referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Analiza spatiala a judetului Vaslui in context regional si national

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

În acelaşi interval de timp s-a realizat însă o scădere a gradului de dotare cu bucătării a locuinţelor, de la 89,5% în anul 1992 la 88,2% în anul 2002, scădere mai mică în mediul rural (de la 81,8% la 81,1 %) şi mai mare în mediul urban (de la 96,2% la 94,7%). Scăderi, diferenţiate ca intensitate, s-au înregistrat la acest indicator la toate regiunile de dezvoltare, inclusiv municipiul Bucureşti...

Varianta Printabila 


1


` Analiza spatiala si teritoriala a judetului Vaslui in context regional si national

Populaţie

Romnia este marcată de o scădere substanţială a numărului populaţiei. Comparativ cu datele recensămntului din ianuarie 1992, populaţia Romniei a scăzut cu 957,4 mii locuitori (-4,2%).
Proiecţiile populaţiei Romniei, realizate n cadrul INS, ne semnalează o scădere n continuare a populaţiei care, pentru orizontul de timp 2020, poate ajunge numai la 20 milioane locuitori (n varianta pesimistă). Totodată, ultima proiectare a populaţiei făcută de Divizia de Populaţie a ONU (n 2000) arată că populaţia Romniei ar putea ajunge n orizontul de timp 2050 la 16,7 milioane locuitori (n varianta pesimistă), n cazul n care se menţine actualul comportament demografic al populaţiei. n ultimul deceniu numărul populaţiei din majoritatea ţărilor foste comuniste (Republica Cehă, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Republica Moldova şi Federaţia Rusă) a scăzut sistematic.
Declinul constant al principalilor indicatori demografici din perioada intercenzitară a constituit principalul factor de scădere a populaţiei Romniei.
Statistica demografică curentă, pe baza datelor colectate din surse administrative, identifică factorii şi influenţa lor n timp asupra numărului şi structurii populaţiei.
Sporul natural al populaţiei a nregistrat valori negative n fiecare an din perioada 1992-2001 ca efect al excedentului numărului de decedaţi faţă de numărul de născuţi vii. Situaţia nu este singulară, 17 ţări din Europa raportau n anul 2000 sporuri naturale negative
Emigrarea cetăţenilor romni, care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa n străinătate, este un alt factor cu o contribuţie nsemnată la tendinţa de scădere a numărului populaţiei. Fenomenul migraţiei externe a influenţat negativ n ultimii ani numărul populaţiei din toate ţările Central şi Est europene.
n ultimii 10 ani a scăzut mai accentuat numărul bărbaţilor (cu 5,6%) dect cel al femeilor (cu 4,1%), ceea ce a condus la creşterea gradului de feminizare a populaţiei.
Excedentul numărului de femei faţă de numărul de bărbaţi se menţine n total populaţie ca efect al supramortalităţii masculine permanente care se manifestă la toate grupele de vrstă (la bărbaţii cu vrste ntre 15 - 64 ani  ratele de mortalitate au fost de două ori mai mari dect la femei). Efectul acestei situaţii se regăseşte şi  n decalajul semnificativ dintre speranţa de viaţă a celor două sexe,  mai mică cu 7 ani la bărbaţi dect la femei.
S-a accentuat fenomenul de dezurbanizare. n ultimii zece ani s-au produs mutaţii n ceea ce priveşte repartiţia pe medii de viaţă socială, n sensul creşterii ponderii numărului de locuitori din mediul rural de la 45,7% n 1992 la 47,3% n 2002 şi scăderii implicite a ponderii numărului de locuitori din municipii şi oraşe de la 54,3% n 1992 la 52,7% n 2002. Această situaţie a fost determinată att de sporul natural negativ ct şi de migraţia internă şi externă.
n mediul rural sporul natural al populaţiei a fost negativ şi cu valori mai mari dect n mediul urban n fiecare an din perioada intercenzitară. Fluxul migraţiei interne cu schimbarea domiciliului din urban n rural (care s-a dublat n 2001 faţă de 1992) şi-a adus contribuţia la o scădere mai mică a numărului populaţiei rurale dect a populaţiei urbane.
Scăderea mai accentuată a numărului populaţiei din mediul urban a fost influenţată n bună măsură de emigrare, cu stabilirea domiciliului n străinătate. Numărul persoanelor din mediul urban care au emigrat n acest scop a fost de aproape cinci ori mai mare dect al celor din mediul rural.
Această tendinţă de scădere a populaţiei urbane, care s-a manifestat continuu n ultimii 4 ani, măreşte decalajul dintre Romnia şi celelalte ţări europene dezvoltate din punct de vedere economic, unde ponderea populaţiei urbane este de peste 70%.
Creşteri ale numărului populaţiei faţă de 1992, s-au nregistrat numai n judeţele Iaşi şi Ilfov, la nivelul celorlalte judeţe şi a municipiului Bucureşti fiind consemnate reduceri, după cum urmează: cu peste 10% n judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, ntre 5-10% n judeţele Teleorman, Olt, Vlcea, Mehedinţi, Prahova, Braşov, Harghita, Sibiu, Alba, Arad, Bihor, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare, iar n alte 23 de judeţe scăderi de pnă la 5%.
Se menţine structura generală a populaţiei pe etnii. Persoanele de etnie romnă reprezintă 89,5% din totalul populaţiei, nivel nregistrat şi la recensămntul anterior.
Concomitent, s-a micşorat ponderea populaţiei care s-a declarat de etnie maghiară de la 7,1% n 1992 la 6,6% n 2002 şi a crescut ponderea rromilor/ţiganilor de la 1,8% n 1992 la 2,5% n 2002. Nici una din celelalte etnii nu depăşeşte 1% din populaţia totală.
Mutaţiile intervenite n structura populaţiei după etnie la recensămntul din 2002, comparativ cu cel din 1992, au fost determinate pe de o parte de nivelul diferit al creşterii naturale a populaţiei specifice fiecărei etnii (ca urmare a unui nivel diferit al fertilităţii şi mortalităţii), iar pe de altă parte de soldul negativ al migraţiei externe n cazul persoanelor aparţinnd anumitor etnii.
n 39 judeţe ponderea populaţiei de etnie romnă este majoritară. n 28 de judeţe şi municipiul Bucureşti ea deţine o pondere de peste 90%. Populaţia de etnie maghiară este majoritară n judeţele Harghita (84,6%) şi Covasna (73,8%) şi deţine o pondere de peste 20% n judeţele: Mureş (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) şi Sălaj (23,1%).
n judeţele n care populaţia de etnie maghiară este majoritară sau reprezintă peste 20% din total populaţie, ponderea romnilor a crescut n anul 2002 comparativ cu 1992, cu excepţia judeţelor Covasna şi Sălaj n care ponderea lor a scăzut cu 0,2%  şi respectiv 1%.
O reducere a nregistrat populaţia de etnie germană, cu 49,7%, n principal, datorită emigrării n proporţie nsemnată, avnd efecte vizibile asupra depopulării unor ntregi localităţi.
Structura populaţiei după limba maternă, confirmă ponderea persoanelor care s-au declarat de etnie romnă.
Corelaţia dintre etnie şi limba maternă evidenţiază faptul că o parte dintre persoanele care s-au declarat ca aparţinnd unei alte etnii dect cea romnă au declarat ca limbă maternă limba romnă
Astfel la 1000 persoane de etnie romnă revin 1017 persoane care au declarat ca limbă maternă limba romnă (proporţie n creştere faţă de 1992 cnd la 1000 persoane de etnie romnă reveneau 1013 persoane cu limba maternă romnă).
Un număr de 332 mii persoane (1,6%), au declarat că sunt de altă etnie, dar limba maternă este cea romnă. O situaţie similară este consemnată şi la persoanele care au declarat ca limbă maternă limba maghiară, numărul lor fiind cu 13 mii persoane mai mare dect numărul etnicilor maghiari.
Pentru toate celelalte etnii, numărul persoanelor care au declarat ca limbă maternă limba etniei de care aparţin, este mai mic dect numărul persoanelor de etnie corespunzătoare limbii.
Numărul persoanelor care s-au declarat la Recensămntul Populaţiei şi al Locuinţelor din 18 martie 2002 de religie ortodoxă a fost de 18.806 mii, reprezentnd 86,7% din numărul  total al populaţiei, pondere aproximativ egală cu cea din 1992.
n 31 de judeţe şi n municipiul Bucureşti, ponderea persoanelor de religie ortodoxă reprezintă peste 80% din numărul populaţiei.
Numărul de gospodării nregistrate la Recensămntul din 18 martie 2002 a fost de 7.392.131, formate din 21.384,1 mii persoane. S-au mai nregistrat 3.521 de gospodării instituţionale (din internate, cămine etc.), formate din 314,1 mii persoane.
Faţă de datele recensămntului precedent, numărul de gospodării ale populaţiei a crescut cu 1,4% (+103,5 mii gospodării).
n aceste condiţii numărul mediu de persoane din care este alcătuită o gospodărie s-a diminuat de la 3,07 persoane n 1992 la 2,89 persoane n 2002.
Scăderea mărimii gospodăriei s-a datorat decoabitării gospodăriilor cu mai multe nuclee familiale, a unui număr mai mic de copii n familie şi a creşterii numărului de gospodării formate dintr-o singură persoană.
Ierarhizarea judeţelor după numărul de persoane ce revin pe o gospodărie, pe baza datelor recensămntului din 2002, arată că 5 judeţe se situează la nivelul mediu pe ţară (2,89 persoane/gospodărie), 22 judeţe au un număr mai mare de persoane ntr-o gospodărie, iar 14 judeţe şi municipiul Bucureşti au mai puţine persoane n medie pe o gospodărie, dect media pe ţară.
Fond de locuinţe şi condiţii de locuit

Numărul de locuinţe a crescut n perioada 1992 - 2002 cu 451,4 mii respectiv cu 5,9%.
n ultimii zece ani s-au mbunătăţit condiţiile de locuit şi confort ale populaţiei, mbunătăţire diferenţiată ca intensitate pe medii de locuit urban – rural şi pe regiuni de dezvoltare.
La o creştere a numărului de locuinţe cu 5,9% (+451,4 mii locuinţe) n ultimii 10 ani numărul de camere de locuit a crescut n aceeaşi perioadă mai accentuat, cu 9,8% (+1855 mii camere), iar suprafaţa camerelor de locuit a depăşit creşterile de mai sus, atingnd 17,7% (+45735 mii mp), creşteri realizate n condiţiile cunoscutei diminuări a numărului populaţiei ţării.
Creşterile mai rapide n mediul rural, n comparaţie cu mediul urban, la indicatorii de mai sus şi anume: creşterea numărului de locuinţe (+7,5% faţă de 4,5%), a numărului de camere de locuit (+13,6%, faţă de 6,2%), a suprafeţei locuinţelor (+20,3%, faţă de 15,5%) a condus la adncirea decalajului urban – rural n gradul de asigurare cu locuinţe şi spaţii de locuit din locuinţe.
Creşteri ale acestor indicatori, diferenţiate nsă, au fost realizate n toate regiunile de dezvoltare.
Ca urmare a creşterii suprafeţei medii locuibile, att pe o locuinţă, pe o cameră de locuit, ct şi pe o persoană, a scăzut numărul mediu de persoane pe o cameră de locuit de la 1,19 la 1,03. n mediul urban scăderea a fost de la 1,24 la 1,09, iar n mediul rural scăderea a fost de la 1,13 la sub o persoană pe cameră de locuit.
De remarcat că, mbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei s-a realizat n toate regiunile de dezvoltare, diferenţiat nsă ca intensitate de la o regiune la alta. Numărul mediu de persoane pe o cameră de locuit – indicator semnificativ n caracterizarea condiţiilor de locuit ale populaţiei - a scăzut n toate regiunile de dezvoltare, n patru regiuni (Sud–Est, Sud, Sud–Vest şi Bucureşti)  atingnd chiar valori de mai puţin de o persoană pe cameră de locuit. mbunătăţiri semnificative ale condiţiilor de locuit au fost realizate şi n ceea ce priveşte dotarea locuinţelor cu principalele instalaţii casnice (alimentare cu apă n locuinţă, canalizare, instalaţie electrică, ncălzire prin termoficare sau centrală termică) şi cu dependinţe (bucătărie, baie).
Astfel a crescut de la 51,6% la 53,2% ponderea locuinţelor cu instalaţii de apă. Gradul de diferenţiere la alimentarea cu apă a locuinţei se menţine ridicat pe medii de locuit şi pe regiuni de dezvoltare. Astfel dacă n mediul urban numai 12,4% din locuinţe nu au alimentare cu apă n locuinţă, n mediul rural ponderea locuinţelor cu apă n locuinţă se ridica la 84,9% din totalul locuinţelor.
Pe regiuni de dezvoltare, aria de distribuire a gradului de alimentare cu apă n locuinţă este foarte accentuată şi anume de la 86,9% n municipiul Bucureşti şi 66,7% n regiunea Vest pnă la 36,2% n regiunea Sud-Vest.   
S-a realizat n 2002 o creştere uşoară a ponderii locuinţelor n ceea ce priveşte dotarea cu instalaţia de canalizare (din reţea publică sau sistem propriu - de la 50,7% la 51,1%), creştere care a avut loc numai n mediul rural (de la 10,0% la 12,9% din numărul de locuinţe din rural), n mediul urban n fapt realizndu-se o scădere a ponderiilocuinţelor cu canalizare (de la 86,4% la 85,6%).
Coeficientul gradului de racordare la canalizarea publică al locuinţelor a scăzut n regiunile Nord – Est şi Sud - Est şi a crescut diferenţiat n restul regiunilor de dezvoltare.
Foarte diferenţiat este gradul de dotare n anul 2002 a locuinţelor cu canalizare. Astfel, dacă n municipiul Bucureşti 86,1% din locuinţe sunt asigurate cu canalizare, n regiunea Sud-Vest acest grad este de numai 34,7%.
n privinţa dotării locuinţelor cu instalaţii electrice, n condiţiile n care numărul locuinţelor dotate cu astfel de instalaţii a crescut cu 5,4%, n acelaşi timp ponderea locuinţelor care nu deţin instalaţie electrică a crescut de la 3,3% n anul 1992, la 3,7% n anul 2002.
n mediul rural ponderea locuinţelor cu instalaţie electrică a crescut de la 93,6% la 93,7%, iar n mediul urban această pondere a scăzut de la 99,5% la 98,6%.
Cu excepţia regiunii Sud–Vest care se menţine la acelaşi grad de asigurare a locuinţelor cu instalaţii electrice, ca şi n 1992, la restul regiunilor şi la municipiul Bucureşti se manifestă acelaşi fenomen de scădere a coeficientului de asigurare a locuinţelor cu instalaţii electrice O situaţie asemănătoare n ceea ce priveşte trendul a fost nregistrată şi n privinţa asigurării cu ncălzire prin termoficare sau centrală termică a locuinţei.
Pe fondul unei scăderi cu 1,3% a numărului de locuinţe asigurate cu ncălzire prin termoficare sau centrală termică, a scăzut şi gradul de asigurare a locuinţelor cu aceste instalaţii, de la 39,1% n 1992 la 36,4% n anul 2002, ca urmare a scăderii n mediul urban de la 71,9% la 67,6% şi a unei uşoare creşteri n mediul rural – de la 1,7% la 2%. Cu excepţia municipiului Bucureşti, unde s-a realizat o creştere a gradului de asigurare a locuinţelor cu aceste instalaţii de ncălzire (de la 75,9% la 77,3%) şi regiunii Centru (unde gradul de asigurare cu aceste instalaţii se menţine neschimbat – 38%), la restul regiunilor s-au nregistrat scăderi, diferenţiate ca intensitate, la acest coeficient de dotare.
n privinţa dependinţelor, a crescut cu 12,7% numărul de locuinţe dotate cu baie, iar ponderea acestora n total locuinţe a crescut de la 47% la 50%, creşteri mai rapide realizndu-se n mediul rural (de la 8% la 13,4%). Creşteri ale coeficientului de dotare a locuinţelor cu băi au avut loc n toate regiunile şi n municipiul Bucureşti.
Nivelul coeficientului de dotare cu băi a locuinţelor diferă de la o regiune la alta, de la 84,4% la municipiul Bucureşti şi 61,2% la regiunea Vest şi pnă la 35,0% la regiunea Sud – Vest.
n ceea ce priveşte dotarea cu bucătărie a locuinţelor, s-a nregistrat o creştere cu 4,4% a numărului de locuinţe dotate cu bucătării, creştere diferenţiată pe mediul urban şi pe cel rural, precum şi pe regiuni de dezvoltare.
n acelaşi interval de timp s-a realizat nsă o scădere a gradului de dotare cu bucătării a locuinţelor, de la 89,5% n anul 1992 la 88,2% n anul 2002, scădere mai mică n mediul rural (de la 81,8% la 81,1 %) şi mai mare n mediul urban (de la 96,2% la 94,7%). Scăderi, diferenţiate ca intensitate, s-au nregistrat la acest indicator la toate regiunile de dezvoltare, inclusiv municipiul Bucureşti.
 

Evolutia teritoriala a judetului Vaslui
 

Aceasta lucrare consta intr-o analiza comparativa dintre doua judete aflate in regiuni diferite ale tarii, si anume, judetul Sibiu din Regiunea Centru si judetul Vaslui din Regiunea Nord-Est. Iar motivul alegerii acestor 2 judete, consta in determinarea decalajului regional dintre ele, care este destul de pronuntat, avand in vedere faptul ca Sibiul este printre cele mai dezvoltate judete ale Romaniei, cu bogate resurse ale solului, cu o infrastructura relativ bine dezvoltata si cu un potential turistic si istoric deosebit. Judetul Vaslui fiind o zona mai defavorizata din mai multe puncte de vedere. In primul rand, amplasarea nu tocmai favorabila si infrastructura slab dezvoltata, mai ales in zona rurala, nu reprezinta o atractie pentru domeniul de afaceri si turism.

Cuantificarea n profil regional a efectelor economico-sociale pe care le-ar putea avea implementarea decupajului judetului propus.
Pentru o analiză macroteritorială a decupajului administrativ propus, am luat ca bază de pornire provinciile istorice, structuri regionale care s-au conturat de-a lungul timpului cel mai bine ca spaţii omogene funcţional, dar şi ca spaţii mentale şi percepute (Cocean, 2002). Pe fundamentul acestora, pornind de la relaţiile stabilite la nivelul sistemelor regionale de aşezări şi de la distanţele rutiere dintre centrele comunale şi nucleele de polarizare locală au fost individualizate 10 structuri macroteritoriale pe care le-am considerat viabile pentru a fi investite cu statut administrativ de nivel regional.
Pentru spaţiul reunit al Moldovei şi Bucovinei, centrele de convergenţă regională sunt reprezentate de oraşele Iaşi şi Galaţi. Alte două oraşe foste reşedinţe de regiuni (Bacău şi Suceava), se pot individualiza, ca urmare a potenţialului lor de poziţie, n centre coordonatoare de echilibru, capabile de a prelua funcţiile celor două nuclee regionale, dispuse periferic, şi de a le redistribui n teritoriu. Nordul regiunii se caracterizează printr-o fragmentare intensă generată de numeroasele oraşe foste reşedinţe administrative care şi revendică reinvestirea cu acest statut: Rădăuţi, Cmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi Dorohoi. Subordonarea dintre aceste oraşe şi actualele centre administrative necesită constituirea unor unităţi administrative de nivel subdepartamental, care să includă spaţiul rural polarizat de acestea. Elementul central n structurarea spaţială, pentru această zonă, este dat de binomul urban Suceava-Botoşani, aflat n relaţie de complementaritate, spre care gravitează sistemele locale de aşezări umane. Prin urmare, s-a considerat oportun constituirea unei structuri administrative macroteritoriale de nivel regional care să reunească sistemele de aşezări polarizate de cele două nuclee urbane. Pe teritoriul actualului judeţ Vaslui, pe lngă reşedinţă, alte două municipii foste reşedinţe de judeţ şi revendică reinvestirea cu această funcţie: Brlad şi Huşi. Relaţia de competiţie existentă ntre Brlad şi Vaslui, asociată cu poziţia periferică a municipiului Brlad n cadrul judeţului, determină atracţia n zona sa de influenţă a aşezărilor rurale din nordul judeţului Galaţi, justificnd constituirea unei noi unităţi administrative de nivel judeţean, coordonată de Brlad.
La nivel macroteritorial, potenţialul de poziţie avantajează net municipiul Bacău care tinde să preia o parte din funcţiile Iaşilor, de metropolă regională, pentru a le redistribui n teritoriu. Structura regională care ar putea fi constituită pe baza sistemului de relaţii Iaşi-Bacău ca nuclee urbane polarizatoare ar putea include 6 potenţiale judeţe: Iaşi, Roman, Neamţ, Bacău, Vaslui şi Tutova. n sud, prin dezvoltarea conurbaţiei bipolare Galaţi-Brăila, tinde să se contureze un nucleu polarizator unitar pentru spaţiul a trei judeţe: Covurlui (Galaţi), Brăila şi Putna (Vrancea), pe fundamentul cărora ar putea fi constituită o altă structură administrativă de nivel regional, care să transceadă deci, limita istorică a spaţiului moldovenesc. Dată fiind subordonarea evidentă a municipiului Tecuci faţă de Galaţi, judeţul Covurlui ar urma să fie constituit din două unităţi de nivel subdepartamental: Galaţi şi Tecuci.
 
 
ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ

1. DESCRIERE GENERALĂ

Localizare
Judetul Vaslui este situat n estul Romniei, la granita cu Republica Moldova si are o suprafata de 5 318 kilometri patrati, reprezentnd 2,23 la suta din suprafata tarii. Judetele vecine sunt Iasi, Neamt, Bacau, Vrancea si Galati. Din punct de vedere administrativ, judetul Vaslui se compune din trei municipii (Vaslui, Brlad si H usi), doua orase (Negresti si Murgeni), 8 1 de comune si 456 de sate.
Principalele forme de relief sunt dealurile joase (n partea centrala si de vest) si cmpiile deluroase (n partea de est). Principalele bazine hidrografice sunt cele ale rurilor Prut si Brlad. Lacurile naturale nu sunt foarte multe la numar, mai importante fiind cele din lunca Prutului. Predomina lacurile de natura antropica.
Populatia
Populaţia totala a judetului, potrivit datelor recensamntului din 2002, este de 455.049 de locuitori (2,098 la suta din populatia tarii si 12,3 la suta din populatia Regiunii Nord-Est). 49,73 la suta din populatie sunt barbati si 50,27 la suta – femei. Procentajul populatiei urbane este mai mic dect media nationala (39,3 la suta, fata de 52,74 la suta pe plan national), nsa grupa de vrsta 0-19 ani este mai bine reprezentata n judetul Vaslui dect pe plan national: 29,46 la suta, fata de 25,17 la suta.

2. INFRASTRUCTURA
Infrastructura de transport
Reţeaua de drumuri a judeţului Vaslui cuprinde:
•    8 trasee de drumuri naţionale, din care :
•    21 trasee de drumuri judeţene ;
•    213 trasee de drumuri comunale
Lungimea drumurilor publice din judeţul Vaslui este de 2.143,891 km, avnd o densitate de 39,5 km/100 km2, fiind peste densitatea pe ţară care este de 30,6 km/100 km2. Din totalul lungimii drumurilor publice, 17,8% sunt drumuri naţionale, 43,6% sunt drumuri judeţene şi 38,6% sunt drumuri comunale. Pe graniţa cu Republica Moldova, judeţul Vaslui are un punct de control şi trecerea frontierei: Albiţa / Leuşeni pentru traficul internaţional de călători şi marfă.
Asadar, se constata ca judetul Vaslui dispune de o infrastructura de transport mult mai mare, lungimea drumurilor fiind de 2 ori mai mare si densitatea fiind cu 33,8% mai mare fata de cea din Sibiu.Totusi  Sibiul sta mult mai bine la capitolul modernizarea drumurilor.
Infrastructura feroviară
Lungimea de căi ferate pe teritoriul judeţului Vaslui este de 249 km, cu 35 de km mai putin fata de judetul Sibiu. Densitatea căilor ferate este de 47,7 km/1000 km., fiind cu puţin peste media pe ţară care este de 47,0 km/1000 km2. Pe graniţa cu Republica Moldova, judeţul Vaslui are un punct de control şi trecerea frontierei pe cale ferată -  Fălciu / Cantemir pentru traficul sezonier de marfă şi călători, cu transbordare pe teritoriul Republicii Moldova.
Servicii de furnizare a apei
Lungimea simplă a reţelei de distribuire a apei n judeţul Vaslui este de 744 km. Pnă n prezent, alimentarea cu apă n sistem centralizat este asigurată n proporţie de 92% pentru oraşe şi de 15% pentru locuitorii de la sate.
Din pacate, problema cea mai grava pentru ambele judete este faptul ca si pana la ora actuala exista sate in care nu exista un sistem de distribuire a apei potabile, mai ales in judetul Vaslui, unde doar 15% din mediul rural beneficiaza de acest serviciu.
Alimentarea cu gaze naturale
In judetul Vaslui lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale a fost de  182 km in 2005. Pnă n prezent, pe lngă cele 3 municipii care beneficiau de reţea de distribuţie n anul 2004, au fost racordate şi 2 localităţi rurale (Munteni de Jos şi Băcăoani). De asemenea, sunt n derulare contracte de aducţiune gaze naturale pentru comunele Deleni, Costeşti, Tutova, Iveşti, Perieni şi Banca. Alimentarea cu gaze naturale este asigurată n proporţie de 55% n mediul urban.
Sistemul de alimentare cu energie termică
n cea mai mare parte sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai putut face faţă necesităţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi conductelor de transport şi a lipsei resurselor financiare necesare att pentru reparaţii capitale sau parţiale ct şi pentru ntreţinere.
n judetul Vaslui, alimentarea cu energie termică n sistem centralizat se mai realizează numai n municipiile Vaslui, Brlad şi Huşi.
Infrastructura de comunicaţii
n telecomunicaţii se remarcă un proces alert de modernizare datorită expansiunii tehnicii avansate n telefonia cu fir şi a creşterii gradului de acoperire prin telefonia mobilă. Modernizarea acestui sector va continua şi n viitor prin acţiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea reţelelor digitale şi prin dezvoltarea n ritm rapid a telefoniei mobile şi a comunicaţiilor prin poşta electronică.
Si in judetul Vaslui numărul abonaţilor la telefonia fixă si mobila a crescut deoarece s-au extins reţelele şi n mediul rural, astfel n 2005 au fost inregistarte un numar total de 44.735 de abonamente.
Infrastructura educaţională si   de sanatate  
In judetul Vaslui, conform statisticilor, in anul 2004 – 2005 functionau 402 gradinite, 253 de scoli cu clasele  I-IV, 159 de scoli cu clasele I-VIII , 18 licee si 16 scoli de arte si meserii. n 87,61% din unităţile şcolare din judeţul Vaslui, sistemul de ncălzire are ca sursă de combustibil lemnul, şi n peste 51% din aceste unităţi nu există sursă de apă.
 Reţeaua de dotări publice in Sibiu pentru ocrotirea sănătăţii este diversificată şi relativ bine distribuită teritorial  (spitale 10, policlinici 9, cabinete medicale 137, farmacii 95)
   Reţeaua de dotări publice in sibiu   culturale este complexă, beneficiind de prezenţa numeroaselor obiective din patrimoniul construit judeţean (29 muzee, 2 teatre,1 filarmonică) Protectia sociala este asigurata prin intermediul Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului din judetul Vaslui. Institutia furnizeaza servicii de ocrotire si asistenta persoanelor adulte cu handicap, persoanelor in varsta si altor grupuri sociale vulnerabile, copiilor, precum si familiilor aflate in dificultate. In prezent, exista 2504 copii in sistemul de ocrotire, din care majoritatea sunt plasati la asistenti maternali. In ceea ce priveste protectia sociala a adultilor, in sistemul de asistenta sunt cuprinse 450 de persoane (adulti cu handicap, persoane varstnice si alte categorii de persoane vulnerabile).
Locuinţe
In Regiunea Nord-Est au fost in 2005 1.320.602 de locuinte din care 166.853 in judetul Vaslui, cu 1782 locuinte mai mult fata de Sibiu.

3.ECONOMIA JUDETELUI
Economia judetului Vaslui are un caracter predominant agrar, datorita, n primul rnd, suprafetei mari de teren agricol, si numarului ridicat de persoane care locuiesc n mediul rural si se ocupa cu agricultura. Cea mai importanta ramura industriala este industria usoara: tesaturi, confectii, tricotaje, ncaltaminte. n industria usoara lucreaza majoritatea femeilor din zona. Alte produse reprezentative pentru judet sunt rulmentii, aparatele de masura si control, mobila, produsele alimentare.
In ceea ce priveste exporturile, 66% reprezinta produse ale industriei textile, 18% produse ale industriei de echipamente electrice si de nregistrat, iar 5% produse alimentare. Importurile de produse au urmatoarea structura: materii textile (63%), metale comune (9%), echipamente electrice si de nregistrat (6%), ncaltaminte (4%).
Cele mai semnificative investitii straine sunt nregistrate n industria de masini si echipamente, industria textila si industria alimentara. In ceea ce priveste distirbutia geografica, exista o concentrare puternica a productiei industriale n localitatile urbane ale judetului, n timp ce zonele rurale au un caracter predominant agricol. IMM -urile constituie un segment important al economiei judetului. Ele sunt mai flexibile, mai receptive la nevoile pietei, mai inovative si mai capabile sa raspunda cerintelor consumatorilor. Majoritatea se ocupa cu comertul (51%); restul sunt active n industrie (33%), servicii (11%) si agricultura (5%).
Produsul Intern Brut al Judeţului Vaslui in 2002 PIB total a fost 16047,8 miliarde lei , reprezentand 8.62 % din PIB al  Regiunii Nord-Est. Iar PIB pe locuitor fiind de 34.5 milione lei , cel mai mic din toate judetele din regiunea Nord-Est
In Vaslui se constata ca cel mai mare aport la cifra de afaceri totala judeţeană o aduc IMM-urile cu 51,89 %, urmate de microintreprinderi, cu 24,8 % si, de intreprinderile mari cu 23,31 %. n anul 2005 şi-au desfăşurat activitatea (au depus bilanţ) n judeţul Vaslui un număr de: 4550 microintreprinderi, 469 IMM-uri şi 18 intreprinderi mari.
Asadar IMM-urile constituie astfel un segment important al economiei. Ele sunt mai flexibile, mai receptive la nevoile pieţei, mai inovative şi mai capabile s rspund cerinţelor consumatorilor iar majoritatea lor in ambele judete se ocup cu comerţul.
Investiţiile
Din punct de vedere al investiţiilor strine, judeţul Vaslui ocup unul din ultimele locuri la nivel naţional, datorit n primul rnd poziţiei geografice, dar şi imaginii nu tocmai favorabile pe care o are n ţar. Volumul total al investiţiilor strine n judeţ se ridica la finele anului 2003 la aproximativ 570 de miliarde de lei.
Asadar si in acest domeniu, al investitiilor, judetul Vaslui nu este tocmai preferat de oamenii de faceri, observandu-se pe baza datelor statistice aceasta diferenta majora, astfel in Sibiu in anul 2003 investitiile au fost de aaproximativ 16 ori mai mari.

Agricultura
Beneficiind de soluri fertile, judetul Vaslui are un potential urias pentru dezvoltarea agriculturii. Suprafata agricola totala (reprezentnd 75% din suprafata judetului) este de 399.762 hectare, din care:
•    Teren arabil 287.307 hectare
•    Pasuni 86.446 hectare
•    Fnete 7.809 hectare
•    Vii 14.656 hectare
•    Livezi 3.178 hectare
n judetul Vaslui activeaza 450 de agenti economici de industrie alimentara, care prelucreaza toate sursele de materii prime agricole vegetale si animale.
Cerealele pentru boabe detin ponderea cea mai mare n ceea ce priveste ocuparea suprafetelor arabile, 69 % din teren fiind plantat cu gru, porumb, orz si ovaz.
Cultura plantelor tehnice ocupa 49.000 de hectare (17 % din suprafata arabila).
Viticultura are traditie ndelungata n Vaslui si reprezinta un sector cu un mare potential pentru atragerea investitorilor. Viile vasluiene au fost apreciate de cunoscatorii n domeniu nca de acum cteva sute de ani. n momentul de fata, ca si celelalte sectoare ale economiei, viticultura are nevoie de o infuzie financiara, pentru a se redresa cu succes. Anual, din viile vasluiene se produc 80 de mii de tone de struguri. Jumatate din aceasta cantitate este destinata vinificatiei n centrele specializate. Viile din Vaslui fac parte din regiunea viticola „Dealurile Moldovei“, cu podgorii de renume ca Podgoria Husi (cu centrele viticole de la Husi, Averesti, Vutcani, Murgeni, Vaslui) si Podgoria Colinele Tutovei (cu centrele viticole de la Iana si Tutova).
Livezile de pomi fructiferi, desfasurate pe suprafata de 3.178 hectare, asigura anual o productie de 10 mii de tone de fructe (mere, prune, cirese, visine, caise), la care se adauga alte 12 mii de tone de la pomii razleti.
Zootehnia ocupa, la sfrsitul anului 2003, 35 % din economia judetului.
Desi Judetul Vaslui dispune de un potential agricol destul de mare, totusi productivitatea este scăzuta la toate tipurile de culturi, datorita influentei următorilor factori:
•    calitatea terenului, cu o diversificatie
pronunţata, alternanta categoriilor de sol, fragmentarea acestora, n comparaţie cu alte unitati de suprafaţa similare din tara;
•    exploatarea suprafeţelor agricole se
realizează pe loturi mici (1-3 ha), datorita farmitarii fondului funciar, ca urmare a punerii n proprietate privata a suprafetelor prin Legea Nr. 18/1991;
•    nivelul scazut de mecanizare,
stiindu-se ca o exploatatie rentabila se realizeaza pe loturi de cel putin 50 ha/1tractor;
•    forta de munca mbatrnita (mai mult
de 28% din populatia rurala are peste 60 ani), iar tineretul migreaza catre centrele urbane;
•    gradul mare de saracie a
proprietarilor care ntmpina mari dificultati n realizarea culturilor si cresterea animalelor;
•    lipsa capitalului pentru restructurarea
si modernizarea agriculturii;
•    instabilitatea si eroziunea solului,
numeroasele alunecari de teren
Ca urmare a distrugerii instalatiilor de aductiune si pompare din cadrul sistemelor de irigatii, suprafetele dotate cu instalatii de irigatii nsumau 29.662 ha in Vaslui, suprafetele efectiv irigate fiind de fapt chiar mai mici.
 

 

Industria
Industria a reprezentat n anul 2005 aproximativ 39,59% din cifra de afaceri totală pe judeţul Vaslui. Cele mai reprezentative sectoare industriale n anul 2005 au fost :
- construcţii de maşini, utilaje, echipamente şi mijloace de transport (31% din cifra de afaceri pe total industrie);
- industria alimentară (24% din cifra de afaceri pe total industrie);
- industria confecţiilor (15% din cifra de afaceri pe total industrie);
- industria produselor primare şi energetică (8% din cifra de afaceri pe total industrie)
- industria uşoară (6% din cifra de afaceri pe total industrie) ;
- industria pielăriei (5% din cifra de afaceri pe total industrie).
In schimb in Vaslui,  construcţiile de maşini, utilaje, echipamente şi mijloace de transport detin ponderea cea mai mare(31%). De asemeni foarte imoprtant de remarcat este faptul ca industria alimentara detine un procent de 24% in Vaslui
Dezvoltarea si diversificarea rurala
Datele statistice reliefeaza caracterul predominant agricol al judetului, daca avem n vedere doar doi indicatori statistici: suprafata agricola, care reprezinta 75 la suta din suprafata totala a judetului si structura populatiei ocupate (n prezent, peste 50 la suta din populatia ocupata desfasoara activitati n agricultura). O alta caracteristica a judetului o reprezinta concentrarea activitatii industriale n localitatile urbane ale judetului (98 la suta), locuitorii satelor cstigndu-si existenta aproape n exclusivitate din agricultura.
n perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si a reducerii ponderii populatiei ocupate n agricultura, este imperios necesara dezvoltarea altor activitati economice la sate - mica industrie, procesarea produselor agricole, artizanat si alte mestesuguri traditionale, agroturism.
Piata muncii
Datorita orientarii industriei locale, dar si disponibilizarilor care au avut loc ca urmare a restructurarii fostelor ntreprinderi de stat, n judetul Vaslui exista un disponibil de forta de munca ieftina si cu un nivel nalt de calificare n urmatoarele domenii: industria de masini si echipamente, industria textila si industria de ncaltaminte.
Populatia ocupata reprezinta numai 32,74%din populatia judetului. Aproape 57% se ocupa cu agricultura, 20% sunt angajati n industrie, 6% n comert, 6% n servicii, 5% n nvatamnt, 1% n administratia publica, 2% n constructii si 3% n sanatate si asistenta sociala.
La nivel de municipii si orase situatia se schimba, deoarece populatia ocupata reprezinta un procent de 79% din populatia activa.
Rata somajului a inregistrat un maxim de 22,2 in luna martie 2002, minimul inregistrandu-se in luna septembrie a anului 2005, respectiv 7,8%. Daca la sfarsitul anului 2002 se inregistra un numar de 28.103 someri, din care 35,28 % erau femei, la sfarsitul lunii octombrie 2005 sunt inregistrati 14.991 someri din care 37,91% sunt femei. Exista diferente intre mediul urban si rural. Spre ex. in mediul urban populatia ocupata reprezinta un procent de 79% din populatia activa. Diferenta o constituie somerii, persoanele angajate in afara judetului si persoanele care realizeaza venituri din propriile gospodarii.
 


ANALIZA SWOT

Puncte tari judetul Vaslui    Puncte slabe judetul Vaslui
• Infrastructură dezvoltată n domeniul comerţului şi alimentaţiei publice.
• Existenţa potenţialului pentru obţinerea de produse ecologice.
• Suprafaţa mare de teren arabil (care se
pretează unei game largi de culturi agricole).
• Existenţa unor podgorii cu tradiţie - Huşi, Fălciu, Murgeni, Puieşti.
• Constanta dezvoltare a sectorului apicol din judeţ.
• Potential de dezvoltare a agroturismului.
• Existenta mesterilor populari si a unui potential de dezvoltare a meseriilor traditionale si artizanatului.
• Existenţa condiţiilor dezvoltării turismului religios, ecologic, rural, culturalistoric, de agrement, pescuit şi vnătoare.
Existenţa unui drum european care leagă judeţul cu Republica Moldova prin vama Albita.
• Existenta Planului local de actiune pentru mediu si a Planului local de gestiune a deseurilor
• Creşterea numărului de ntreprinderi n sectorul productiv.
• Creşterea numărului de unităţi şcolare n
judeţul Vaslui.
• Experienta in proiecte finanţate din fonduri
naţionale şi comunitare, atat in sectorul educatie, cat si in cel al serviciilor sociale.
• Creşterea numărului de ntreprinderi n
sectorul productiv.
• Scaderea numarului somerilor, in special in
mediul urban.

    • Ponderea redusă a investiţiilor străine.
• Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare a noţiunilor de marketing, management, asigurare a calităţii n IMM-urile din judeţ.
• Slaba implementare a sistemului de asigurare a calităţii producţiei şi produselor.
• Forţa de muncă insuficient calificată şi rezistenţa la schimbare;
• Migraţia forţei de muncă calificate n
exteriorul judeţului.
• Infrastructura (transport, gaze naturale, etc)
slab dezvoltată, n special n mediul rural.
• Insuficienta dezvoltare a potenţialului turistic existent.
• Slaba dotare tehnică a tuturor sectoarelor din agricultură.
• Lipsa unor sisteme de colectare, prelucrare şi valorificare superioară a produselor specifice.
• Populaţia mbătrnită n mediul rural.
• Fenomen accentuat de eroziune al solului.
•Defrisari necontrolate cu implicatii asupra
mediului inconjurator.


Oportunitati judetul Vaslui    Riscuri  judetul Vaslui
• Imbunatatirea conditiilor infrastructurii fizice si de utilitati.
• Incurajarea unor noi forme de turism (religios, cinegetic, rural, ecologic).
• Cresterea interesului autoritatilor locale in promovarea de parteneriate in vederea protectiei mediului.
• Existenta strategiei judetene antisaracie.
• Politici de stimulare a angajarilor din randul
grupurilor vulnerabile (femei, someri peste 45 de ani, someri de lunga durata, persoane cu handicap, absolventi).
    • Migraţia forţei de muncă calificate n exteriorul judeţului.
• Lipsa interesului oamenilor de afaceri pentru dezvoltarea turismului.
• Gradul de sărăcie şi izolare a unor zone rurale generează fenomene de depopulare care dublate de mbătrnirea populaţiei creează premisele dispariţiei unor localităţi.
• Concurenţa importului de produse agroalimentare de pe piata UE.
• Existenta unor zone predispuse la dezastre
naturale.
• Insuficienta personalului cu expertiza in domeniul atragerii de fonduri nerambursabile, in special in mediul rural.


    

1 Cercetnd evoluţia teritorială şi funcţională a principalelor orase din judetul Vaslui, prezenta lucrare se concentrează n primul rnd asupra factorilor umani: factorii istorici asupra evoluţiei localitatilor (Vaslui, Barlad, Husi), treptele urbanizării, delimitarea zonelor funcţionale n cadrul oraşelor,  stabilirea structurii şi texturii localităţilor, evoluţia teritorială n spaţiu şi timp, creşterea numărului populaţiei sub influenţa schimbării funcţionalităţii la nivelul intregului judet. Se descriu de asemenea metodele cercetării, se proiectează direcţia evoluţiei sub influenţele factorilor naturali şi umani actuali. Se atrage atenţia asupra unor fenomene şi procese negative ale urbanizării, ntre care: apariţia fenomenului de segregare etnică şi socială, degradarea unor cartiere periferice sau centrale (slam-uri) şi apariţia ghetourilor..
Totodata, scopul prezentei lucrari este si de a stabili principalele probleme si disfunctionalitati ce afecteaza procesele si fenomenele antropice sau naturale cu relevanta spatiala, la nivel judetean.
Elemente care conditioneaza dezvoltarea
a)    Factori exogeni
Evolutia teritoriului administrativ avand ca centru municipiul Vaslui a parcurs cateva etape, ce s-au derulat in peste sapte secole, care si-au pus amprenta factorii de natura sociala, economica, geografica si politica.
Elementul de perenitate al acestui teritoriu este reprezentat de relief si hidrografie, care a impus liniile de forta ce au constituit factorii de specificitate ai acestui tinut. Rolul conditiilor locale de relief se remarca in primul rand prin  inclicarea terenului.
Alunecarile de teren se produc frecvent la Husi, unde versantii sunt puternic inclinat.
In functie de relief, in judetul Vaslui este raspandit in mod special situl de terasa (Barladul si Vasluiul sunt situate pe terasele Barladului). La Barlad mai bine din jumatate de oras este situat astazi in albia majora, grindurile aluviale de aici fiind folosite ca adevarate puncte de sprijin in inaintarea orasului (cartierul Podeni din Barlad).
In cazul municipiului Husi, orasul se adaposteste intr-o mica depresiune de eroziune, inaltimile inconjuratoare ducand la aparitia unui microclimat de adapost.
Situatia municipiului Vaslui la intersectia axei NS, care urmareste valea Barladului – si a celei EV – care face legatura intre Republica Moldova si restul tarii  - constituie o pozitie caracteristica in reteaua de infrastructuri si in configuratia geografica regionala.
Izolarea relativa datorata pozitiei periferice a judetului, care a constituit de-a lungul timpului un avantaj al tinutului s-a transformat, in zilele noastre intr-un dezavantaj prin faptul ca dinamica legaturilor cu celelalte zone ale tarii este ingreunata.
O a doua categorie de factori cu actiune istorica si din afara teritoriului judetean, sunt cei de natura socio-demografica.
Specificul formarii comunitatilor ce au trait pe teritoriul judetului, tine de omogenitatea etnica a populatiei regionale, de constituirea structurilor economice si administrative ce a avut loc de-a lungul timpului, de relatiile ce s-au stabilit intre acestea.
Natura activitatilor din teritoriul regional a imprimat comunitatilor coeziunea si durabilitatea pe care au manifestat-o intr-o perioada lunga de timp.
A treia categorie de factori de natura exogena o constituie cei economici ce tin in principal de schimbarile survenite la inceputul anilor ’90 pe plan european si global, precum si de reformele economice intreprinse pe plan national. Traiectoria economiei judetene, dominata de o industrie in formare, a cunoscut un declin important oadata cu dezmembrarea sistemului economic socialist, a redistribuirii pe plan mondial a diviziunii muncii si a pietelor impuse de aceasta.
In noile conditii economia judetului s-a aflat in situatia dificila, intalnita de altfel pe tot cuprinsul tarii, de a concura pe pietele interne si externe cu resurse si mijloace necorespunzatoare. In industrie, echipamentele  si tehnologiile invechite, ineficiente sau poluante, au redus activitatea in acest sector. Lipsa resurselor financiare, pe plan national si local a dus la incapacitatea de adaptare sau flexibilitate a intreprinderilor si la restructurari dureroase in plan social.
Scaderea importantei industriei, restructurarea sa, a afectat negativ si alte sectoare economice ca agricultura, turismul si serviciile.
A patra categorie de factori externi, ce afecteaza judetul, sunt cei legati de infrastructurile majore, de nivel national si international, care traverseaza teritoriul sau. Traseele majore de cai de comunicatie traverseaza judetul pe directiile NE - SV  impun sarcini specifice privitoare la intretinerea si dezvoltarea retelelor rutiere si feroviare.
Traversarea judetului  de catre coridorul transeuropean IX – rutier – presupune o preocupare permanenta a administratiilor locake fata de problemele ridicate de traficul pe aceste infrastructuri si echiparilor lor adiacente.
Infrastructurile  de transport al energiei si combustibililor ce traverseaza judetul sunt de o importanta egala cu cele de transport intrucat ele reprezinta resurse valoroase pentru economia locala.
Conductele de transport a gazelor naturale si liniile electrice de inalta tensiune care leaga centrul regiunii de sudul tarii trraverseaza judetul, impunand preocupari suplimentare si deschizand  noi oportunitati in plan local.
 A cincea categorie de factori exogeni ii reprezinta factorii de mediu care afecteaza judetul prin faptul ca procesele specifice acestui domeniu au o extindere zonala, nerelationata cu impartirea administrativa.
In ceea ce priveste mediul natural, judetul este cuprins in zona cu dezvoltare  moderata, relativ bogata in resurse naturale, posedand monumente ala naturii si patrimoniu construit. Evolutia spatiului judetean este legata de tendintele planificarii dezvoltarii generale la nivel regoinal, national si international.
b)    Factorii endogeni
Evolutia teritoiului judetean in perspectiva istorica.
Teritoriul judetului Vaslui a fost ocupat, in decursul timpului, de o retea densa de asezari, diferite ca geneza, functionalitate si structura.
Localizarea geografica a asezarilor indica o preferinta pentru partile joase ala   reliefului – depresiunile Husi si Elan si luncile mari Barlad si Prut.
Evolutia si caracteristicile populatiei au imprimat trasaturile principale ale utilizarii teritoriului judetului.
In perioada interbelica judetul avea o populatie de 321 936locuitori, in 1956 aceasta era de 401 626 locuitori, iar la recensamantul din 1966 s-au inregistrat 431  550 de locuitori. Cresterea relativ lenta a populatiei (cca 7 %) in perioada interbelica s-a datorat in principal structurii ocupationale, dominata de agricultura, sivicultura, cresterea animalelor si viticultura. In perioada postbelica s-a inregistrat o crestere importanta a populatiei, ajungand ca intre 1948 si 1966 aceasta sa se mareasca cu 25,1%.
Structura teritoriului era tributara acestei situatii; cresterea intravilanelor si concentrarea populatiei in asezarile judetului urma sa se faca in deceniile urmatoare,
Astfel, densitatea populatiei in judetul Vaslui a crescut fata de primele decenii ale secolului XX, de la 60, 7 loc/km in 1930, la 88, 8 loc/km in 1972, media pe tara fiind atunci de 87 loc/km.
Perioada anilor 70-80 a marcat o schimbare importanta in evolutia populatiei si structurii teritoriului.
La recensamantul din 1972 populatia judetuluiajunsese la 470 840.adica o crestere de 16%, iar in anul 1992 s-au inregistart 461 374, reprezentand o cifra cu 6% mai mica fata de anii 70.Aceasta evolutie este datorata cresterii populatiei ca urmare a procesului de industrializare si urbanizare din ultimii ani ai deceniului 6 si din deceniul 7 al secolului trecut. Odata cu declinul economic inceput in anii 80 si migratia populatiei din judet catre zonele dezvoltate ale tarii, evolutia demografica a intrat intr-un nou trend.
Schimbarile aparute in structura teritoriului, in aceasta perioada, sunt in principal legate de cresterea comunitatilor urbane si industrializarea care a avut loc in deceniul 7 si cu mai mica intensitate in cel urmator. Daca in 1968 se inregistra o crestere a populatiei urbane cu cca 2000 de persoane anual, in urmatorii ani a crescut ajungand la 3000 – 3600 persoane anual. Municipiul Vaslui aprimit cel mai mare numar de populatie ruraka, care a fost in medie de 1500 persoane anual.
In anii 90 populatia judetului a continuat sa scada, in conditiile unei reforme economice lungi, cu efecte demografice negative. La recensamantul din 2002 se inregistrau in judet 455 049 locuitori, din care 179 001 (39,3%) in mediul urban.
Efecte generale ale tranzitiei economice  si-au pus amprenta si asupra strucuturii teritoriale judetene.
Declinul industriilor grele, energointensive sau polunate s-a facut simtit in judet prin restrangerea activitatii, restructurarea sau inchiderea unor intreprinderi din Vaslui, Barlad, Husi si Negresti. S-a produs o mutatie a profilului econimic catre activitatile industriei usoare, in care exisat o  traditie locala, in special in industria alimentara si a bauturilor, industria confectiilor, a incaltamintei si pielariei, industria prelucrarii lemnului, dar si in marimea unitatilor productive, tinzandu-se catre intreprinderi mai mici si mai flexibile.
Agricultura judetului a suferit in ultimul deceniu transformari importante, datorate in principal fondului funciar, schimbarilor de profil survenite ca urmare a modificarilor de piata si in special scaderii si imbatranirii populatiei rurake.
Aceste schimbari au facut ca in structura teritoriului judetean sa apara o presiune continua asupra terenurilor agricole (care, in general au scazut in valoare), exercitata de catre intravilanele localitatilor in care se amplaseaza noi activitati, fara a fi restructurate zonele intravilane cu funciuni depasite. In domeniul siviculturii, ulima decada a produs schimbari insemnate, prin retrocedarea in proprietate privata a unor suprafete silvice si prin accentuarea dezechilibrului intre taieri si impduriri, care   a dus la probleme de mediu.
In ceea ce priveste mediul natural se poate spune ca ultimul deceniu a adus scaderi ale importantei actiunii unor factori antropici asupra elementelor de mediu. Prin reducerea activitatii industriei greke sau inchiderea unor intreprinderi, s-a produs o usurare a poluarii solului si aerului, dar, pe de alta parte, s-au amplificat emisiile de deseuri menajere si ape uzate ca urmare a diversificarii distributiei marfurilor si inmultirii agentilor economici.
In domeniul patrimoniului construit, reforma economica a anilor ’90 a avut un efect negativ prin reducerea investitiilor destinate protectiei si conservarii monumentelor si zonelor cu valoare artistica, culturala, istorica sau de peisaj.
Tendinte actuale ale dezvoltarii spatiale generale
Problemele cadrului spatial regional cu care judetul Vaslui va trebui sa se confrunte tin in general de procese economice si sociale existente la nivel zonal si national.  
In perioada 1990-1999 regiunea NE a  avut un indice al dezvoltarii umane de 0, 699, fata de media inregistrata pe tara de 0, 758.
Imbatranirea si scaderea populatiei rurale si concentrarea populatiei mature a afectat mai putin sudul regiunii NE – judetele Vaslui si Bacau – fenomenul fiind datorat sporului natural pozitiv.
Din punct de vedere al participarii populatiei la activitatile econimice, in context regional produsul intern brut era in 1998 de 3256 USD, mediile pe tara fiind de 4244 USD. Sectorul secundar are o pondere in regiunea NE de 19, 2 % din populatia ocupata, fata de 23,2% cat este media pe tara - avand perspective de dezvoltare.
Colaborarea si solidaritatea industriala in psatiul regional este dificila datorita caracterului monoindustrial al unor centre si al problemelor acestor activitati industriale.  In judetul Vaslui activitatile industriale care pun probleme de restructurare sunt prezente in toate centrele urbane, industria ocupand 17 % din populatia activa.
Turismul reginal are cel mai mult de suferit datorita performantelor sectorului secundar; in conditiile actuale investitiile  in dotarile turistice sunt punctuale, iartraficul turistic local este minim, datorita nivelului scazut al veniturilor. O alta cauza a disparitatilor din domeniul turismului regoonal este amplasarea resurselor si infrastructurii turistice preponderent in vestul si nord-vestul teritoriului regional.
Transportul regional ridica doua tipuri de probleme : asigurarea legaturilor cu regiunile vecine – 2 din acestea traversand lanturi muntoase – si circulatia eficienta  in reteaua regionala de localitati. Im cadrul retelei regionale de localitati actioneaza poli metropolitani (Bacau, Iasi), oarse poarta (Iasi), si poli cu functii specializate - cultura, turism, industrie etc., care se vor impune in viitor in modelarea si dezvoltarea functiilor si infrastructurilor fiecarui judet component.
Aceste evolutii vor fi accentuate sau atenuate de actiuni ce provin din cadrele spatiale superioare, transnational sau european.
Problemele ce rezulta la nivelul cadrului spatial national si european, al carui impact va trebui analizat in planul de amenajare a teritoriului judetean, sunt generate in principal de procesele de integrare a tarii in structurile europene.
O categorie de sarcini revin judetului din dezvoltarea coridorului de transport transeuropean rutier si feroviar care traverseaza teritoriul pe directiile SV-NE. Pe coridorul transeuropean nr. 9 sunt prevazute autostrazile Bucuresti – Barlad – Husi (ramura de est), precum si trasee feroviare de mare viteza.
In domeniul infrastructurilor de transport al energiei si gazelor naturale, judetul Vaslui are o pozitie deosebita datorata concentrarii unor trasee de linii electrice de inalta tensiune si a conductelor magistrale.
        
Reteaua de asezari omenesti din judet
In ceea ce priveste asezarile urbane, in cuprinsul judetului, trei orase sunt situate pe valea Barladului, dintre care doua dateaza din oranduirea feudala (Vaslui si Barlad).
In oranduirea capitalista orasele de aici si-au pastrat ca functie principala pe cea comerciala, administrativa, scolara si sanitara si mai puitn pe cea industriala, dupa cum am amintit si mai sus. In toate orasele era insa un mare numar de ateliere mestesugaresti, continuate din oranduirea feudala.
In oranduirea socialista, toate orasele, dar in special Vasluiul si Barladul, si-au schimbat substantial nu numai structura functionala, ci si aspectul arhitectural, constructiile noi de intreprinderi, institutii si locuinte dandu-le infatisarea de centre urbane moderne.
Cele trei orase mai mari din judet - Vaslui, Barlad si Husi – au aparut in puncte de popas din lungul vechilor drumuri comerciale si strategice care strabateau Moldova, la Vaslui si Husi fiind create in secolul al XV-lea si resedinte domnesti, cu scop de supraveghere a miscarii trupelor invadatoare turcesti si tatarasti dinspre sud si sud-est, iar la Barlad a fost construita o cetate de pamant la marginea de sud-est a orasului. Aceasta pozitie de intersectie (rascruce) este tipul cel mai raspandit de pozitie pentru celntrele urbane situate in regiuni cu particularitati naturale mai mult sau mai putin omogene, oferind orasului posibilitatea de a-si exercita influenta asupra unui teritoriu vast. Se poate distinge in intersectie o axa dominanta, din care se desprind drumuri secundare, situatie caracteristica pentru orasele etapa, care se insiruie la distante aproximativ egale pe marile cai naturale, cum e valea Barladului (Tecuci-Barlad-Vaslui).
Orasul Vaslui. Acest centru urban este atestat documentar din anul 1375. Pe vremea lui Alexandru cel bun (1400-1432) era targ si punct de vama, iar in anul 1470 devine si resedinta domneasca a lui Stefan cel Mare, care in 1490 zideste aici si o biserica.
Asezat in zona de confluenta a Barladului cu Vasluiul si cu Racova, vatra orasului se desfasoara pe capatul sudic al interfluviului terasat Barlad – Vaslui, ca si in lunca celor trei artere hidrografice confluente.
Din punct de vedere economico-geografic, orasul are o asezare foarte favorabila dezvoltarii sale. Pe langa faptul ca este situat pe un drum comercial de mare circulatie, spre acest punct converg astazi si doua sosele modernizate, de mare importanta regionala – cea de pe valea Vasluiului, ce vine dinspre Iasi, si cea de pe valea Racovei, care vine dinspre orasul Bacau.
Desi in jurul sau exista o mare densitate de populatie, terenuri agricole foarte prielnice agriculturii si un fond forestier apreciabil, iar de la sfarsitul secolului al XIX-lea a intrat si in circuitul feroviar al tarii, orasul Vaslui s-a dezvoltat foarte incet.
Abia dupa 1950, cand Vasluiul a inceput sa devina un centru industrial, dezvoltarea sa a intrat intr-o faza noua nu numai ca numar de locuitori, dar si ca numar de unitati industriale, comerciale, scoli, spitale, constructii moderne etc.
Vatra orasului propriu-zis are o suprafata de 900 ha, iar intinderea intregii sale zone administrative depasesc 6400 ha. Prin masurile de sistematizare adoptate, suprafata vetrei orasului se va restrange la 760 ha, realizandu-se si o sporire a densitatii cladite si locuite.
Crearea noilor unitati industriale – Fabrica de mobila, cea de confectii, Filatura de bumbac si Fabrica de materiale inzolatoare, la care se vor adauga multe alte intreprinderi  industriale moderne – a transformat orasul Vaslui intr-un nou centru industrial al tarii.
Acest oras are si o puternica retea comerciala, atat in perimetrul urban, cat si in localitatile suburbane. Unitatile comerciale  de aici servesc si populatia satelor situate in arealul mai larg al zonei de influenta economica a Vasluiului.
Paralel cu dezvoltarea Vasluiului ca centru industrial puternic, acesta isi va spori si importanta sa social-culturala, ca si cea arhitectural-urbanistica.
Ca structura functionala, in perimetrul orasului Vaslui se contureaza destul de evident urmatoarele zone : o zona comerciala, care corespunde aproape in intregime vechiului nucleu comercial al orasului ; o zona administrativ-culturala care se desfasoara la marginea de NV, de V si de SV a primei zone ; o zona industriala, in partea de V, de SV si de S a orasului, in care intra si gara Vaslui ; un alt sector industrial ce se infiripeaza in partea de nord a orasului ; o larga zona rezidentiala, care se desfasoara catre marginea de N, de N V si de V a Vasluiului.
Orasul Barlad. Se crede ca acest oras este al doilea centru urban ca vechime din Moldova, primul (mentionat istoric) fiind Suceava.
Sigur, acesta este atestat de ujn hrisov al lui Alexandru cel Bun dat in 1422, cand il mentioneaza si ca punct de vama.
Ca pozitie geografica, orasul Barlad este situat intr-un loc de popas din lungul drumului vechi moldovenesc de pe valea Barladului la un important nod de cai de comunicatii, care de aici se indreapta spre Vaslui - Iasi, Beresti –Galati, Zorleni-Falciu, Tecuci – Bucuresti si Puiesti - Bacau.
In valea Barladului, vatra orasului ocupa suprafata conului de dejectie al paraului Saca si terasa joasa de 3-5 m, ca si o parte din lunca inundabila. Spre vest inainteaza pe terasa de 20-25 m altitudine relativa. Cateva grupe de locuinte se afla si dincolo de lunca Barladului, spre est.
De la inceput orasul Barlad a avut o functie coemrciala, administrativa si politica. Tot aici s-au dezvoltat de timpuriu mesatesugurile. Din anul 1434 exista o scrisoare a soltuzului Harlea catre negustorii brasoveni, document considerat ca unul din cele mai vechi acte municipale romanesti .
In oranduirea capitalista, la Barlad se dezvolta - pe langa vechile ateliere mestesugaresti - si cateva intreprinderi industriale, care prelucrau produsele agricole din zona inconjuratoare, precum si o uzina electrica (1906).
In anii oranduirii socialiste, orasul Barlad se dezvolta ca un insemnat centru industrial, aici intrand in functiune, in anul 1953, Fabrica de rulmenti (actualul Kombassan). Acesteia i-au urmat ulterior si alte constructii noi, ori au fost grupate si reutilate unele din unitatile industriale mai vechi, dintre acestea mentionam : Fabrica de produse lactate, Fabrica de confectii, Fabrica de elemente de automatizare, completarea cu noi constructii a noii capacitati de productie a Fabricii de rulmenti, Intreprinderea de colectare si fermentare a tutunului, unitatea metalurgica I.E.I.L. – Barlad, Centrul de vinificatie, Fabrica de ulei vegetal, o moara sistematica s.a. In fabricile si atelierele reorganizate de aici lucreaza aproape 52% din totalul salariatilor municipiului Barlad, declarat ca atare din anul 1968.
De asemenea, si activitatea comerciala a acestui centru urban este foarte insemnata, reteaua comerciala avand 175 de unitati de desfacere, in care lucreaza 9% din populatia activa o orasului.
Pe langa functia industriala, comerciala si administrativ-politica, Barladul are si o insemnata functie social-culturala si sanitara.
In arealul vetrei avestui oras se pot delimita cateva zone functionale : in nord si in sud zona industriala si de depozitare ; in partea centrala si vestica zona institutiilor de invatamant, de cultura si sanitare ; in est si sud-est zona transporturilor ; in partea central-estica zona comerciala, iar in nord-vest si sud-vest o zona rezidentiala.
Orasul Husi. Ca asezare omeneasca cu functie de targ, Husi este atestat documentar de la 23 ianuarie 1502. Sunt insa unele indicatii ca acesta ar fi existat ca atare inca din anul 1441, deoarece in lista studentilor de la Universitatea Jagellona (din Cracovia) din acel an figureaza si un tanar cu numele de Johannes Mathei, din Husi (Moldova).
In anul 1834, cand centrul administrativ al tinutului Falciu se muta aici, Husi este ridicat la rangul de oras.
Geografic, orasul Husi este situat in partea de sud-vest a depresiunii cu acelasi nume, intr-un punct de popas al drumului secundar, vechi, care din valea Barladului, de la fostul targ Docolina, se indrepta spre nord-est, catre drumul din lungul vaii Prutului, trecand peste dealurile Lohanului, prin curmatura joasa de la Dobrina.
Din vechea vatra a targului alte drumuri porneau (si pornesc) spre sud-est, ducand prin Stanilesti spre Falciu si Galati, spre nord-est, catre Albita si Iasi, spre nord-vest, spre Coropceni si Iasi, ori spre sud-vest, catre valea Elanului si Murgeni. Tot pana la acest oras a fost construita in anul 1890 si calea ferata Crasna-Husi. Prin aceasta, orasul Husi apare si ca un nod insemnat de cai de comunicatii.
Micile interfluvii terasate, orientate de la  NV spre SE,  pe care-si desfasoara vatra acest oras, sunt din plin insorite, favorizand la maximum cultura livezilor si a viilor in cartierele marginase si in zona imediat inconjuratoare.
Punct de popas, centru administrativ,loc de resedinta domneasca de pe vremea lui Stefan cel Mare, sediu al unei episcopii (incepand de la sfarsitul secolului al XVI-lea), ca si important centru comercial si mestesugaresc in tot decursul oranduirii feudale,orasul Husi a evoluat incet, fiind deseori pradat de incursiunile armatelor turcesti si tatarasti, care in secolele XVII si XVIII circulau deseori spre cetatea Hotinului, mergand pe valea Prutului. Cea mai mare distrugere a suferit-o acest oras dupa razboiul ruso-turc de la Stanilesti (1711).
Izolarea in care se afla fata de principalele cai de comunicatii din Podisul Moldovei, ca si foarte slaba dezvoltare economica pe care a avut-o in oranduirea capitalista sunt cauzele acestei lente evolutii a numarului populatiei sale.
Dezvoltarea noilor intreprinderi industriale din acest oras in ultimele doua decenii – un centru de vinificatie, o intreprindere de semiindustrializare a legumelor si fructelor, crearea unui nucelu al viitoarei fabrici de tricotaje,o intreprindere de fabricat butoaie etc. – a dat un impuls deosebit activitatii economice de aici.
Aceasta activitate economica va fi si mai mult sporita in viitorul apropiat, aici urmand a se construi o fabrica de incaltaminte si una de conserve din legume si fructe, pe langa marirea capacitatii sectiei de tricotaj ciorapi s.a. Dezvoltarea industriala a acestui oras va fi usuratasi prin faptul ca, dupa Barlad si Vaslui, se va asigura si aici cantitatea necesara de apa potabila si industriala, care va fi adusa din Prut prin conducta aflata in constructie.
Din punct de vedere al structurii sale functionale, in perimetrul acestui oras se pot distinge : o zona comerciala, corespunzatoare vechii vetre urbane; doua nuclee industriale (mici) in partea de NV si de SE a orasului; o zona administrativ-culturala, situata la NV de zona comerciala; o vasta zona rezidentiala, care de la sud si sud-est de zona comerciala se intinde peste arealul  tuturor cartierelor din jur.
Orasul Negresti Am amintit ca acest centru populat a fost inclus recent (1968) in categoria oraselor. Vatra sa se desfasoara pe terasa inferioara de pe stanga raului Barlad, intr-un loc de popas din lungul drumului Vaslui-Roman.
Ca targ funtioneaza cel putin de la inceputul secolului al XIX-lea, indeplinind un important rol de loc de schimb de produse si de centru mestesugaresc pentru populatia satelor din bazinul superior al Barladului.
La Negresti exista astazi cateva unitati ale industriei locale, un centru de sortare si prelucrare a legumelor si fructelor, mai multe unitati comerciale s.a.
Tinand seama de faptul ca orasul Negresti este situat in lungul caii ferate si a soselei modernizate Vaslui - Roman, ca are bune legaturi feroviare (prin Buhaiesti) si rutiere cu orasul Iasi, ca in jurul sau este o vasta zona agricola si pomicola, o densitate mare de populatie rurala si posibilitati de alimentare cu apa (din acumulari locale sau din Siret), rezulta ca si acest oras are temeinice posibilitati de dezvoltare in viitor.
Dupa cum observam cadrul natural joaca un rol care nu poate fi neglijat in viata si in evolutia oraselor. El poate explica intr-o anumita masura cauzele aparitiei orasului si tipul dominant de activitate, insa nu este vorba de relatii simple, de la cauza la efect; relatiile acestea trec prin prisma conditiilor social-istorice.
Raporturile dintre oras si cadrul natural pot fi privite din doua puncte de vedere: la scara larga aceste raporturi se concretizeaza in pozitia geografica a oraselor, in timp ce la scara locala definesc asezarea oraselor (sit-urile).     
Alegerea sitului urban si dezvoltarea oraselor au luat in considerare si conditiile hidrografice.
Aspectul cel mai important este cel al inundabilitatii cauzata de regimul debitelor si nivelurilor raurilor din acest climat continental, cu desprimavarari bruste si violente averse de vara (inundatiile afecteaza intr-o masura mai mare sau mai mica teritoriul judetului).
Orasul cel mai amenintat de inundatii este Barladul, unde numai la inundatiile din 1969 au fost afectate 1500 de cladiri ; primavara, de regula, in cartierul garii aau in Podeni apa stagneaza indelung pe strazi, trasate si acestea uneori dupa directia bratelor parasite ale Barladului. De asemenea, in partea de S-E a orasului apa freatica este prea aproape de suprafata si reprezinta un inconvenient, producand igrasie, greutati in constructiile subterane etc. Tot la Barlad, apele de adancime au debite mici si capataimportanta pentru ca au un caracter ascendent.
Din aceasta cauza, pentru apararea orasului Barlad, s-au luat o serie de masuri de regularizare si indiguire a raului).
De asemenea un rol important in organizarea si structurarea teritoriului urban al judetului Vaslui il reprezinta reteaua de transporturi si cai de comunicatie, astfel ca, inca din trecut, prin Vaslui treceau vechile cai de negoţ care faceau legatura dintre nordul Moldovei şi cetaţile de la Marea Neagra
Orientarea generala a retelei cailor de comunicatie este de la nord spre sud, avand densitatea maxima in zona centrala a judetului. Aceasta orientare si repartitie a densitatii cailor de comunicatie este determinata de o parte de factori naturali (in special de particularitatile reliefului), iar pe de alta parte de factori demografici (densitatea populatiei) si necesitatea circulatiei produselor. Deci putem afirma ca factorii care au determinat aparitia judetului, cu cele 3 orase mai importante, n acest loc sunt deopotriva cei naturali si sociali – istorici.
In cadrul echiparilor de infrastructura, reteaua de cai de comunicatie si transport, ocupa un loc important, prin marimea ei de peste 2000 km, fiind compusa din reteaua de cai rutiere si reteaua de cai ferociare.
Din principalele cai rutiere internationale care traverseaza Regiunea de Dezvoltare  Nord-Est, pe teritoriul Vasluiului (parte componenta a acestei regiuni) este prezent drumul E 581 Marasesti-Tecuci-Frontiera Albita.
Din reteaua de drumuri (2145) cuprinde 8 trasee de drumuri nationale, 52 de trasee de drumuri judetene si 197 de trasee de drumuri comunale. (Sursa datelor HGR 43/1998 şi Consiliul Judeţean Vaslui).
 Reteaua de cai ferate din judetul Vaslui de 250 km, reprezinta 2,3 din totalul lungimii retelei de cai ferate pe tara care este de 11 002 km. Judetul dispune de o retea feroviara in lungime de 250 km din care 195 km linie cu o cale si 57 km linei cu doua cai, linii cu ecartament normal (249 km) si 1 km de linie cu ecartament larg. (Sursa Anuarul Statistic al Romaniei 2003).
Asadar putem retine ca puncte tari in diagnosticul si prioritatile domeniului- tinta a structurii teritoriului, urmatoarele:
- asezarea in podisul Moldovei, ale carui inaltimi nu depasesc 300 m, faciliteaza legaturile interne si cu celelalte regiuni, constituind un teritoriu fara bariere importante impuse amenajarii
- teritoriul judetului poseda un potential agricol, hidrotehnic, silvic si piscicol
- reteaua hidrografica - bazinele Prutului si Barladului
- reteaua de localitati – distribuita uniform si ierarhizata corespunzator in concordanta cu necesitatile teritoriale
- infrastructura tehnica – existenta lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor
- densitatea satisfacatoare a retelei de drumuri nationale ; traversarea judetului pe directia Barlad – Husi, de catre coridoruk paeuropean IX – ramura rutiera
- ponderea ridicata a suprafetelor cu pasuni si fanete care favorizeaza dezvoltarea sectorului zootehnic
- armatura zonelor majore, reprezentata de centre si axe principale, este satisfacator amplasata la trei din acestea (Vaslui, Barlad, Husi)
- structura demografica – populatia activa are valori peste media la nivel national; judetul Vaslui se caracterizeaza printr-o rata ridicata a natalitatii caracteristica a Regiunii Nord-Est de bazin demografic al tarii
- industria – 98,86% din totalul unitatilot active apartin industriei prelucratoare (527 unitati locale active din industrie – sursa I. N. Statistica)
- participarea la programul ‘Fabricat in Romania’ si la programul ‘Sapard’ pentru modernizarea capacitatilor existente si pentru diversificarea activitatilor economice multiple si venituri alternative;
- asezarea geografica- municipiul Vaslui se afla intr-o pozitie echidistanta fata de polii regionali principali – Iasi si Bacau;
Pentru a evidentia rolul si contributia factorilor istorici la dezvoltarea si structurarea judetului, voi face o scurta trecere in revista a principalelor etape ale evolutiei teritoriale a principalelor orase din judetul Vaslui. Astfel, vom puncta urmatoarele :
- in perioada secolelor XIV-XV au aparut nucleele orasenesti (se crede ca aparitia lor a fost usurata de descoperirea palisadelor);
- apoi in perioada secolelor XVI-XVII, Barladul si Vasluiul s-au dezvoltat lent din cauza repetatelor distrugeri suferite din partea tatarilor, a cazacilor, a turcilor etc. Barladul a crescut putin, spre S si SV, spre nord netrecand de Valea Seaca.Vasluiul a crescut spre nord, in lungul interfluviului de terasa, ajungand pe la Biserica Precista (mentionata in 1628);
- in secolul al XVIII-lea se mentine o evolutie teritoriala contrdictorie, insa cu alte orientari, consecinta printre altele, si a tendintelor de inviorare a economiei din ultimele doua decenii ale veacului. Barladul este un oras cu ritm foarte rapid de crestere teritoriala (avanseaza in albia majora cu mahalalele Podeni, Munteni si Moranii din Josm ultima disparuta in secolul XIX, probabil din cauza inundatiilor), iar Vasluiul un ritm mediu de crestere (continua cresterea unidirectionala intalnita si in perioada anterioara). De asemenea, i se adauga la Husi cartierul marginal Bulgari;
- secolul XIX reprezinta o perioada de crestere teritoriala aproape generala a oraselor din judet si chiar ale regiunii Moldova in general, crestere legata de sporul populatiei, de aparitia unor noi functii urbane (functia industriala, functia feroviara) si de desprinderea treptata a locuintei de locul de munca, ceea ce produce o tendinta de dispersie in zona periferica;
- prima jumatate a secolului XX, pana in 1944, se caracterizeaza printr-o incetinire generala a cresterii teritoriale a oraselor, rezultat al stagnarii economiei, reducerii dinamismuli demografic, disparitiei imigratiei si distrugeriule din cele doua razboaie mondiale. In acelasi timp, cresterea lenta nu este insotita de o compactare interna, deoarece populatia a crescut si mai incet decat suprafata (cazul Barladului). La Husi este inglobat in intravilan satul Corni ( sau pentru a mari artificial populatia urbana, administratia din Husi a inglobat satul Iepureni) ;
- perioada contemporana pana in anii ’80  – a adus modificari profunde in evolutia teritorala, modificari determinate de procesul rapid de industrializare si de cresterea puternica a populatiei (Vaslui creste apreciabil in suprafata). La Barlad, cartierele de pe inaltimile din vest si nord-vestul orasului sunt o consecinta a tendintei orasului de deplasare treptata spre vest, pentru a iesi din sesul inundabil.
Asadar, evolutia si situatia actuala a asezarilor urbane din judetul Vaslui sunt rezultatul unui complex de factori social-economici si naturali, al caror rol si pondere s-a modificat in timp si spatiu in functie de conditiile istorico-politice, ducand in final la o diversitate apreciabila de categorii si tipuri de orase.
In final, insumand particularitatile diferitelor elemente ale cadrului natural local, ale demografiei putem spune ca Barladul poate fi considerat ca avand conditii dificile de asezare.
    
Concluzie
Pe baza analizei realizate pentru judetul Vaslui, se constata o multitudine de diferentieri atat intre ele cat si comparativ cu alte tari. Desi exista conditii bune pentru agricultura vasluiana, predominant fiind sectorul animal, desi exista o retea bine dezvoltata a comertului, totusi exista si o serie de discrepante fata de celelalte intre judete.
Starea foarte proasta a infrastructurii rutiere, in special a drumurilor comunale, procentul mic al populatiei din mediul rural racordate la retelele de canalizare si gaze naturale, grad avansat de degradare a retelelor de alimentare cu apa si canalizare din mediul urban, sant trasaturile definitorii ale judetului Vaslui. De asemeni nici turismul vasluian nu este la un nivel corespunzator.  
Din pacate există ncă un număr mare de unităţi şcolare care necesită reparaţii capitale şi consolidări, mai ales n mediul rural.
Este nevoie de investiţii majore n dotarea cabinetelor şcolare, laboratoarelor, atelierelor şcolare. Trebuie mbunătăţit accesul copiilor din mediul rural la infrastructura educaţională. Iar cel mai grav lucru prezent la ambele judete este migratia fortei de munca in tarile mai dezvoltate.
Este de apreciat totusi faptul ca, la nivelul fiecarui judet, s-au elaborat Strategii de Dezvoltare a sectoarelor defavorizate pentru perioada 2007 – 2013, care au la baza utilizarea fondurilor pe care Uniunea Europeana le va pune la dispozitia Romaniei.
 
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica