referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Curriculum disciplinar de informatica

Categoria: Referat Informatica

Descriere:

însuşirea posibilităţilor calculatorului şi formarea deprinderilor practice de lucru cu el;studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare, modelare, programare, logică, noţiunile de acumulare, păstrare şi prelucrare a informaţiei...

Varianta Printabila 


1

CURRICULUM DISCIPLINAR DE INFORMATICĂ
CLASELE X – XII

PROFIL UMANIST

Autori:
Anatol Gremalschi, doctor habilitat, profesor universitar
Ludmila Gremalschi, I.Ş.E.
Iurie Mocanu, M.E.T.S.
Ion Spinei, M.E.T.S.
Ludmila Ţurcanu, Liceul “Iulia Haşdeu”, Chişinău
Grigore Vasilache, C.N.T.I.

CUPRINS
1. Notă de prezentare
2. Cadrul conceptual
3. Obiective generale la informatică
4. Programe la informatică
4.1. Clasa a X-a
4.2. Clasa a XI-a
4.3. Clasa a XII-a
5. Sugestii metodologice
6. Sugestii pentru evaluare
7. Bibliografie

 

1. Notă de prezentare

Obiectul de studiu al informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrarea automată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară informatica are ca scop principal formarea şi dezvoltarea gndirii algoritmice a elevului şi se ntemeiază pe principiile:
    mbinarea proceselor de predare-nvăţare a cunoştinţelor teoretice cu activităţile practice la calculatoarele personale;
    adaptării cunoştinţelor predate la vrsta elevilor;
    interdisciplinarităţii;
    adecvării metodelor de predare-nvăţare la instruirea asistată de calculator;
    echilibrării ncărcăturii informaţionale şi continuităţii ntre clase şi cicluri prin eşalonarea materialului teoretic n funcţie de particularităţile de vrstă ale elevului şi n concordanţă cu performanţele programelor de instruire, programelor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului;
    diferenţierii şi individualizării predării-nvăţării;
    stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire n domeniul informaticii şi formării capacităţilor de avansare la nsuşirea temelor necunoscute şi n aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne.
    
    Repartizarea conţinuturilor pe clase
    
    Tema/Clasa        7        8        9        10        11        12
    Sisteme de operare        *                                        
    Editarea textelor        *                                        
    Structura calculatorului        *                        *                
    Tabele de calcul                *                                
    Algoritmi şi limbaje algoritmice                *                                
    Limbajul de programare PASCAL                        *        *        *        
    Baze de date                                                *
    
    
    2. Cadrul conceptual
    
    Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, accentul instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gndirii logice şi algoritmice (structurate). Activitatea persoanei ntr-un mediu ce devine informatizat este posibilă numai avnd cunoştinţe şi deprinderi de comunicare cu calculatorul, fapt ce se exprimă prin noţiunea de cultură informaţională. Informatica ca ştiinţă dictează necesitatea unei pregătiri generale a persoanelor care ulterior vor utiliza calculatorul, reţelele de calculatoare şi sistemele informaţionale.
    Scopul instruirii informatice n nvăţămntul preuniversitar presupune:
    pregătirea psihologică şi practică a copiilor pentru aplicarea calculatorului la vrsta preşcolară şi şcolară mică prin activităţi de joc, cunoaştere, instruire;
    nsuşirea posibilităţilor calculatorului şi formarea deprinderilor practice de lucru cu el;
    studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare, modelare, programare, logică, noţiunile de acumulare, păstrare şi prelucrare a informaţiei.
    Realizarea scopului n studiu constă n:
    studierea sistemului de calcul ca instrument (editoare de text, editoare grafice şi de sunet, tabele de calcul, sisteme de gestiune a bazelor de date etc.);
    studierea sistemului de calcul ca obiect (bazele logice şi aritmetice ale tehnicii de calcul, structura şi funcţionarea calculatorului, dispozitivelor periferice, reţelelor de calculatoare);
    formarea gndirii algoritmice.
    Gndirea algoritmică prevede:
    analiza structurală a problemei;
    divizarea problemelor complexe n probleme mai simple şi reducerea lor la cele deja rezolvate;
    estimarea complexităţii algoritmilor destinaţi soluţionării problemelor n studiu;
    utilizarea metodelor formale pentru elaborarea algoritmilor şi scrierea programelor respective.
    Cunoştinţele din domeniul informaticii au un caracter universal şi se aplică, practic, n toate domeniile activităţii umane.


3. Obiective generale la informatică

1.    Cunoaşterea conceptelor informatice fundamentale, unităţilor de măsură a cantităţii de informaţie, a metodelor de codificare şi decodificare a informaţiei textuale, grafice, audio şi video.
2.    Cunoaşterea bazelor ştiinţifice ale tehnicii de calcul şi ale tehnologiilor informaţionale, algebrei booleene şi sistemelor de numeraţie, limbajelor de programare, modelării şi metodelor numerice.
3.    Formarea gndirii algoritmice şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul limbajelor de programare pentru rezolvarea problemelor freecvent ntlnite n activitatea cotidiană.
4.    Utilizarea calculatorului, reţelelor de calculatoare şi a sistemelor informatice pentru colectarea, nregistrarea, organizarea, prelucrarea, analiza, reprezentarea şi interpretarea datelor.
5.    Formarea deprinderelor de utilizare a programelor de aplicaţii destinate păstrării şi prelucrării informaţiei cu ajutorul procesoarelor de texte, programelor de calcul tabelar, sistemelor de gestiune a bazelor de date, programelor multimedia.
6.    Dezvoltarea capacităţilor de acomodare la un mediu informaţional n continuă schimbare şi transformare.
7.    Dezvoltarea responsabilităţilor viznd utilizarea tehnicii de calcul şi a tehnologiilor informaţionale n scopul  accesării şi difuzarii informaţiilor de interes personal sau public.
8.    Stabilirea conexiunilor intra- şi extradisciplinare ale informaticii.

 
4.1. PROGRAME LA INFORMATICĂ

4.1. CLASA a X-a

Repartizarea orelor

Predare/nvăţare     28
Recapitulare/evaluare     3
La dispoziţia profesorului     4
Total:    35 ore – o oră săptămnal


Repartizarea orelor pe capitole

    Partea I.  Limbajul de programare PASCAL    
1    Tipuri de date structurate     8
2    Fişiere    4
    Partea a II-a.      Structura calculatorului    
3    Informaţia    6
4    Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul    4
5    Structura calculatorului    4
6    Reţele de calculatoare    2
    Total:    28

Note:
1.    Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2.    Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică.
3.    Conţinuturile se predau (de regulă) n ordinea din manualele liceale.



Obiective cadru. Obiective de referinţă.    Conţinuturi         
Partea I. Limbajul de programare PASCAL        
1. Cunoaşterea şi utilizarea tipurilor de date structurate:    TIPURI DE DATE STRUCTURATE    
    

    să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date tablou;
    să explice modul de referire a componentelor tablourilor;
    să utilizeze instrucţiunile repetitive pentru prelucrarea componentelor tablourilor;
    să elaboreze programe n care se utilizează tablouri;    Tipuri de date tablou (array).
    

    
    să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date şir de caractere;
    să explice modul de referire a componentelor şirurilor de caractere;
    să elaboreze programe n care se utilizează şiruri de caractere;        Tipuri de date şir de caractere    
            
    să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date articol;
    să cunoască modul de referire a cmpurilor datelor de tip articol;
    să explice operaţiile admise pentru prelucrarea articolelor şi componentelor lor;
    să elaboreze programe n care se utilizează tipuri de date articol;        Tipuri de date articol (record)    
            
    să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale instrucţiunii with;
    să explice modul de referire a cmpurilor datelor de tip articol n interiorul instrucţiunii with;
    să nlocuiască instrucţiunea with a unui program cu o secvenţă echivalentă de instrucţiuni;
    să elaboreze programe n care se utilizează instrucţiunea with;        Instrucţiunea  cu (with)                
2. Crearea şi prelucrarea fişierelor:    FIŞIERE        
    să cunoască structura datelor de tip fişier şi semnificaţia simbolului sfrşit de fişier;
    să explice modul de scriere şi citire a datelor din fişier;
    să clasifice fişierele după tipul operaţiilor permise;
    să indice ordinea n care trebuie apelate procedurile destinate prelucrării datelor de tip fişier;    Generalităţi despre fişiere         
    să creeze fişiere text şi să prelucreze datele respective;        Fişiere text                 
Partea a II-a. Structura calculatorului        
3. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor de bază din teoria informaţiei:    INFORMAŢIA        
    să explice sensul uzual al cuvntului informaţie;
    să descrie structura generală a sistemelor de transmitere, stocare şi prelucrare a informaţiei;
    să definească modelul matematic al sursei de informaţie;        Stocarea, transmiterea şi prelucrarea informaţiei. Sursa de informaţie, destinatarul informaţiei    


            
    să definească unitatea de măsură a cantităţii de informaţie;
    să calculeze cantitatea de informaţie emisă de sursă;        Cantitatea de informaţie.
    Unitatea de măsură a cantităţii de informaţie. Bitul şi multiplii lui    

            
     să calculeze cantitatea de informaţie dintr-un semn al alfabetului;
     să dea exemple de alfabete binare şi de cuvinte n alfabetele  respective;        Semne şi alfabete. Alfabetul binar. Cuvinte binare. Lungimea cuvintelor binare.    


            
    să explice operaţiile de codificare şi decodificare a mesajelor;        Operaţii de codificare şi decodificare a mesajelor .            
    
    să explice operaţiile de discretizare n spaţiu şi discretizare n valoare a imaginilor statice;
    să explice operaţia de discretizare a imaginilor dinamice n timp;
    să calculeze cantitatea de informaţie conţinută n imaginile statice şi imaginile dinamice;        Cuantizarea imaginilor statice şi a imaginilor dinamice.    
            
    să distingă şi să dea exemple de purtători statici şi purtători dinamici de informaţie;        Reprezentarea şi transmiterea informaţiei.                
4. Cunoaşterea aritmetici de calculator:    BAZELE ARITMETICE ALE TEHNICII DE CALCUL        
    să dea exemple de sisteme poziţionale şi nepoziţionale de numeraţie;
    să efectueze conversia numerelor din baza 2, 8, 16 n sistemul zecimal şi invers;        Sisteme de numeraţie. Sistemele binar, octal şi hexazecimal .                
5. Cunoaşterea structurii şi principiilor de funcţionare a calculatorului:    STRUCTURA CALCULATORULUI        
    să descrie schema funcţională a calculatorului şi destinaţia fiecărei unităţi;
    să explice principiul de comandă prin program;        Schema funcţională a calculatorului. Principiul de comandă prin program                
    să descrie organizarea informaţiei n memoria externă şi principiile de funcţionare a memoriei externe;
    să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de memorie externă;        Memorii externe pe benzi, cartele, discuri magnetice şi discuri optice                
    să descrie schemele bloc şi principiile de funcţionare a vizualizatorului, tastaturii şi imprimantelor;
    să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de intrare-ieşire;        Vizualizatorul şi tastatura. Imprimantele                
    să enumere parametrii tehnici şi economici care caracterizează un calculator;
    să clasifice calculatoarele n funcţie de performanţele lor;        Generaţii de calculatoare. Clasificarea calculatoarelor.                 
6. nţelegerea principiilor de funcţionare a reţelelor de calculatoare:    REŢELE DE CALCULATOARE        
    să explice structura reţelelor de calculatoare şi destinaţia părţilor componente ale reţelei;
    să explice tehnologiile de cooperare n reţea;
    să descrie structura reţelei Internet;
    să utilizeze serviciile Internet;        Reţele locale şi reţele regionale. Reţele globale.
    Tehnologii de cooperare n reţea.
    Reţeaua Internet. Servicii Internet .                

 

4.2. CLASA a XI-a

Repartizarea orelor

Predare/nvăţare     26
Recapitulare/evaluare     4
La dispoziţia profesorului    5
Total:    35 ore – o oră săptămnal


Repartizarea orelor pe capitole

    Limbajul de programare PASCAL    
1    Funcţii şi proceduri    20
2    Metode de elaborare a produselor program    6
    Total:    26

Note:
1.    Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2.    Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică.
3.    Conţinuturile se predau (de regulă) n ordinea din manualele liceale.


    
    Obiective cadru. Obiective de referinţă.        Conţinuturi
    Limbajul de programare PASCAL
    1. Cunoaşterea şi utilizarea funcţiilor şi procedurilor:        FUNCŢII ŞI PROCEDURI
    să definească termenii: problemă, subproblemă, programul principal, programul apelat, subprogram, apel de subprogram, funcţie, procedură;
    să explice modul de transfer al controlului n cazul apelului unui subprogram;        Subprograme
    să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de funcţii;
    să explice modul de transmitere a argumentelor şi de returnare a rezultatelor n cazul unui apel de funcţie;
    să elaboreze programe n care se utilizează funcţii predefinite şi funcţii definite de utilizator;        Funcţii
    să definească formulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de proceduri;
    să explice modul de transmitere a argumentelor şi de returnare a rezultatelor n cazul unui apel de procedură;
    să elaboreze programe n care se utilizează proceduri predefinite şi proceduri definite de utilizator;        Proceduri
    să determine domeniile de vizibilitate ale declaraţiilor;
    să identifice obiectele desemnate de unul şi acelaşi nume n diferite blocuri ale programului;        Domenii de vizibilitate
    să clasifice variabilele programului n variabile globale şi variabile locale;
    să elaboreze programe n care se utilizează comunicarea prin variabile globale;        Comunicarea prin variabile globale
    să poată utiliza diagramele sintactice pentru verificarea corectitudinii declaraţiilor şi apelurilor de subprograme;
    să explice operaţiile efectuate de calculator la execuţia unui apel de subprogram căruia i se transmit parametri variabilă, parametri valoare, parametri funcţie/procedură;        Sintaxa declaraţiilor şi apelurilor de subprograme
    2. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de elaborare a programelor mari:        METODE DE ELABORARE A PRODUSELOR PROGRAM
    să descrie forma generală a unităţii de program;
    să elaboreze şi să utilizeze unităţi de program;
    să estimeze complexitatea proceselor de elaborare a programelor cu şi fără aplicarea programării modulare;        Programarea modulară
    să selecteze datele de intrare pentru testarea funcţională şi testarea structurală a programelor;
    să rezume domeniile de aplicare şi relevanţa rezultatelor testării;
    să explice termenul “verificarea programelor”;        Testarea şi depanarea programelor
    să formuleze teorema de structură;
    să aplice regulile de bază ale programării structurate;
    să evidenţieze avantajele şi neajunsurile programării structurate n raport cu programarea convenţională;        Elemente de programare structurată

 



1 4.3. CLASA a XII-a

Repartizarea orelor

Predare/nvăţare     30
Recapitulare/evaluare     3
La dispoziţia profesorului     2
Total:    35 ore – o oră săptămnal

Repartizarea orelor pe capitole

    Baze de date    
1.    Tipuri de baze de date    2
2.    Sisteme de gestiune a bazelor de date    2
3.    Tabele    4
4.    Interogări    4
5.    Formulare     4
6.    Rapoarte    4
7.    Prelucrarea datelor    10
    Total:    30

Note:
1.    Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2.    Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică.
3.    Conţinuturile se predau (de regulă) n ordinea din manualele liceale.


Obiective cadru. Obiective de referinţă.    Conţinuturi
Baze de date
1. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor din domeniul bazelor de date:    TIPURI DE BAZE DE DATE
    să explice sensul termenilor bază de date, sistem de gestiune a bazelor de date;
    să descrie structura bazelor de date ierarhice, n reţea şi relaţionale;        Noţiuni şi concepte. Baze de date ierarhice. Baze de date n reţea. Baze de date relaţionale
2. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor din domeniul sistemelor de gestiune a bazelor de date:    SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE
    să descrie structura şi funcţiile sistemelor de gestiune a bazelor de date;
    să explice destinaţia obiectelor bazelor relaţionale de date;
    să distingă etapele de elaborare a unei baze de date;
    să explice rolul persoanelor antrenate n elaborarea şi utilizarea bazelor de date;        Structura şi funcţiile sistemelor de gestiune a bazelor de date. Etapele de elaborare a unei baze de date
3. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi editare a tabelelor bazei de date:    TABELE
    să descrie structura şi să explice destinaţia tabelelor bazei de date;
    să creeze tabele cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă;        Destinaţia şi structura tabelelor. Crearea tabelelor
    să utilizeze metodele de introducere a datelor n tabele;
    să creeze tabele şi să introducă datele respective pentru problemele frecvent ntlnite n matematică, fizică, biologie, chimie, geografie etc.;        Introducerea datelor n tabel
    să utilizeze tehnicile de modificare a structurii tabelului;
    să utilizeze operaţiile de editare a tabelelor şi nregistrărilor;        Modificarea structurii unui tabel. Editarea nregistrărilor
    să descrie tipurile de corelaţii ntre tabele;
    să explice operaţiile respective şi să poată stabili corelaţii ntre tabele;        Stabilirea corelaţiilor ntre tabele
4. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi editare a interogărilor bazei de date:    INTEROGĂRI
    să descrie tipurile de interogări şi să explice efectele interogărilor;
    să elaboreze interogări cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă;        Destinaţia şi structura interogărilor. Crearea unei interogări
    să elaboreze interogări pentru selectarea datelor;        Sortarea şi gruparea nregistrărilor .
    să elaboreze interogări de acţiune;    Interogări pentru adăugare, actualizare şi eliminare .
5. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi utilizare a formularelor:    FORMULARE
    să descrie structura şi să explice destinaţia formularelor;
    să identifice elementele care alcătuiesc formularele;
    să elaboreze formulare cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă;        Destinaţia şi structura formularelor. Crearea şi funcţionarea unui formular
    să aplice tehnicile de modificare a formularelor;        Modificarea formularelor
    să utilizeze formulare pentru vizualizarea, modificarea şi validarea datelor;    Folosirea formularelor
    să explice modul de funcţionare a formularelor pe baza tabelelor corelate;
    să elaboreze formulare pe baza tabelelor corelate;    Crearea formularelor pe baza tabelelor corelate
6. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi utilizare a rapoartelor:    RAPOARTE
    să descrie structura şi să explice destinaţia rapoartelor;
    să identifice componentele care alcătuiesc raportul, secţiunile şi controalele;
    să elaboreze rapoarte cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă;        Destinaţia şi structura rapoartelor. Crearea şi funcţionarea unui raport
    să descrie şi să poată utiliza tehnicile de modificare a rapoartelor;    Modificarea rapoartelor
    să elaboreze rapoarte principale cu subrapoarte paralele sau ierarhizate;    Crearea rapoartelor pe baza tabelelor corelate
7. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de prelucrare a datelor:    PRELUCRAREA DATELOR
    să identifice componentele şi să aplice regulile de formare a expresiilor;
    să poată evalua expresiile;
    să construiască expresii cu ajutorul sistemului de asistenţă;        Expresii. Construirea expresiilor
    să utilizeze operaţiile destinate sortării nregistrărilor, căutării şi nlocuirii valorilor;
    să elaboreze filtre pentru selectarea nregistrărilor;        Sortarea nregistrărilor.Căutarea şi nlocuirea valorilor. Cre-area şi folosirea unui filtru
    să utilizeze tehnicile de grupare şi totalizare a datelor;        Gruparea şi totalizarea datelor ntr-o interogare
    să utilizeze tehnicile de grupare a datelor ntr-un raport;        Gruparea şi totalizarea datelor ntr-un raport
    să cunoască şi să poată utiliza tehnicile de formatare a datelor: texte, tabele, obiecte grafice;        Formatarea datelor

 


5.    Sugestii metodologice

Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea-nvăţarea informaticii sunt:
1. Predarea de cunoştinţe şi formarea de capacităţi specifice informaticii. Aceste cunoştinţe snt incluse n tabelele respective din programele la informatică.
2. Antrenarea sistematică viznd n mod distinct următoarele domenii:
    nţelegerea conceptelor;
    cunoaşterea metodelor de formalizare a problemelor şi de elaborare a algoritmilor respectivi;
    cunoaşterea metodelor de elaborare a programelor;
    aplicarea programelor elaborate şi a produselor program pentru prelucrarea informaţiei.
3. Utilizarea metodelor active pentru nsuşirea individuală a noilor tehnologii informaţionale prin intermediul instruirii asistate de calculator.


6.    Sugestii pentru evaluare

Se recomandă aplicarea celor trei tipuri de evaluare: iniţială, curentă şi sumativă.
Evaluarea iniţială se va efectua la nceputul fiecărei programe de predare-nvăţare şi are drept scop stabilirea nivelului de pregătire al elevului la momentul dat. Rezultatele evaluării vor fi folosite pentru selectarea sarcinilor individuale gradate ca dificultate.
Evaluare curentă se va realiza pe parcursul procesului didactic, pe secvenţe mici. Obiectivele de referinţă din programele n studiu vizează următoarele categorii de abilităţi:
    cunoaşterea conceptelor teoretice;
    cunoaşterea algoritmilor de prelucrare a informaţiei;
    elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor tipice;
    elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor ce implică un anumit grad de creativitate;
    prelucrarea informaţiei la calculator cu ajutorul programelor elaborate de elevi sau a programelor standard.
Prin urmare, obiectivele de evaluare pot fi formulate direct din cerinţele exerciţiilor propuse. Evaluarea se efectuează prin testări, probe scrise. n continuare prezentăm exemple de itemi pentru evaluarea curentă:

1. Se consideră declaraţiile:

type Vector= array[1..5] of real;
     Matrice= array[1..3,1..4] of real;
     Linie=array[1..4] of real;
     Tabel=array[1..3] of Linie;
var V : Vector;
    M : Matrice;
    L : Linie;
    T : Tabel;
    x : real;
    i : integer;

Care din atribuirile ce urmează snt corecte:

a) T[3]:=T[1];
b) M:=T;
c) L:=V;
d) L[3]:=x;
e) x:=i;
f) i:=x;
g) L[3]:=i;
h) i:=M[1,2];
i) x:=V[4];
j) L[3]:=V[4];
k) T[1]:=4;    l) T[2]:=V;
m) L:=T[3];
n) T[1,2]:=M[1,2];
o) T[1,2]:=M[1,2];
p) M[1]:=4;
q) M[1,3]:=L[2];
r) x:=T[1][2];
s) x:=M[1];
t) L:=M[1];
u) V[5]:=M[3,4];




2. Se consideră următoarele declaraţii:

type Culoare = (Galben, Verde, Albastru, Violet) ;
     Nuanta = set of Culoare ;
var NT : Nuanta ;

Scrieţi valorile posibile ale variabilei NT:

....................................................................

....................................................................


3. Precizaţi ce va afişa la ecran programul ce urmează:

Program P101;
 { Parametru valoare şi parametru variabilă }
var a, b : integer;

procedure P(x : integer; var y : integer);
begin
 x:=x+1;
 y:=y+1;
 writeln('x=', x, ' y=', y);
end; { P }

begin
 a:=0;
 b:=0;
 P(a, b);
 writeln('a=', a, ' b=', b);
 readln;
end.


Evaluarea sumativă se va realiza la sfrşitul fiecărui capitol, semestru şi an şcolar. Ca elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utilizarea itemilor de tip rezolvare de problemă la calculator. Exemple:


1. Fiecare linie a fişierului text conţine următoarele date, separate prin spaţii:
    numărul de ordine (integer);
    numele (un şir de caractere ce nu conţine spaţii);
    nota la disciplina 1 (real);
    nota la disciplina 2 (real);
    nota la disciplina 3 (real);
Elaboraţi un program care:
a)    creează o copie de rezervă a fişierului n studiu;
b)    tipăreşte conţinutul fişierului la imprimantă;
c)    creează un fişier liniile căruia conţin următoarele date separate prin spaţii: numărul de ordine (integer), numele (şir de caractere), nota medie (real).
Fişierul creat n punctul c trebuie afişat la ecran şi tipărit la imprimantă.

2. Se consideră declaraţia

type Vector=array [1..20] of char;

Elaboraţi un subprogram care:

a)    afişează componentele vectorului la ecran;
b)    calculează numărul de vocale;
c)    inversează componentele vectorului;
d)    calculează numărul de consoane;
e)    verifică dacă cel puţin o componentă a vectorului reprezintă un semn de punctuaţie;
f)    calculează numărul semnelor de punctuaţie;
g)    verifică dacă cel puţin o componentă a vectorului este egală cu caracterul dat.

3. Fie dată o propoziţie ce conţine cel mult 100 de caractere. Cuvintele din propoziţie snt separate prin spaţiu. Scrieţi un program, care exclude din propoziţie toate cuvintele, care ncep cu litera „a”.
Intrare: propoziţia iniţială se introduce de la tastatură.
Ieşire:   propoziţia modificată se afişează la ecran.

 

7. BIBLIOGRAFIE

1.    Bolun I. Iniţiere n reţele. Chişinău, Editura ASEM, 1997.
2.    Cabac V. Elemente de modelare matematică. Chişinău, Editura Lumina, 1998.
3.    Cercez E., Şerban M. Informatica. Iaşi, Editura Polirom, 2000.
4.    Corlat S., Ivanov L. Calcul numeric. Curs de lecţii. Chişinău, CCRE “Presa”, 2004.
5.    Gremalschi A. Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Limbajul PASCAL. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2003.
6.    Gremalschi A., Mocanu Iu., Gremalschi L. Informatica. Structura calculatorului. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2000.
7.    Gremalschi A. Informatica. Tehnici de programare. Chiţinău, Editura Ştiinţa, 2003.
8.    Cristea V., Dumitru P., Giumale C. ş.a. Dicţionar de informatică. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,  1981.
9.    Cerghizan M.Introducere n ACCESS 2.0. Bucureşti, Editura Tehnică,1995.
10.    Gremalschi L., Mocanu I. Structura şi funcţionarea calculatorului. Chişinău, Editura Liceum, 1996.
11.    Gremalschi L., Guzun I. Elemente de modelare. Chişinău, Editura Lumina, 1995.
12.    Livovschi L. Bazele informaticii. Bucureşti, Editura Albatros. 1979.
13.    Livovschi L, Gorgescu H. Sinteza şi analiza algoritmilor. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
14.    Mateescu George-Daniel, Mateescu Ileana-Carmen. Analiză numerică. Proiect de manual pentru clasa a XII-a. Profil informatică. Editura Petrion,- 1995.
15.    Mrşanu R. Sisteme de calcul. Manual pentru licee de informatică, clasa a IX-a. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică R.A.- 1995.
16.    Munteanu F., Ionescu T., Muscă Gh. ş.a. Programarea calculatoarelor . Manual pentru liceele de informatică, clasele X-XII. Bucureşti. Editura didactică şi pedagogică, R. A. - 1995.
17.    Petrescu A., Iacob F., Racoviţă Z. Iniţiere n structura calculatoarelor electronice. Bucureşti, Teora, 1996.
18.    Rancea D. Limbajul Turbo PASCAL. vol. 1, 2. Cluj, Editura Libris. - 1993.
19.    Secrieru N., Gremalschi A., Cornea I. Arhitectura şi organizarea microprocesoarelor., -Chişinău, Universitas 1995.
20.    Sorin T. Tehnici de programare. Bucureşti, Editura Teora. – 1996.
21.    Şandor K. Turbo PASCAL 6.0. Ghid de utilizare. Cluj-Napoca, Editura MicroInformatica. - 1993.
22.    Vasilache G., Mocanu Iu., Covalenco I. ş.a. Windows, Word, Excel, Access. Material didactic. Centrul Noilor Tehnologii Informaţionale, 1999.
23.    Вирт Н. Алгоритмы + структура данных = программы. Москва, Мир, 1985.
24.    Вирт Н. Алгоритмы и структуры данных. Москва, Мир, 1989.
25.    Йенсен К., Вирт Н. ПАСКАЛЬ. Руководство для пользователя и описание языка. – М.: Финансы и статистика,1988.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica