatura  cu sistemul  navigabil  al  fluviului  Mississippi ; liniile  de cale  ferata  se  înmultesc în asa  masura  încât  în  1856  orasul  devine  principalul  nod  de  cale   ferata  al S.U.A. ; în 1869  este  deja  deservit  de  linii  transcontinentale  feroviare  si  rutiere . Aceasta  dezvoltare  a  transporturilor  si  comertului  are  urmari  imediate asupra   aspectului   urbanistic  .  Numarul   populatiei  creste  rapid  ,  ceea  ce  declanseaza  o  crestere  a  spatiului  construit   pentru  care  este  caracteristic lemnul. Aceasta   este  si  cauza   care  amplifica  dezastruosul   incendiu   din 

ANUL                                                 Numar  de  locuitori  specific anului

1850                                                    30.000  locuitori

1880                                                    500.000  locuitori

1950                                                    4.945.000  locuitori

1980                                                    8.314.000  locuitori

8/9  octombrie 1871, ale  carui  urmari  nefaste  au  însemnat  distrugerea completa  a  unui  perimetru  de  11,3  km 2  ce  cuprindea  peste  5000  de  cladiri  si  unde  locuiau  circa  100.000  de  oameni  . Acest  incendiu  a  avut  si  alte urmari :  populatia  ramasa  fara  locuinte  a format  noi  comunitati  in  apropierea  orasului  sporind  numarul  suburbiilor , al   oraselor  satelit  : Evanston  ,  Winnetka , Lake  Forest  etc. Pe de  alta  parte , edilii  au  declansat  reconstructia orasului  pe   baza  unui   plan  riguros  de   sistematizare . Arhitecti  ca  : Jenny ,

Root , Burnham , Sullivan , Alder  si-au  legat  numele  de  marile  edificii  ale  orasului . In  1890  sunt  anexate  numeroase  suburbii  ce  dubleaza  suprafata si numarul  populatiei  ( 1.100.000  locuitori  ) . Efercenta  construirii  de  noi  cladiri  culmineaza  cu   aparitia   primilor  zgârie - nori , premiera  mondiala  absoluta , ce  schimba  aspectul  oraselor  lumii , înaltându-le  pe  verticala  , atribuind acesti   uriasi  de  otel  si  sticla  stilului  american  , indiferent  de  meridianele  pe  care  sunt  construiti . Compania  Home Insurance  Building  , construita  în 1895 , construieste  în  urmatorii  21 de cladiri  cu 12  si 16  etaje . Tot  acum  se  contureaza   principalele  zone  functionale  ale  orasului  : Loop  ( numita  asa  din 1890 ) , zona  centrala , situata  la  sud  de varsarea  râului  Chicago , concentreaza  comertul , finantele  si  o  parte  a  locuintelor  celor  avuti , care  se stabilesc  în  cea  mai  mare  masura  pe  Gold  Coast ( Coasta  de  Aur ) , o zona de parcuri   întinse , vile  ultraelegante presarate  pe  tarmul  Lacului  Michigan.

         Legatura  între  zonele  Loop  si   Gold  Coast  se  face  printr-un  frumos  bulevard , Michigan  Avenue  , amenajat  în  1920  . Zonele  industriale  se  concentreaza  în  jurul   râului   Chicago , în  zona  Calumet  , in  lungul   liniilor  de  cale   ferata , formând  areale   bine  delimitate  în  sud  si sud-est .  Zonele  muncitoresti  înconjoara  pe  cele  industriale , fiind  masate  si  în  nord  si  vest , în suburbii  dar  si  în  zona  complexului  portuar  de  la  tarmul  Lacului  Michigan  . E drept  ca  simplitatea  configuratiei   oferea  numeroase   avantaje , intre  care si  posibilitatea  sistematizarii  anticipate  dar, în  acelasi  timp , a dus la o  mare  monotonie  urbanistica  , tiparul  respectiv  fiind  multiplicat  de  mai  multe  ori . De  fapt ,  acest  tipar  sub  forma  de  patrulater  taiat  în  lung  si  lat  de  strazi perpendiculare  - quadrate - este  cel  al  Romei  Antice .El  a  fost  adoptat de multe  tari  europene , dar  mai  ales  în  America  de  marile  orase , printre care  este si  Chicago ( New  York , Buenos  Aires , Havana , Philadelphia , Ciudad de  México ) . Dupa  1950  se  construieste  foarte  mult , zona  comerciala este extinsa  la  vest  de  Loop , iar  dupa  1970  spre  Near  West  Side . Cladirile ridicate  în  Chicago  sfideaza  înaltimile : John  Hancock  Center  cu  100  de etaje (  construit  dupa  1960  ) ,  The  Sears  Tower  cu  110  etaje  la  vest  de  Loop ( începuta  în  1970 ) - cea  mai  înalta  cladire  din  lume  443 m  - un  alt complex  de  zgârie - nori  la  NE  de  Loop  care  include  Standard  Oil  cu 80  etaje , Water  Tower  Place  cu  74  etaje .

           Aceasta   aglomeratie   urbana   se  confrunta  cu  o  multitudine  de probleme . Evident ,  cea  mai  acuta  a fost  si ramâne concentrarea excesiva de  oameni, mozaicul  de populatii  originare  din tarile  celor  sase  continente. Dezavantajul  cel  mai  evident al  marilor  concentrari  urbane  este congestionarea traficului  urban ( Chicago, New York , Tokio , Paris , Ciudad de Mexico ). Ca  urmare, deplasare  în  metropole  devine foarte  anevoioasa, cu nume -roase puncte  de  strangulare  a  circulatiei, iar  ziua  de  lucru  a  salariatilor  se lungeste  cu  orele  pierdute  pentru  a  ajunge de la locul  de  munca  acasa. S-au  adoptat  câteva  soluti  cu  eficienta partiala : construirea  unor  noi autostrazi  pentru  usurarea  transportului celor  ce  lociesc  în  afara  metropolei ;noi zone  industriale  au  fost  amplasate  direct  in  suburbiile  celor  mai îndeparta-te ; s-au  construit  complexe  comerciale  uriase  în  afara  orasului . Un rol deosebit  a  revenit   si  construirii   aeroportului  O’Hare , printre  cele  mai  mari  din Statele Unite ale Americii ,  care  a  angrenat  amenajarea   a foarte  multe  anexe  în jurul  sau  creând  locuri  de  munca  pentru  zeci  de  mii  de  oameni ;

amplasarea  complexelor  de cercetari  nucleare  la  Argonne  National Laboratory   si  lânga   Batavia. Spatiul  urban  a  înghitit   suprafete  uriase  :  orasul propriu - zis  are  590,8  km 2 , iar  Chicago  Standard  Metropolitan  Statistical Area  -  S.M.S.A. - ocupa  9595 km 2 ; de la  suburbia  Evanston , în nord  ( care nu este  ultima ) si pâna  la  Gary ( care nici  el  nu  încheie  lantul  suburbiilor ) sunt peste 70  km . Dar  metropola  detinea  si  recorduri  dintre  cele  mai detestabile : crima  organizata , gangsterii  lui  Capone  e.t.c. Astazi , alte  triste recorduri  se  adauga  celor  enumerate : crimele si  jafurile  în  plina  zi , consumul  ridicat de  droguri , conflictele  rasiale ,mii  de  oameni  morti  sub  rotile  celor 1500 de autoturisme  ce  se  scurg  într-un  minut  pe  cele  mai  multe strazi  ale  orasului ,  aerul  poluat .

                  Pozitia  geografica  a  avantajat   foarte   mult  dezvoltarea  economica  a  orasului   :  pe  Lacul  Michigan  se  aduceau   cu  navele  minereu  de

fier  si  carbune ; pe  caile  ferate  era  adus  cocsul  din  Appalachi ; pe canale , cai  ferate  si  sosele  se  aduceau  din  sud  grânele  si vitele  preriei .  Aceasta a  încurajat  de  timpuriu  dezvoltarea  industriei : prima  otelarie  apare  în 1880 , construita  la varsarea  râului   Calumet   în  Lacul  Michigan  , urmata  în  1900 de  altele  în  Indiana  Harbor  si ,  în 1906 ,  de  otelariile  de  la   Gary . Chicago a  devenit  o renumita  piata  de  grâne  si  de  vite  -  abatoarele  au  dominat viata  economica  pâna  dupa  anii  1960 ; paienjenisul  cailor  de  comunicatii  pe care nu  îl  egaleaza  nici  o  alta  metropola  a  lumii .

                  Chicago , situat   în  zona   agricola  Middle  West  si   în  cea  urban - industriala  Northeast , cu cele  15.000  de intreprinderi  pe  care  le  detine , da 6 % din  productia  industriala  a  S.U.A. . Printre  principalele  ramuri  si  produse  industriale se numara : siderurgia ( uzine la Gary si Calumet ) , aparatajul  electrotehnic  si  utilajul  electronic  ( trustul  Zenith ) ,  automobile ,  masini  agricole ( Mc. Cormick , una  din  marile  uzine  de  tractoare  din  S.U.A. ), vagoanele si locomotivele  electrice ( trustul Pullman ) , utilaje  grele  (  concernul International  Harvester ), complexele petrochimice , rafinariile ( instalate la Whiting , East Chicago , Gary  ,  Calumet  cu  o capacitate  totala  de  55,4  milioane tone ) ,

aparatele electrocasnice (principalul producator al Statelor Unite ale Americii ) ,  industria  carnii (  mari  abatoare  în  sud  ) , prelucrarea  lemnului  ,  moraritul , confectiile , încaltamintea , tipariturile . Orasul  este  o  renumita  piata  a grâului , a  comertului  cu  vite ( comercializare  de  celebra  Chicago  Union  Stock Yards )  ,  ca  si  un   mare  centru  financiar  si  comercial , sediul  marilor banci (  Continental  Illinois , First  National  Bank  ) , al  burselor   de  marfuri   si   valori     ( Midwest  Stock  Exchange  , Chicago Mercantile  Exchange ) , al unor puternice  corporatii  comerciale (  Sears  Roeleuck ,  Marcor , Jewel  Companies  ) . Ca nod  al  cailor  de  comunicatii se  remarca prin : 39  de linii  de cale ferata, 9 aeroporturi ( O’Hare , Midway , Harlem , Northerly Island e.t.c. ); cel mai mare coplex portuar  pe  ape  interioare din  S.U.A. cu  un  trafic  de  40.000.000  tone pe  an ; metroul  inaugurat  în  1892 , cu  o retea  de  143  km , din care 17 subteran ; numeroase autostrazi  .

                  Chicago  este un mare  cetru  de  cultura  si  arta :  universitati  ( University  of  Illinois  - 1897 , University  of  Chicago , Chicago State University , Loyola University , Northwestern University ) , muzee ( Muzeul  de arta  contemporana , Muzeul  stiintei  si  al  industriei  , Muzeul de istorie naturala ) , teatre , edituri . Orasul  are  o  gradina botanica  ,  acvariu  , planetarium  ,  parcuri  întinse  ( Grant , Milton Lee , Olive , Buruham , Lincoln , Garfield ) . Prin aceste caracteristici , Chicago  este  considerat de specialisti  o  mare  metropola americana.