referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Antraxul

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Antraxul este o boală infecţioasă acută , determinată de Bacillus anthracis, afectând în mod primar animalele şi îndeosebi ierbivorele , de la care poate fi transmis la om , sub două forme principale : cărbune extern sau cutanat (forma uzuală) şi cărbune intern (pulmonar , digestiv , meningian), de apariţie mai rară ...

Varianta Printabila 


1 Antraxul este o boală infecţioasă acută , determinată de Bacillus anthracis, afectnd n mod primar animalele şi ndeosebi ierbivorele , de la care poate fi transmis la om , sub două forme principale : cărbune extern sau cutanat (forma uzuală) şi cărbune intern (pulmonar , digestiv , meningian), de apariţie mai rară .



Istoric. Boala la animale a fost remarcată de milenii. n secolele trecute au apărut epidemii n mai toate ţările , ndeosebi n unele regiuni al căror sol era intens contaminat cu spori de bacili cărbunoşi („cmpiile blestemate” din Franţa). Maret  (1752) şi Chaussier (1780) au descris cărbunele cutanat la om . Agentul cauzal al cărbunelui este prima bacterie pusă n evidenţă de Pollender (1849) şi apoi de Davaine (1863) . Bacilul cărbunos a fost izolat şi descris de Koch n 1876 . n 1880-1881 , Pasteur a preparat un vaccin cu gernmeni atenuaţi , cu care a vaccinat cu succes animalele expuse la antrax. ntre 1895 şi 1906 , a fost introdus n terapeutică serul anticărbunos .

                Etiologie

Bacillus anthracis (genul Bacillus ; familia Bacilaceae) este un bacil lung (3-8 microni lungime) , grampozitiv , imobil , cu capetele tăiate drept , izolat sau aşezat n lanţuri scurte . n organism şi pe geloză-snge apare nconjurat de o capsulă. Nu este rezistent la căldură şi la agenţi chimici (moare ntr-o oră la 55*). n afară de forma vegetativă, bacilul cărbunos dezvoltă spori, nsă numai n prezenţa oxigenului sau expunere la aer. Sporii sunt extrem de rezistenţi, rămnnd n organismul animal, n produsele acestuia (păr, piele) sau n pămnt timp de ani (chiar 40 de ani), mai ales dacă sunt feriţi de lumină. Astfel se explică persistenţa contaminării unor păşuni n anumite regiuni, unde vitele se infectează regulat. n laboratorul Institutului de igienă din Gotingen s-au găsit spori viabili, care au dezvoltat colonii după aproape 70 de ani de conservare. Pe frotiurile fixate şi colorate, după metodele obişnuite, sporii rămn viabili şi virulenţi, dnd boala la şoareci. Sporii rezistă la căldură uscată la 150*, timp de -1 oră; sunt distruşi prin fierbere n 10 minute. Sporii sunt distruşi şi prin formol 10%,n15 minute, nsă rezistă la soluţii de sublimat sau de fenol 5%.sunt mai sensibili la agenţi oxidanţi, fiind omorţi n 15 minute de o soluţie 4% de MnO4K şi ntr-o oră de o soluţie 4% de peroxid de hidrogen.
Sensibilitatea la antibiotice. Bacilul cărbunos este sensibil la: penicilină, tetracicline, cloramfenicol (cu variaţii pentru unele tulpini), ampicilină, eritromicină, kanamicină, şi gentamicină. Este moderat sensibil la streptomicină.
Morbiditatea la om este mare n ţările agricole şi cu  producţie de animale, n aceste ţări: 17/100000 de locuitori (Kenya), 25/100000 de locuitori (Portugalia). n ţara noastră morbiditatea prin cărbune este redusă, scăznd mult n ultimii ani: 0,4/100000 de locuitori, n 1975 (faţă de 1,6/100000 n 1961). n ţările cu caracter industrial, antraxul apare la muncitorii, care lucrează cu produse animale (păr, piei). Antraxul are un caracter de boală infecţioasă profesională, afectnd pe lngă zootehnicieni şi agricultori, pe muncitorii care manipulează animale sau produsele acestora: lnă, piei, păr.

Tratamentul antimicrobian reprezintă medicaţia de bază. Antibioticul de elecţie este penicilina G : 4 000 000-6000 000 U./24 de ore, timp de 7 zile. La cei sensibilizaţi la penicilină, se recurge la tetraciclină sau la eritromicină (2-3 g/24 de ore). n formele comune, medicaţia antimicrobiană este suficientă.
Serul anticărbunos se adaugă la antiboticoterapie, n cazurile grave, n doze de 200ml/24 de ore, timp de 2-3 zile. nainte de apariţia antibioticelor s-a nregistrat cu doze mari de ser o mortalitate de numai 4,8%, pe 247 cazuri. n cazuri de meningită, serul s-a aplicat şi intrarahidian.


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica