referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

De ce cultura - eseu

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Intr-un secol al vitezei unde apar schimbări la fiecare pas (de mentalitate, de sistem de apreciere al valorilor), iţi pui întrebarea unde ne încadram in legătura cu bagajul de cunoştinţe asimilat de-a lungul timpului.Poţi spune ca un om ce nu-si cunoaşte istoria, manifestările artistice ale semenilor săi, tradiţiile, obiceiurile, nu se poate regăsi pe sine. Nu are unde sa ajungă, daca nu ştie de unde a plecat si mai ales cu ce a plecat înzestrat in drumul vieţii. Reuşeşti sa iţi găseşti propria identitate, sa te cunoşti pe tine, resursele tale, seva cu care te hrăneşti la nivel spiritual, atunci când iei contact cu creaţiile semenilor tai...

Varianta Printabila 


1
De ce cultura ?
   
    Intr-un secol al vitezei unde apar schimbări la fiecare pas (de mentalitate, de sistem de apreciere al valorilor), iţi pui ntrebarea unde ne ncadram  in legătura  cu bagajul de cunoştinţe asimilat de-a lungul timpului.
    Poţi spune ca un om ce nu-si cunoaşte istoria, manifestările artistice ale semenilor săi, tradiţiile, obiceiurile, nu se poate regăsi pe sine. Nu are unde sa ajungă, daca nu ştie de unde a plecat si mai ales cu ce a plecat nzestrat in drumul vieţii. Reuşeşti sa iţi găseşti propria identitate, sa te cunoşti pe tine, resursele tale, seva cu care te hrăneşti la nivel spiritual, atunci cnd iei contact cu creaţiile semenilor tai.
    Opera acestora se inspira tocmai din sentimentele trăite, intămplari ce au schimbat destine, ce au modificat cursul vieţii. Au fost create cu scop educativ, spre a fi de folos tuturor, pentru ca sa se poată nvăţa din experienţele altora sau  sa se facă cunoscuta viaţa oamenilor din diverse timpuri, in diverse ipostaze ale dezvoltării societăţii.
    Au fost, sunt si este scris sa mai fie persoane de o sensibilitate aparte, nzestrate cu darul de a „cnta” despre ce găsesc ei important ndeajuns nct sa fie făcut cunoscut ntregii lumi. Ei au puterea de a pune pe hrtie sau pe pnza  tot ce simt intr-o maniera speciala ca intr-o aura de lumina. Pot face „din bube, mucegaiuri si noroi”, „frumuseţi si preturi noi”, după cum cu nţelepciune afirma Tudor Arghezi in crezul operei sale „Testament”  
    Cred ca in fiecare din noi se găseşte un izvor de creaţie, aceasta   proprietate (daca ii pot spune aşa) se găseşte in codul nostru genetic, doar ca nu este exploatata la maximum. Intr-o maniera ştiinţifica de redare poţi spune ca nu oriunde şi găseşte  mediul propice de dezvoltare. Sunt necesare a fi ndeplinite unele condiţii cum ar fi: o deosebita receptivitate la tot ce este in jur, sensibilitate, chiar o maniera proprie de vedere a lumii nconjurătoare, in plus un mediu propice  exploatării unor astfel de calităţi. In plus, astfel de nclinaţii sunt  descoperite si, in şcoala, exista instituţii de nvăţămnt specializate cu pedagogi bine  instruiţi, ce ncearcă sa pună in evidenta aptitudinile nvăţăceilor  spre arta sub orice forma. Şcoala are o foarte mare influenta, este important sa se ncerce sa se dezvolte  nclinaţiile reale ale elevilor, sa se pună preţ pe mbinarea teoriei cu practica, pentru ca in scoală se formează personalităţi, devii Om.
    Aşadar, prin cultura, din punctul meu de vedere, se reunesc toate „sclipirile” oamenilor, in truda acestora de a nţelege viata, cu toate formele ei de manifestare. Acesta este un mod de exprimare a sentimentelor ncercate de oameni: admiraţia, revolta, frica, mndria, ura, dragostea si orice sentiment dat sa fie simţit.
    Este imposibil ca in fata răsăritului de soare sa nu fii ndemnat de ceva din străfundul tău  sa faci cunoscuta senzaţia ta de exuberanta si altora. Acest lucru l faci cunoscut cum poţi tu mai bine: prin vorbe, versuri, imagini, efectiv ai la dispoziţie toate uneltele ce fac apel la simţurile omului.
    Insa se poate ntmpla si contrar, sa nu fi impresionat de acest răsărit  pentru ca poate nu te interesează. Sunt oameni care pun banii mai presus de orice si, in cazul in care găseşti o opera de arta in vilele luxoase, de cele mai multe ori este acolo doar cu scop decorativ, dovada de snobism.
    Banii nu sunt totul, nu ne conduc viata, nu guvernează acţiunile tale.
Cred ca avem nevoie de cultura, pentru a fi superiori din punct de vedere spiritual, sa te deosebeşti de animalul care trăieşte doar pentru a se hrăni si nmulţi.
    Adevărata iubire pentru cultura reiese din efortul fiecăruia de a restaura  creaţiile peste care timpul a trecut fără milă, si-a lăsat nemiloasa amprenta: degradarea. Tocmai in acest scop sunt oameni ce lucrează din greu la reconsolidarea operelor de arta. In acelaşi timp este importanta si cunoaşterea acestora, promovarea in medii cat mai variate a manifestărilor culturale de orice natura.
    Astfel, devii un om mai bun, ncrezător in puterile poporului tău, lumii tale. Arta te purifica si te nnobilează dar te poate face sa te simţi mic in comparaţie cu măreţia lor, insa ele au fost create tocmai pentru a reda ncredere si a deveni un ghid in vrtejul vieţii.    
  
1  In alta ordine de idei, se pot găsi si alte răspunsuri la ntrebarea „de ce cultura”, datorita diverselor sensuri ce le poate mbrăca cuvntul: cultura. Astfel    se poate vorbi despre cultura păcii, spre exemplu:
    Cultura păcii reprezintă valorile, atitudinile si formele de comportament care reflecta respectul pentru viata, pentru fiinţele umane si demnitatea lor si pentru drepturile omului, respingerea violentei sub toate formele ei si aderarea la principiile libertăţii, dreptăţii, solidarităţii, tolerantei si nţelegerii dintre popoare si intre grupuri si indivizi.
    Pentru a putea, noi si generaţiile viitoare, sa culegem roadele acestei culturi a păcii, trebuie sa acţionam nentrziat:
    sa ncurajam educaţia pentru pace, drepturile omului si democraţie, toleranta si nţelegere internaţionala;
    sa protejam si sa respectam drepturile omului, fără excepţie, si sa luptam mpotriva oricărei forme de discriminare;
    sa promovam principiile democratice la toate nivelele societăţii;
    sa trăim in toleranta si solidaritate;
    sa protejam si sa respectam mediul.
    In lucrarea „Sociologia-elemente introductive fundamentale” (2001), profesor doctor Radu Baltasiu subliniază importanta culturii afirmnd ca „Statul fără cultura devine oligarhie, adică un summum de grupări de interese, societatea „in afara culturii” devine o masa cu identitate minimala, iar civilizaţia devine o imposibilitate istorica” (p.52).
    Definirea termenului de „cultura” e o operaţie dificila datorita multiplelor accepţiuni ce i s-au oferit. Alfred Kroeber si Clyde Kluckhonn in cartea „The nature of culture”(1952) identificau mai puţin de 163 de definiţii, ceea ce l-a determinat pe un sociolog francez sa vorbească de o „jungla conceptuala”.
    Etimologic, conceptul de cultura, provine de la latinescul „cultura” (cultura pămntului).
    Profesor doctor Ioan Mihăilescu, in lucrarea „Sociologie generala”(2000), defineşte cultura ca fiind „ansamblul modelelor de gndire, atitudine si acţiune care caracterizează o populaţie sau o societate, inclusiv materializarea acestor modele in lucruri.”
    Cultura e compusa din cultura nonmaterială (ideala): creaţii abstracte cum sunt valorile, simbolurile, normele, obiceiurile si instituţiile si din cultura materiala: produsele fizice sau obiectele cum sunt vasele de argila, computerele, monezile etc.
    Relaţia dintre cultura si societate este una de interdependenta. Legătura dintre cultura si societate este att de puternica, nct specialiştii pun semnul egalităţii intre ele. Totuşi, prin cultura nţelegem produsele ideale si materiale ale unui grup, iar prin societate nţelegem un grup relativ autonom care se autoreproduce, ocupa acelaşi teritoriu si participa la o cultura comuna. Aşadar, nu exista cultura in afara unei societăţi si nici societate fără o anumita cultura.
    Ioan Mihăilescu, in opera aproape uitata mai sus, aminteşte ca elemente ale culturii: simbolurile, ritul, limbajul, normele, tradiţiile si valorile.
•    Simbolurile sunt semne arbitrare, utilizate la nivel social pentru a desemna ceva (un obiect, o acţiune, o atitudine, etc.);
•    Ritul este o secvenţa formalizata si stereotipizata de acte săvrşite intr-un context religios sau magic (H. Mendras, 1989, apoi Ioan Mihăilescu, 2000);
•    Limbajul e un sistem structural la nivel social de modele sonore, cu semnificaţii specifice arbitrare.
•    Tradiţiile sunt modalităţi comportamentale obişnuite si practicate de multa vreme de un grup.
•    Moravurile au caracter imperativ  mai accentuat. Ele sunt idei, afirmaţii cu privire la ceea ce este drept si greşit si, in raport cu acestea, la ce este permis si interzis de ntreprins in situaţiile date.
•    Legile sunt reguli stabilite sau ntărite de un organism politic(statul)compus din persoanele cărora li se recunoaşte dreptul de a folosi forţa.
•    Valorile sunt idei abstracte despre ceea ce este dezirabil, corect si bine sa urmărească majoritatea membrilor unei societăţi.  

 
    Bibliografie:
- Sociologia-elemente introductive fundamentale (2001) - prof.dr. Radu Baltasiu
- Sociologie generala(2000) - prof.dr. Ioan Mihăilescu




Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica