Dezavantajele integrării Rom�niei in U.E.

Exista persoane care cred ca aderarea la UE ar conduce la o pierdere de suveranitate si identitate nationala sau se tem ca tara va deveni mai vulnerabila in conditiile concurentei din Piata unica europeana.

�n următorii cinci ani, Rom�nia va trebui să cheltuiască peste 25 de miliarde de euro pentru a atinge standardele Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acestei sume va fi plătită de cetăţenii şi firmele din Rom�nia. Costurile aderării, pe care rom�nii le vor suporta, sunt costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de societăţile comerciale) şi costuri individuale (ce vor fi plătite de fiecare cetăţean rom�n, pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesională, pentru un alt standard de viaţă).

Pentru primii trei ani de după integrare, adică p�nă �n 2010, Rom�nia trebuie să contribuie cu mai multe miliarde de euro la bugetul comunitar. La acestea se adaugă cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii şi investiţiile �n protecţia mediului. Efortul bugetar pentru cele două domenii se ridică la aproximativ 10-11 miliarde de euro, p�nă �n 2010. Valoarea totală a acestor cheltuieli se ridică la bugetul pe anul 2004, ceea ce �nseamnă că, �n cinci ani, rom�nii vor plăti impozite c�t pentru şase.

Costurile din fonduri private, adică cele care vor fi plătite de firmele rom�neşti, sunt cauzate de modificarea normelor rom�neşti de desfăşurare a activităţilor economice, pentru a fi compatibile cu cele europene. Aici trebuie să se regăsească investiţii pentru mediu ori cheltuieli pentru a avea produse la alte standarde sau certificarea după alte reguli.

Aderarea la Uniunea Europeană implică şi costuri economice, dar şi costuri sociale, aduc�nd, printre altele, masive creşteri de preţuri. Suntem obligaţi să adoptăm regulile europene ale concurenţei loiale; nu se mai poate livra energia sub costuri, fie că este vorba de gaze naturale, electricitate sau căldură. Respectarea normelor europene exclude, dintr-o dată sau treptat, subvenţiile directe (netransparente) sau indirecte (ascunse) acordate pentru susţinerea tarifelor la energie. Astfel, aceste tarife trebuie să crească. Preţurile energiei vor trebui să acopere costurile, inclusiv cele legate de reducerea poluării.

Implementarea eficientă a acquis-ului pe mediu presupune o asumare �n comun a responsablităţilor, �ntruc�t un mediu curat nu �nseamnă doar beneficii, ci şi obligaţii. Pentru ca progresele �n acest domeniu să conducă la rezultatele cerute de acquis-ul comunitar, este nevoie de o colaborare susţinută a tuturor factorilor implicaţi �n implementarea legislaţiei europene, de la instituţiile statului (prin elaborarea şi coordonarea politicilor �n domeniu), precum transporturi, energie, agricultură şi acţiuni la nivel local şi regional pentru promovarea dezvoltării durabile şi p�nă la nivelul cetăţeanului. Exigenţele impuse au determinat şi vor continua să determine şi costuri, poate chiar şi suferinţă: vor exista firme care trebuie să-şi modernizeze tehnologia, altele, 1

care �şi vor �nchide porţile pentru că nu vor fi suficient de competitive pe piaţă. Din acest an şi p�nă �n 2024, Rom�nia va trebui să investească aproape 30 de miliarde de euro numai pentru implementarea reglementărilor de protecţie a mediului.

Costurile aderării Rom�niei vor fi mai mari dec�t �n alte ţări, cel mai important motiv fiind �nsă situaţia din agricultură. Reforma structurală a agriculturii ar trebui să aibă un dublu obiectiv: �n primul r�nd, reducerea populaţiei care �şi c�ştigă existenţa din agricultură; �n al doilea r�nd, creşterea dimensiunii fermelor şi, ca atare, mărirea eficienţei agriculturii.

Chiar dacă transferul de resurse financiare prin programele Uniunea Europeană va fi la nivelul de circa 3 miliarde de euro, acesta ar putea fi insuficient pentru o ţară care s-a aflat ani la r�nd pe ultimul loc al alocărilor prin programele comunitare. Raportorul pentru Rom�nia, Pierre Moscovici, a declarat că "Votul �n favoarea Rom�niei a fost unul politic", foarte important. "Nu este punctul final; este o etapă decisivă, fără �ndoială, dar nu este cea finală. Trebuie să munciţi, să munciţi �n continuare, să muncim �mpreună pentru a rezolva problemele pe care �ncă le mai are Rom�nia", a explicat Moscovici.

Acestea sunt c�teva dintre riscurile şi obligaţiile cu care se confruntă Rom�nia şi pe care trebuie să ni le asumăm cu toţii �n procesul deosebit de complex al integrării �n structurile europene, riscuri asumate �n speranţa unui viitor mai bun. Dezavantajele integrării Rom�niei �n Uniunea Europeană sunt deja vizibile �n viaţa de zi cu zi şi trebuie să �nţelegem că avantajele acestui proces ţin mai degrabă de durată lungă, de viitor. Rom�nia trebuie să fie parte a transformării politice, economice şi socio-culturale numite Uniunea Europeană. Uniunea Europeană se doreşte un spaţiu al păcii, securităţii şi democraţiei. Rom�nia nu poate opta altfel dec�t majoritatea ţărilor aflate pe acest continent, indiferent de costurile pe care trebuie să le plătească.

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro