referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Literatura chineza

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Literatura chineza a cunoscut o primă dezvoltare importantă în perioada dinastiei Cijou, între sec. XI şi III î.e.n. Este o perioadă în care orînduirea sclavagistă începuse să se descompună, deschizînd astfel era unei societăţi feudale care avea să dureze milenii. Incă din primele timpuri, spiritul chinez a manifestat înclinarea spre poezie. Muzica a jucsat un rol însemnat în dezvoltarea creaţiei poetice.Literatura chineza...

Varianta Printabila 


1                                        Literatura chineză

Literatura chineză a cunoscut o primă dezvoltare importantă n perioada dinastiei Cijou, ntre sec. XI şi III .e.n. Este o perioadă n care ornduirea sclavagistă ncepuse să se descompună, deschiznd astfel era unei societăţi feudale care avea să dureze milenii.
ncă din primele timpuri, spiritul chinez a manifestat nclinarea spre poezie. Muzica a jucsat un rol nsemnat n dezvoltarea creaţiei poetice.
Multă vreme manifestarea literară s-a mărginit la tradiţii populare, cristalizate n legende despre regi, cu nararea unor lupte dure mpotriva monştrilor, a unor evenimente din natură, fapte legate de lucrarea pămntului. O dată cu stabilirea unui sistem de scriere, o parte din aceste legende, aflate pnă atunci doar n circulaţie orară, au trecut n culegeri scrise, dnd astfel naştere primare monumentelor literare. Cităm: Cartea  legendelor istorice, Cartea schimbărilor, Cartea cntecelor.
Cartea cntecelor (Şitzin). Cartea care poartă acest titlu este o antologie cupriznd trei sute cinci compuneri n versuri scrise n preajma secolului al VI-lea .e.n. Unele aveau caracter cult, cele mai multe, nsă snt de provenienţă populară. n ce priveşte conţinutul, acestea merg n direcţii diferite lirice, epice, didactice, mpărţite n patru grupe vechi cntece lirice din perioada mpăraţilor Cijou, ode scurte cu accente eroice nchinate mai ales vechilor conducători ai Chinei. Poezia curteană, ode ample, tot de provenienţă curteană . n fine, imnuri majoritatea cu caracter ritual, n memoria strămoşilor şi mpăraţilor din trecut ţări.
n numeroase poeme ni se cntă dragostea, cu mngierile şi suferinţele ei. Iubirea curată şi statorniciă se bucură de aprecieri directe, entuziaste. Infidelitatea n dragoste şi n căsnicie este privită ca o abatere „de la drumul drept al vieţii”. Nefericirile din unele căsătorii provin din condiţii de inferioritate n care e ţinută femeia.
   Alte poeme celebre muncile plugarilor. Unele din aceste poeme nsoţeau dansurile rituale, cu prilejul sărbătorilor nchinate fertilităţii agrare. Se aduc mulţumiri anotimpurilor, se ridică imnuri pentru fecunditate pămntului, se cntă nfrăţirea prin muncă a omului cu natura. Snt nsă n aceste poeme şi momente cnd tabloul lor de viaţă apare cu unele umbriri, şi anume acela care reflectă situaţia de sclavi a muncitorilor agricoli de acum trei mii de ani.
O seamă de poeme, de ntinderi diferite, descriu lupte vitejeşti cu tribul invadatoare din nord, purtate de eroi intraţi n legendă. Nu conţin suficient material şi suflu epic ca să fi putut stimula ntocmirea unei epopei, snt totuşi revelatoare, prin descripţii lor realiste despre viaţa poporului şi despre ndeletnicirile lui agrare, n perioada dinastiei Cijou.
Numeroase alte poeme cuprind zugrăviri de stări sociale, ntr-o notă realistă, nsoţită cteodată şi de trăsături satirice. Aflăm despre dăjdiile grele pe care trebuia să le plătească ţăranii, despre nrobirea lor ca soldaţi, despre lăcomia funcţionarilor, despre mizeria ndurată n colibele lor triste, despre condiţia inferioară n care erau ţinuţi ca militari, despre tratamentul umilitor aplicat femeilor, toate acestea n contrast sfidător cu luxul şi opulenţa claselor stăpnitoare.
n viaţa literaturii chineze, şi mai cu seamă n constituirea tradiţiilor ei realiste cu fonduri şi semnificaţii morale, Cartea cntecelor  a nsemnat o piatră de temelie.
Constituirea poeziei culte. Trecerea de la creaţia populară la cea cultă s-a făcut printr-o importantă mişcare literară din secolele al IV – III .e.n. n centrul căreia se afla Ţiui Yuan, primul mare poet al Chinei.

1 A trăit  ntr-o epocă de frămntări, la care a luat parte de aproape. Ca demnitar la curtea regelui din statul Tju,  a stăruit  ntr-o politică de rezistenţă  şi de alianţe  mpotriva regelui  Ţin, care urmărea ca prin războaie, invazii şi cuceriri să unifice China sub hegemonia sa. Pnă la sfrşit, Ţinui Yuan avea să devină o victimă a intrigilor  de curte şi a situaţiilor de corupţie din epocă. Demis din demnităţile sale, silit să ia calea exilului, nevoit pe amărăciune, poetuyl şi-a pus capăt zilelor.
Opera sa literară reflectă, ntr-o strnsă simbioză. Drama provocată de evenimentele la care ia parte n calitate de cetăţean al ţării sale, zbuciumul poetului. Poemele: Lisao, Chemarea sufletului, ntreb cerul, Trecnd rul, plecnd din capitală – citind numai pe aceastea – stau mărturie. Poetul de dezvăluie un patriotis  puternic, trăit cu o viziune pe ct  de lucidă pe att de patetică a lucrurilor. Ne nfăţişează cteodată nu fără o notă sceptică  de sarcasm şi ironie, fapte, trăsături şi situaţii ca acestea. Insuficienţa autorităţii  regale, făţărnicia demnitarilor, reţeaua de intrigi şi calomnii ntreţinută de slujbaşii curţii lipsa de interes pentru treburile ţării. n toate, simţim vibrarea poetului pentru suferinţe celor mulţi şi dragostea  pe care acesta nţelege s-o poarte omului bun şi simplu.
 Pentru destăinuirile sale, poetul ntrebuinţase un limbaj suplu şi nuanţat, cnd laconic pnă la stricteţea noţiunii, cnd scăldat n lumini şi culori nflăcărate. Imaginile şi simbolurile i ajută
să-şi definească simţirea şi aspiraţiile.
Ţiui Yuan deţine n istoria literaturii chineze un loc aparte, fiind socotit drept ntemeitorul liricii culte. El scrie n genul poetic “ciu ti” de provenienţă populară orală   sau n genul creat de el, poezia “saati”. Literatura n perioada  dinastiei Han. n epoca dinastiei Han se cultivă cu precădere poezia epică, n vechiul stil “fu”, intermediar ntre vers şi proză. Insirată din viaţa şi faptele mpăraţilor şi ale cercurilor curtene, această poezie este scrisă ntr-o  manieră preţioasă, emfatică, estetizată. Se ilustrează o ntreagă familie de poeţi, n secolele  II – III e.n. familia Ţao, lirici  creatori şi teoreticieni  n acelaşi timp.
O eliberare a poeziei din ngrădinirile şi convenţiile liricii curente are loc n secolele IV – VI e.n Ţao Ţian aduce o creaţie viguroasă, o inspiraţie sinceră, hrănită la izvoarele naturii, ale vieţii campestre, ale familiei patriarhale, aduce un limbaj proaspăt, direct, comunicativ.
n timpul imperiului Tan, poezia lirică nregistrează noi afirmări. Fondul se mbogăţeşte prin teme de ordin social. n acelaşi timp, se acordă o preocupare deosebită expresiei prozodia e bazată pe reguli stricte, impuse cu rigurozitate ştiinţifică. Epoca este marcată de prezenţa a doi mari arţişti lirici Li Tai Pe şi Du Fu.
Creator de armonie şi perfecţiune, cu o sclipitoare năvală de idei, cum l caracterizează confratele Da Fu, Li Tai Pe este poetul vieţii cu toate mplinirile ei, capabil de pasiuni arzătoare, dar şi de sentimente delicate, stăpnite ce discreţie. A fost un om cultivat, un curtean, consilier al prinţului. Rolul impus de mpărat i inspiră elegii amare, care reflectă un sens pesimist al existenţei. Tema patriotică găseşte n opera sa dezvoltări variate şi adnci. Eroismul celor căzuţi pentru patrie este nfăţişat n imagini austere, de un patetism obiectiv n expresia lapidară a versurilor.
Tematica poeziei lui Li Tae Pe este variată, revine tema iubirii şi a petrecerii ntr-o atmosferă de voioşie şi nepăsare, străbătută uneori de o undă de tristeţe. Fuziunea om – natură, perceperea lucrurilor din univers cu o delicată acuitate a simţurilor, nzestrarea peisajului cu atribute umane, trăsături comune liricii descriptive orientale, iau n viziunea poetică a lui Li Tai Pe, forme de expresie de o pregnantă originalitate. Prezenţa mediativă a poetului pe malul lacului devine prilej de asocieri şi corespondenţe evocatoare.
Du Fu, de originea modestă, a avut de luptat toată viaţa cu lipsuri şi nedreptăţi. El depăşeşte manierismul şi convenţionalismul artei curtene ntr-o creaţie de profundă umanitate şi sinceritate a expresei. Foarte receptiv la fenomenele sociale, poezia sa oscilează ntre accentele de protest mpotriva asupririi, a consecinţelor războiului, a stării de mizerie a ţăranilor, şi cele de compasiune pentru obidiţi. Du Fu găseşte forme noi n poezie, pe care le aplică mai ales turul plastic al imaginii, ca şi ecoul ei sonor.
Poezia chineză a exercitat o-nrurre puternică asupra dezvoltării poeziei popoarelor nvechite, n primul rnd a indicat direcţii şi forme poeziei japoneze, apoi celei coreene.
     
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica