1

Avort sau infanticid

 

 

Atunci când căsătoriile inter-rasiale sunt respinse, cel mai adesea sunt respinse deoarece rodul reproducerii lor este considerat că aduce ofensă rasei dominante. De exemplu, copiii rezultaţi din căsătoriile între albi şi Afro-americani sau între albi şi şi Asiatici, sau între albi şi oricare alt grup, sunt consideraţi a nu fi suficient de albi. Imediat ce începem să spunem lucrurilor pe nume astfel, începem să vedem legătura între avort şi rasism1 care este inerentă unei astfel de atitudini faţă de căsătoriile inter-rasiale. Dacă naşterea unui copil care nu este alb este văzută ca un rezultat nedorit al căsătoriilor inter-rasiale, se poate oare ca acest punct de vedere să fie regăsit şi în folosirea avortului cu scopul de a reduce prevalenţa non-albilor într-o cultură dominantă albă?

 

Strâns legate de implicaţiile rasiale ale avortului sunt implicaţiile alegerii sexelor.  Şi aici nu mă refer simplistic la faptul că această problemă pivotează în jurul dreptului femeii de a alege ce se întâmplă cu corpul ei – cum ni se spune deseori. Ci mă refer la faptul că milioane de avorturi din lumea întreagă sunt făcute pentru alegerea sexului. Bebeluşii de sex feminin nenăscuţi sunt omorâţi în mod sistematic, pentru că sunt preferaţi bebeluşi de sex masculin.

Milioane de avorturi în lumea întreagă sunt rezultatul discriminării sexuale şi a rasismului

 

Milioane de avorturi în lumea întreagă sunt rezultatul discriminării rasiale şi sexuale.  Prin “rezultat” mă refer la faptul că aceste avorturi au rădăcini în rasism şi discriminare sexuală, iar ce rezultă este ceea ce rasiştii şi discriminatorii sexuali şi-ar dori – şi anume să existe mai puţini negri (aşa cum îşi doresc în Statele Unite) sau mai puţine fete (aşa cum îşi doresc în India şi China).

 

Scopul meu astăzi este să expun încă un lucru rău pe care îl aduce avortul, pe lângă toate celelalte rele pe care le aduce – şi sunt multe rele având în vedere că avortul răneşte femei, răneşte prunci, răneşte bărbaţi, răneşte societatea, şi îi aduce dezonoare lui Dumnezeu. Scopul meu de astăzi este să expun în lumina Scripturii – lumina lui Isus Cristos – şi acest rău, şi anume că: Milioane de avorturi în lumea întreagă sunt rezultatul rasismului şi a discriminării sexuale.

Cele patru măsuri radicale progresive în Exod 1:1-22

 

Înainte de a ilustra acest lucru mai clar, haideţi să-l privim în lumina Scripturii.

 

 În Exod 1:1-22  vedem gruparea etnică predominantă, Egiptenii, luând patru măsuri radicale progresive pentru a elimina ameninţarea unei alte grupări etnice, Israel.

 

Observaţi ameninţarea din versetele 8 şi 9: “Peste Egipt s-a ridicat un nou împărat care nu cunoscuse pe Iosif. El a zis poporului său: Iată că poporul copiilor lui Israel este mai mare şi mai puternic decât noi”. Israel era un popor diferit. Ei nu erau Egipteni. Nu aparţineau de fapt locului aceluia. Erau o entitate etnică, culturală şi religioasă străină de Egipteni. Şi se înmulţeau. Aceasta era ameninţarea.

 

 

 

 

 

 

 

Acum urmăriţi cele patru măsuri radicale progresive pe care le-a luat împăratul Egiptului pentru a elimina această ameninţare. În mod evident, nu s-au simţit liberi să îi omoare pur şi simplu pe toţi, aşa cum a făcut Hitler. Ameninţarea putea fi înlăturată şi prin metode mai indirecte. Cum?

 

1. Egiptenii i-au făcut sclavi (Exod 1:11-12) 

 

Mai întâi, Egiptenii i-au înrobit. Exod 1:11-12. “Şi au pus peste ei isprăvnicei, ca să îi asuprească prin munci grele. Astfel a zidit el cetăţile Pitom şi Ramses, ca să slujească de hambare lui Faraon. Dar cu cât îl asupreau mai mult, cu atât se înmulţea şi creştea; şi s-au scârbit de copiii lui Israel”. Prima măsură nu a adus rezultatul scontat.

 

2. Egiptenii au înăsprit robia (Exod 1:13-14)

 

În al doilea rând, ei au înăsprit robia şi au devenit mai duri şi fără de milă. Exod 1:13-14. ”Atunci Egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie. Le-au făcut viaţa amară prin lucrări grele de lut şi cărămizi, şi prin tot felul de lucrări de pe câmp; şi în toate muncile acestea pe care-i sileau să le facă, erau fără nici un pic de milă”. Evident, nici această măsură nu a fost suficientă pentru a-i slăbi. Astfel că au recurs la măsura numărul trei.

 

3. Împăratul Egiptului a dat poruncă moaşelor evreilor să omoare toţi pruncii de parte bărbătească la naştere (Exod 1:15-16)

 

În al treilea rând, împăratul a dat poruncă moaşelor să omoare pruncii de parte bărbătească la naştere. Exod 1:15-16. “Împăratul Egiptului a poruncit moaşelor Evreilor, numite una Şifra şi cealaltă Pua, şi le-a zis: <<Când veţi împlini slujba de moaşe pe lângă femeile Evreilor, şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă este băiat, să-l omorâţi; iar dacă este fată, s-o lăsaţi să trăiască”. Ţinta era de a demasculiniza poporul. Micşorează numărul bărbaţilor şi stăpâneşte poporul. Dar nici această măsură nu a reuşit, pentru că moaşele au refuzat să omoare pruncii de parte bărbătească. Aşa că împăratul a trecut de la un infanticid subtil, pe ascuns, la un infanticid public, pe faţă.

 

4. Împăratul Egiptului a dat poruncă întregului Egipt să ucidă pruncii evrei de parte bărbătească (Exod 1:22)

 

În al patrulea rând, împăratul a dat poruncă întregului Egipt (nu doar moaşelor) să omoare pruncii evrei de parte bărbătească. Exod 1:22. “Atunci Faraon a dat următoarea poruncă la tot poporul lui: <<Să aruncaţi în râu pe orice băiat care se va naşte, şi să lăsaţi pe toate fetele să trăiască”. Evident, nici această măsură nu a dat roade, pentru că 80 de ani mai târziu, erau 600.000 de bărbaţi în Israel (Exod 12:37).

 

Patru observaţii pentru a vedea analogia între vremurile de atunci şi vremurile de astăz

 


Să facem câteva observaţii pentru a vedea analogia între situaţia de atunci şi situaţia avorturilor în lumea noastră de astăzi.

 

1. Infanticidul mascat l-a precedat pe cel pe faţă

 

Mai întâi, observaţi cum Faraonul Egiptului a încercat infanticidul mascat înainte de a trece la cel pe faţă. Dacă ar fi putut determina pe moaşe să omoare pruncii de sex bărbătesc la naştere, totul ar fi apărut ca o moarte naturală. Cum ar fi putut face aşa ceva? La fel cum o facem noi în zilele noastre. Noi îl numim avort parţial la naştere, numai că ei ar proceda cu mai multă sensibilitate. Ei ar aştepta ieşirea capului pruncului, şi înainte ca întreg corpul să iasă afară şi bebeluşul să poată plânge, ei l-ar strânge de gât până ar muri, iar abia apoi ar scoate tot trupul afară.

 

Această formă mascată de infanticid seamănă mult cu avorturile din zilele noastre, încât între cele două nu este nici o diferenţă semnificativă din punct de vedere moral.2 De fapt, un mod adecvat de a descrie avortul este termenul infanticid mascat. Aceasta înseamnă: omorârea pruncilor într-un mod în care oamenii să nu o perceapă ca omorâre a pruncilor. Acesta este motivul pentru care cuvântul avort există. Anumite cuvinte sunt special create pentru a masca realitatea, la fel cum sunt create proceduri cu acelaşi scop. “Avortul” este omorârea mascată a pruncilor, la fel cum împăratul Egiptului a vrut să mascheze uciderea pruncilor.

1

2. Infanticidul mascat a fost selectiv

 

A doua observaţie: infanticidul mascat sau avortul parţial la naştere, a fost selectiv. În acest caz, ucideţi doar băieţii. Acesta nu este identic cu avortul pentru selecţia sexului practicat în zilele noastre. Este doar o analogie, ceva care ne atrage atenţia. Ne trezeşte la realitatea că astfel de lucruri se întâmplă – din motive diferite, în perioade de timp diferite.

 

3. Infanticidul mascat a fost impus pe motive entice

 

A treia observaţie: observaţi că acest infanticid mascat, avortul parţial la naştere, a fost impus pe motive etnice. Să faceţi asta numai evreilor. Ei sunt ameninţarea. Din nou o chemare la trezire, un semnal de alarmă. Purificările rasiale se întâmplă. Au loc în mai multe moduri decât vă închipuiţi. De exemplu, există pe internet un joc video intitulat Purificare Etnică (nu recomand vizitarea acelui site). Jocul însă, este descris în felul următor:

 

“Jocul video cel mai incorect din punct de vedere politic, care a fost realizat vreodată. Alergi prin ghetou împuşcând diverşi negri în încercarea de a intra la metrou, unde evreii s-au ascuns pentru a evita masacrul. Apoi, dacă ai noroc… poţi să-i arunci în aer pe evrei în timp ce îi auzi strigând: <<Vai!!>”, în timp ce te apropii de centrul lor de comandă”.

 

4. Dumnezeu a răsplătit nesupunerea civilă care a refuzat participarea la infanticidul mascat

 

A patra observaţie: Dumnezeu a răsplătit nesupunerea civilă care a refuzat participarea la infanticidul mascat. Exod 1:17-21.

 

“Dar moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut ce le poruncise împăratul Egiptului: ci au lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască. Împăratul Egiptului a chemat moaşele şi le-a

 

zis: “Pentru ce aţi lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască?” Moaşele au răspuns lui Faraon: <<Pentru că femeile Evreilor nu sunt ca Egiptencele; ele sunt vânjoase şi nasc înainte de venirea moaşei.>> Dumnezeu a făcut bine moaşelor; şi poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte mare la număr. Pentru că moaşele   s-au temut de Dumnezeu, Dumnezeu le-a făcut case.”

 

Împăratul a zis: omorâţi pruncii de parte bărbătească. Moaşele au refuzat. Iar Dumnezeu le-a binecuvântat pentru că au făcut ce este bine şi nu au ascultat de împărat. Nu voi comenta acum dacă a fost necesar ca ele să mintă în acest proces. Ce putem totuşi menţiona, este că minciuna lor nu l-a oprit pe Dumnezeu să găsească plăcere în ele şi în curajul (“pro-viaţă”) a refuzului lor de a ucide pruncii, şi a refuzului lor de a face în aşa fel încât să pară că ei nu au fost  omorâţi.

 

Privind la toate aceste lucruri, trag concluzia că Dumnezeu ne-a dat în aceste evenimente şi în aceste text din Scriptură o lumină puternică care să strălucească aspră răutăţii şi atrocităţii infanticidului mascat, şi anume avortul (cum este numit în ziua de azi), în mod special asupra milioanelor de avorturi care sunt rezultatul rasismului şi discriminării sexuale.

Avort şi discriminare sexuală

 

Voi ilustra mai clar aceste lucruri. Să luăm mai întâi discriminarea sexuală. Este întâlnită cu predominanţă în India şi China, unde băieţii sunt preferaţi fetelor şi unde fenomenul este adânc înrădăcinat în structura vieţii sociale. Un exemplu din situaţia statului Maharashtra:

 

Într-un spital, în perioada iunie 1976 – iunie 1977, 700 de indivizi au încercat stabilirea prenatală a sexului copilului. Din aceşti fetuşi, s-a stabilit ca 250 să fie de sex masculin iar 450 de sex feminin. În timp ce toţi fetuşii de sex masculin au fost păstraţi în viaţă, 430 din cei 450 de fetuşi de sex feminin au fost avortaţi. (Miller 1985)”3

 

În India şi în China au fost instituite legi pentru restricţionarea avorturilor făcute cu scopul de selecţie a sexului, dar practicile continuă, în timp ce determinarea sexului devine din ce în ce mai la îndemână.

 

China a întărit legile cu privire la numărul de copii pe care îi poate avea un cuplu căsătorit…făcând astfel şi mai clar de ce [avortul pentru selecţia sexului] şi infanticidul copiilor de sex feminin a devenit atât de prevalent… Într-adevăr se poate observa o creştere alarmantă a numărului de sate atât din India cât şi din China cu următoarea caracteristică, exprimată astfel prin gura unui sătean local: “Anul trecut s-a născut o singură fată în satul nostru – toţi ceilalţi au avut băieţi” (Kristof 1993, 1). Când sătenii au fost întrebaţi dacă îi îngrijorează posibilitatea ca băieţii lor să nu mai găsească neveste douăzeci de ani de acum încolo, sătenii nu s-au arătat îngrijoraţi. Grija lor imediată este ca să aibă băieţi care să îi poată ajuta la munca câmpului, să aibă grijă de ei la bătrâneţe şi să continue spiţa neamului lor.4

 

Obiectivul meu aici nu este acela de a afirma că aceste motive pentru care sunt avortate fetiţele sunt mult mai negative decât motivele avorturilor din ţările vestice. Obiectivul meu este pur şi simplu de a spune că în practica avortului se produc o serie de lucruri rele care se adună cu timpul şi se multiplică. În timp ce aceste rele se multiplică, argumentul persoanelor care sunt în favoarea avortului devine din ce în ce mai puţin justificabil. De exemplu, mişcările feministe care favorizează avortul în general, dar se opun avortului pentru selecţia sexului (din moment ce fetiţele sunt aproape întotdeauna avortate) au dificultăţi în a nu numi – o fetiţă – acele bucăţi de carne avortate. Atunci când răul discriminării sexuale se uneşte cu răul avortului, ele tind să expună mai clar răul amândouăra.

Avort  şi rasism

 

Dar ce putem spune despre avort şi rasism? “Planned  parenthood”, organizaţia care efectuează cele mai multe avorturi în Statele Unite, a fost fondată de Margaret Sanger, o rasistă. Vreau să o felicit pe Corinne Cords, membră a bisericii Betleem, pentru lucrarea ei pro-viaţă numită “Self Evident Truth” (poate fi contactată prin e-mail sau la telefonul 612-735-7550). Corinne a studiat care sunt implicaţiile rasismului lui Margaret Sanger în “Planned Parenthood”. Randy Alcorn a făcut acelaşi lucru în editorialul său “Eternal Perspectives”.5 Sanger i-a susţinut pe eugenişti (partizani ai unei gene unice, cea a rasei dominante) care se declarau în favoarea sterilizării preferenţiale şi a altor mijloace de limitare a reproducerii rasei negre. Marvin Olasky spune: “<<Proiectul negru>> lui Margaret Sanger din anii 1930 a fost mult lăudat pentru munca depusă în răspândirea contraceptivelor în rândul celor de care eugeniştii se temeau cel mai mult.”6

 

Din sursele pe care le deţin, “Planned Parenthood” nu a renunţat niciodată la aceste rădăcini. Dimpotrivă, este parte a unei industrii care a omorât peste 10.000.000 de copii negri din 1973 încoace. Numai rasiştii se pot bucura de statistica aceasta.

 

Populaţia afro-americană din America reprezintă 14% din întreaga populaţie. Dar bebeluşii afro-americani reprezintă 33% din totalul vieţilor pierdute prin avort (74% în Washington DC, 62% în Mississippi, 52% în New York City, 50% în Georgia). Cum să interpretăm aceste date? Unii le numesc genocid. Eu prefer să folosesc analiza foarte echilibrată şi solemnă dată de Randy Alcorn. Iată ce spune el:

 

“Nu cred că marea majoritate a celor care susţin drepturile la avort sunt rasişti, la fel cum nu cred că nu este nici un rasist printre cei care se declară pro-viaţă. Pur şi simplu sugerez că indiferent de motiv, o privire mai atentă atât în istorie cât şi la strategiile folosite în prezent de mişcările pro-avort sugerează că avortul pentru minorităţi nu va sluji cauzei egalităţii la fel de mult cum slujeşte cauzei supremaţiei celor de culoare albă, a celor sănătoşi şi bogaţi”.7

O provocare pentru creştinii afro-americani de a conduce

 

Rugăciunea şi dorinţa inimii mele este ca pretutindeni în America creştinii afro-americani să se trezească la realitatea celor ce se întâmplă şi să conducă această ţară spre momentul în care avortul va deveni la fel de neconceput ca şi sclavia. Când nu s-au mai implicat în mişcarea pro-viaţă deoarece sunt aşa de mulţi albi în această mişcare care sunt indiferenţi la prejudecăţile rasiale, au procedat de aceeaşi manieră cum au procedat creştinii conservatori în epoca drepturilor civile când au refuzat să se alăture pentru egalitate rasială pentru că erau mulţi liberali în cadrul mişcării, care nu credeau în divinitatea lui Cristos.

 

În încheiere, să ne întoarcem în Egipt pentru un moment. În cele mai întunecate timpuri, când uciderea pruncilor ajunsese la maxim, se naşte Moise. Moise, răscumpărătorul. Moise, eliberatorul, salvatorul oamenilor. Apoi s-a născut un prooroc ca Moise (Deuteronom 18:15; Faptele Apostolilor 3:22) – Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, Salvatorul ultim, decisiv, Mântuitorul, Eliberatorul. Isus s-a născut, şi a supravieţuit la limită uciderii pruncilor din Betleem. A trăit o viaţă desăvârşită, a murit pentru păcătoşi şi a înviat din morţi.

 

Aici este una dintre diferenţele cele mai semnificative dintre El şi Moise. Moise   i-a eliberat pe cei care erau asupriţi. Isus îi eliberează şi pe cei asupriţi şi pe asupritori. Moise a eliberat o naţiune care era urâtă de Egipteni. Isus îi eliberează şi pe cei urâţi de alţii şi pe cei care urăsc. Moise nu i- a putut scăpa pe bebeluşii sugrumaţi sau pe cei aruncaţi în Nil. Dar Isus îi eliberează pe prunci, mame, pe cei care facilitează avortul, pe tinerii iresponsabili. El iubeşte şi mântuieşte pe orice păcătos care se încrede în El.

 

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro