1

CUPRINS:

·       Capitolul 1: Imbunatatirea sistemelor de invatamant si instruire/calificare

           1.1 Dezvoltarea politicilor

            1.2 Promovarea studiului pe termen lung (permenent)

            1.3 Adaptarea la schimbare

·       Capitolul 2: Politica mai activa

·       Capitolul 3: Ocuparea si folosirea fortei de munca in modelele cresterii economice

 

         Dupa o indelungata perioada de tranzitie, suntem in masura sa concluzionam ca, in mare parte, vinovat pentru situatia de dezechilibru economic in care ne aflam este si lipsa unor programe adecvate de sprijinire a somerilor, lipsa unei rigurozitati in ceea ce priveste asezarea in pagina a problemelor si gasirea unor rezolvari corespunzatoare.

       Si, poate ca ar trebui sa incepem tocmai cu ceea ce fac tarile din Comunitatea Europeana de mult timp: o analiza cat mai reala a situatiei si gasirea unor solutii practice. Dar, pana acolo, ne multumim sa privim diferenta de atitudine…

      Adoptarea recenta a unei serii de masuri privind politica ocuparii fortei de munca:

  BELGIA:

 Planul global: In cadrul Planului global ( adoptat la 17 noiembrie 1993 ), referitor la ocuparea fortei de munca, la competitivitate si la asigurarile sociale, au fost luate o serie de masuri cu privire la piata muncii.

  DANEMARCA:

 Reforma pietei muncii: La mijlocul anului 1993, a fost initiata o reforma a pietei muncii, aceasta implicand „activarea” si descentralizarea politicii pietei muncii, precum si redistribuirea ocuparii fortei de munca prin anumite intreruperi ale lucrului.

  GERMANIA:

 Amendament la Legea promovarii ocuparii fortei de munca: Legea promovarii ocuparii fortei de munca a fost amendata in aprilie 1994, ca rezultat al schimbarilor intervenite in situatia economica si bugetara. Aceasta decurge din masurile adoptate in ianuarie 1994.

  SPANIA:

   In prima jumatate a anului 1993, guvernul a prezentat o serie de masuri privind reforma pietei muncii. In 1994 au fost adoptate urmatoarele legi privind reforma pietei muncii: Legea 10/1994 din 10 mai, privind promovarea ocuparii fortei de munca (in vigoare din decembrie 1993, prin procedura de urgenta); Legea 11/1994 din 19 mai, care amendeaza anumite articole din Statutul Lucratorilor; Legea 14/1994 din 1 iunie, referitoare la firmele care fac angajari temporare.

  FRANTA:

   La 20.12.1993, adoptarea de catre Parlament a unei legi pe termen de 5 ani privind munca, ocuparea fortei de munca si formarea profesionala. Anterior adoptarii acestei legi, in iulie 1993 au fost luate o serie de masuri de urgenta.

  IRLANDA:

    Adoptarea unui nou Program privind competitivitatea si munca, pe termen de 3 ani. Adoptarea unei serii de masuri/ recomandari derivate din revizuirea politicii industriale si raportul grupului operativ pentru intreprinderile mici. Reduceri facute in bugetul pe 1994 la capitolele referitoare la asigurarile sociale/ povara fiscala suportata de cei cu salarii mici.

   Demararea unui nou program major de  ocupare a fortei de munca la nivelul comunitatilor locale, asigurand oportunitati de angajare temporara, combinate cu module de dezvoltare individuala si profesionala.

  ITALIA:

   Un acord intre partenerii sociali adoptat la 23 iulie 1993 a amendat substantial anumite practici. Se asteapta ca noul guvern sa treaca la aplicarea sa.

  LUXEMBURG:

  Pe 8/03/1994 guvernul a convenit ca un comitet tripartit de coordonare sa examineze concluziile Consiliului de la Bruxelles. O serie de masuri au fost propuse si adoptate de Camera Deputatilor.

1

  PORTUGALIA:

    Au fost infiintate trei grupuri de lucru, cuprinzand reprezentanti ai catorva departamente, pentru a examina masurile sugerate de Consiliul European de la Bruxelles. In luna decembrie 1993 (Portaria 1324/93) a fost adoptat un set de masuri (politica activa de ocupare a fortei de munca, prevenirea si combaterea somajului, in special a celui de lunga durata).

 

 

 

 

 

 

Capitolul 1:

Imbunatatirea sistemelor de invatamant

si instruire/calificare

1.1   Dezvoltarea politicilor

 

  BELGIA:

Descentralizare: Responsabilitatea pentru continutul invatamantului si pentru formarea profesionala revine comunitatii; efectuarea lor este administrata de organizatii regionale.

Parteneri sociali: Rolul partenerilor sociali in procesul de instruire este institutionalizat la nivel federal, regional, zonal si de intreprindare. La toate nivelurile, functiile lor constau in fixarea de obiective, planificarea de finantari si indeplinirea si urmarirea politicilor de instruire/calificare.

Sectorul privat: Sectorul privat asigura: instruire initiala in sistem de tip allternativ; instruire permanenta a salariatilor; si – cu sprijin din fondurile publice – asigura profesori si dotari pentru invatamantul destinat adultilor si somerilor.

Calitate: Pentru mentinerea calitatii, se utilizeaza o gama de masuri, incluzand: cresteri ale nivelurilor de calificare; gasirea unui serviciu de catre someri, dupa programul de instruire; atestate de calitate pentru instructori; si inspectori de invatamant.

  DANEMARCA:

Descentralizare: Cadrul general si scopurile politicii in domeniu au fost stabilite la nivel national si zonal de catre comitetele comerciale; colegiile de formare profesionala si comitetele lor locale pentru pregatirea fortei de munca raspund de planificarea si efectuarea pregatirii.

Parteneri sociali: Rolul partenerilor sociali este institutionalizat la nivel national, zonal si local, precum si in cadrul firmelor. Ei sunt implicati in planificarea,calitatea, continutul practic al instruirii, ca si in examinarile din perioada de ucenicie si in stabilirea necesitatilor in domeniul calificarii.

        Anumite organizatii de parteneriat social efectueaza, de asemenea, cursuri de invatamant si de instruire.

Sectorul privat: Sectorul privat asigura instruire initiala si permanenta in sistem alternativ pentru salariati, tineri si someri.

Calitate: Proiecte elaborate de un centru national de evaluare examineaza diferite aspecte ale calitatii invatamantului si instruirii, cuprinzand: factori obiectivi (de exemplu, procentajul de reusita la exemene); organizarea si predarea; si evaluarea utilizatorului. Alte masuri includ atestate de calitate pentru cei care se ocupa de instruire.

     GERMANIA:

Descentralizare: Pregatirea profesionala initiala este repartizata intre doua agentii de instruire (sistem dual): Legea federala guverneaza instruirea initiala in cadrul intreprinderii si scolii profesionale, iar landurile sunt responsabile pentru scoli. Ocupatiile recunoscute de stat (373, in prezent) sunt definite conform necesitatilor pietei muncii, in stransa colaborare cu guvernul federal, cu cele ale landurilor si cu parteneri sociali.

Parteneri sociali: Rolul partenerilor sociali in politica de pregatire profesionala este institutionalizat prin participarea comitetelor la nivel federal, de land si regional; prin comitete de întreprindere; in cadrul firmelor si prin acorduri colective zonale. La toate nivelurile, functiile lor includ recomandari privind pregatirea si respectarea cerintelor referitoare la calitate; continutul si durata instruirii pentru profesii; organizarea cursurilor si cerintele examenelor. Anumite asociatii profesionale si sindicate sunt, de asemenea, implicate direct in formarea profesionala.

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro